Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Rus: Moldova trebuie legată prin autostrăzi de Transilvania

Ziarul de Vrancea
10 oct 2014 954 vizualizări
Declaraţiile ministrului Transportului contravin însă cu planurile adoptate, în documente Iaşul este legat de vestul ţării doar de un drum rapid

Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, spune că Moldova trebuie legată cu prioritate de Transilvania, prin autostrăzi, pentru că în caz contrar vor fi probleme sociale mari, deoarece judeţele din estul ţării se vor menţine la un nivel scăzut de dezvoltare. Ioan Rus a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Cluj, că legătura din Transilvania şi Moldova poate fi făcută prin două autostrăzi, prima fiind Braşov - Bacău, iar cea ce-a doua care să pornească de la Iaşi şi să ajungă la Autostrada Transilvania. “Pe autostradă noi avem de rezolvat toată ţara, cand vom prioritiza în Programul Operaţional. Avem o problemă gravă cu tot ce înseamnă Moldova. Dinamica de dezvoltare a judeţelor din vestul ţării este mai mare decat a celor din est, iar dacă nu facem nimic şi nu prioritizăm o legătură între Moldova şi Transilvania, judeţele de acolo se menţin la un nivel de dezvoltare scăzut şi cu probleme sociale mari. Este inadmisibil pentru un stat naţional. Această legătură se poate face prin autostrada Braşov - Bacău şi una pe deasupra care merge de la Iaşi şi se opreşte pe Autostrada Transilvania. De îndată ce se termină dezbaterea publică a Master Planului pe transport şi vom avea Programul Operaţional, la finele lunii noiembrie, atunci prin acest program vor apărea şi prioritizările”, a spus Rus. Potrivit acestuia, odată cu Programul Operaţional autorităţile vor şti pe ce sume pot conta pentru autostrăzi de la UE, de la bugetul statului, dacă se va recurge la concesiuni sau la parteneriate public-privat şi ce proiecte vor putea fi începute. La începutul lunii, Ioan Rus a