MOZAIC STIRI ECONOMICE:Romania poate lua 8,4 miliarde de euro din companiile de stat
Romania ar obţine 8,4 miliarde euro din vanzarea acţiunilor deţinute la cele mai importante companii de stat, acoperind, astfel, 6,3% din datoria publică, potrivit unui studiu realizat de Institutul de cercetare Economica din Austria. Vanzarea de titluri la companiile de stat listate pe bursă ar aduce 4,6 miliarde de euro, conform sursei citate, care ia în calcul Romgaz, OMV Petrom, Nuclearelectrica, Transgaz, Rompetrol, Transelectrica, Conpet şi Oil Terminal. În plus, potenţiala privatizare a companiilor nelistate Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Electrica Furnizare şi Societatea Naţională a Sării va aduce Romaniei venituri de 3,8 miliarde de euro. Dacă statul roman şi-ar păstra o participaţie de 25% la aceste companii, acolo unde există această posibilitate, veniturile din privatizare ar însuma 5 miliarde de euro. În ceea ce priveşte alte state din Europa Centrală şi de Sud-Est, Cehia ar putea obţine 11 miliarde de euro din privatizarea totală a companiilor de stat, iar Polonia 16 miliarde de euro. Grecia este singura ţară care ar putea consemna un venit mai mic din privatizarea companiilor de stat decat Romania, şi anume 7 miliarde de euro. La polul opus se situează Franţa, căreia o eventuală renunţare la acţiunile deţinute la mai multe companii, printre care se numără şi Orange, GDF Suez, Air France-KLM sau Renault, i-ar putea aduce 105 miliarde de euro. De asemenea, sume importante din privatizări ar putea obţine Germania (76 de miliarde de euro), Italia şi Olanda (cate 59 de miliarde de euro). În realizarea studiului au fost luate în considerare 14 state din Europa, dintre care zece din zona euro şi patru (Romania, Cehia, Polonia şi Marea Britanie) din afara regiunii. În total, suma potenţială pe care aceste 14 guverne ar urma să o obţină din privatizările companiilor de stat se ridică la 511 miliarde de euro. În aceste condiţii, cele 14 state ar putea plăti, în medie, 4,4% din datoria lor publică, potrivit datelor Institutului Economica. Finlanda este statul care şi-ar putea acoperi cel mai mare procent din datoria publică, 14,5%, datorită celor 28 de miliarde de euro obţinute din eventualele privatizări. Analiştii arată însă că veniturile rezultate din potenţialele privatizări ar trebui folosite pentru investiţii, stimularea competitivităţii şi creşterea productivităţii, nu pentru reducerea datoriei suverane.
Investiţiile străine directe abia au ajuns la 1,42 miliarde euro
Investiţiile străine directe au crescut în primele opt luni cu 27,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 1,424 miliarde euro, influenţate de creditele intragrup, cu o valoare negativă de 222 milioane euro, potrivit datelor anunţate marţi de Banca Naţionale a Romaniei (BNR). În primele opt luni din 2013 investiţiile străine au însumat 1,118 miliarde euro. În august au fost atrase fonduri de 115 milioane euro, nivel uşor mai scăzut decat în iulie, însă peste cel din iunie. "Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Romania au totalizat 1.424 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 1.646 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare negativă de 222 milioane euro (net)", se arată într-un comunicat al BNR. În luna mai s-a înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de Romania de la începutul anului, de 306 milioane euro, iar cele mai reduse niveluri s-au consemnat în februarie, cu 36 milioane euro şi în iunie, cu 101 milioane euro. În ianuarie, investiţiile au totalizat 244 milioane euro, în martie 290 milioane euro, în aprilie 215 milioane euro, iar în iulie au fost de 117 milioane euro. Anul trecut, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,71 miliarde euro, atingand varful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei.
Conducerea Aeroportului Cluj visează la zboruri spre New York
Directorul Aeroportului "Avram Iancu" din Cluj, David Ciceo, afirmă că, după finalizarea extinderii pistei aeroportului pană la 3.500 de metri, vor putea fi introduse zboruri intercontinentale şi estimează că peste şapte-opt ani vor exista curse aeriene de la Cluj-Napoca spre New York. Directorul Aeroportului Internaţional "Avram Iancu" din Cluj, David Ciceo, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că se continuă demersurile pentru extinderea pistei la 3.500 de metri şi se lucrează la devierea raului Someş, parte a proiectului. "În acest an ne apropiem de un trafic de aproximativ 1,2 milioane de pasageri pe Aeroportul Internaţional «Avram Iancu», datorită noilor companii aeriene care au optat pentru Cluj şi a noii piste, de 2.100 de metri, prima etapă a pistei de 3.500 de metri. Continuăm demersurile de extindere a pistei pană la 3.500 de metri, iar după finalizarea acestui proiect vom avea zboruri Cluj-Napoca - New York, există potenţial în acest sens şi estimăm că în cel puţin şapte-opt ani vor putea fi operate primele astfel de zboruri. Se lucrează acum la devierea raului Someş, parte a proiectului de extindere a pistei", a spus Ciceo. Potrivit acestuia, de pe aeroportul clujean vor fi operate, în premieră, începand de anul viitor, zboruri spre capitala Suediei, Stockholm. Lucrările la pista de decolare-aterizare de 3.500 de metri au început în septembrie 2011, în prima etapă pista avand 2.100 de metri, iar costurile proiectului au fost estimate la aproximativ 78 de milioane de euro. Lucrările la prima etapă, cea de construire a pistei de 2.100 de metri, au fost întarziate din cauza unor probleme tehnice descoperite pe parcurs, care au necesitat noi soluţii din partea constructorilor. De asemenea, finanţarea unor lucrări de regularizare şi deviere a paraului Murători din zonă a fost întarziată, sumele fiind deblocate abia în luna martie 2013 de Administraţia Naţională Apele Romane. Lucrările au fost realizate de o asociere între firmele SCC Napoca SA, SC ICCO Systems SRL şi SC Geo Arc SRL.
Străinii îşi retrag caştigurile din Romania
Deficitul contului curent a urcat după primele opt luni la aproape 1 miliard de euro, dublu faţă de soldul negativ din perioada similară a anului trecut, pe fondul creşterii cu peste 1 miliard de euro a ieşirilor de venituri din muncă, investiţii financiare şi altor venituri primare. Potrivit datelor publicate de BNR, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a însumat 945 milioane euro, faţă de un minus de 489 milioane euro la finele lunii august 2013, în condiţiile în care balanţa comercială a avut un plus de 346 de milioane de euro, deşi schimburile de mărfuri răman pe un deficit de 3,5 miliarde euro. În schimb, serviciile au avut un surplus în creştere la 3,85 miliarde euro, din care 1,57 miliarde euro din servicii de prelucrare ale bunurilor aflate în proprietatea terţilor şi 1,8 miliarde euro din servicii de transporturi. Serviciile de turism răman pe deficit, deşi în scădere, de la 215 milioane euro la 91 milioane euro. Cea mai amplă deteriorare a deficitului contului curent a fost consemnată la capitolul venituri primare - venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenţii). În acelaşi timp, excedentul din veniturile secundare, transferuri private şi ale administraţiei publice, au coborat de la 1,4 miliarde euro la 1,1 miliarde euro. Investiţiile străine directe au crescut în primele opt luni cu 27,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 1,424 miliarde euro, influenţate de creditele intragrup, cu o valoare negativă de 222 milioane euro. Datoria externă pe termen lung a însumat 77,43 miliarde euro la 31 august 2014 (80% din total datorie externă), în scădere cu 1,8% faţă de 31 decembrie 2013. Datoria externă pe termen scurt era de 19,31 miliarde euro ( 20% din total datorie externă), în creştere cu 0,5% faţă de 31 decembrie 2013.
Tranzacţie de miliarde pe piaţa obiectelor sanitare
Grupul elveţian Geberit, cu afaceri şi în Romania, a anunţat marţi intenţia de a prelua producătorul finlandez de obiecte sanitare din ceramică Sanitec pentru aproximativ 1,4 miliarde de dolari, transmite MarketWatch. Achiziţia Sanitec va întări prezenţa grupului elveţian pe segmentul premium al pieţei de obiecte sanitare şi ar putea genera vanzări în creştere pe pieţele din Germania, Elveţia şi Franţa, potrivit analiştilor de la J. Safra Sarasin. Geberit oferă 14 dolari pe o acţiune Sanitec, un preţ cu 54,6% peste cotaţia titlurilor la închiderea şedinţei de luni. Titlurile Geberit au crescut cu 4% în urma anunţului de marţi, în timp ce acţiunile Sanitec au urcat cu 54%, la 13,55 dolari. Oferta va fi înaintată formal în data de 14 noiembrie, iar acţionarii Sanitec vor avea aproximativ o lună la dispoziţie pentru a o accepta. Consiliul de Administraţie a companiei finlandeze şi-a dat deja acordul pentru tranzacţie. Piaţa europeană de construcţii trece printr-o perioadă mai puţin favorabilă, iar creşterea la nivel global dă semne de încetinire. Holcim şi Lafarge, cei mai mari producători de ciment din Europa, au anunţat recent intenţia de a fuziona prin schimb de acţiuni, tranzacţie care va crea cel mai mare producător de ciment din lume şi care presupune vanzarea de active pentru a obţine aprobările autorităţilor de reglementare.
Fiat Chrysler aleargă după bani
Fiat Chrysler Automobiles intenţionează să lanseze obligaţiuni pentru a-şi finanţa planul de dezvoltare anunţat în urma fuziunii şi ar putea vinde o parte din acţiuni ca să amortizeze impactul unor evenimente neaşteptate din piaţă, a declarat directorul general al grupului, Sergio Marchionne. "Cu siguranţă, compania va lansa o emisiune de obligaţiuni", a afirmat Marchionne, citat de The Wall Street Journal. Consiliul Director al Fiat Chrysler va discuta planul de atragere de noi fonduri la finele lunii, a spus Marchionne, care nu a dat detalii în privinţa sumei care ar putea fi împrumutată sau a datei la care vor fi emise obligaţiunile. Cel de-al şaptelea mare producător auto la nivel mondial a decis să transfere listarea principală din Milano pe piaţa din New York pentru a avea o expunere internaţională mai mare şi a atrage noi fonduri pentru finanţarea unui plan de modernizare a portofoliului de modele evaluat la 48 de miliarde de euro. Investiţia ar putea conduce la vanzări anuale de 7 milioane de vehicule pană în 2019. Acţiunile Fiat Chrysler Automobiles au debutat luni pe bursa din New York la un preţ de 9 dolari pe unitate şi au închis în scădere uşoară, la 8,92 dolari.
Tichetele Rabla au fost epuizate
Toate cele 17.000 de tichete Rabla pentru persoane fizice au fost rezervate, cu o lună înainte de termenul limită, ministrul Mediului Attila Korodi declarand că va fi gandit pană la sfarşitul anului programul Rabla 2015. Luni a fost rezervat ultimul tichet electronic destinat persoanelor fizice prin programul Rabla 2014, informează un comunicat al Ministerului Mediului. Acesta a fost lansat în luna aprilie şi a dat posibilitatea ca 17.000 de romani să îşi înlocuiască maşinile vechi, poluante cu altele noi, cu emisii reduse, beneficiind la cumpărare de o reducere de 6.500 de lei. Programul este deja la a 10-a ediţie, fiind unul dintre cele mai longevive programe guvernamentale. Ministrul Mediului Attila Korodi precizează că este pentru prima dată cand tichetele sunt epuizate înainte de termenul limită. El pune succesul programului din acest an pe seama introducerii în premieră a tichetelor electronice şi a faptului că tichetele nu au mai fost împărţite pe judeţe, ele fiind consumate în funcţie de cerere.
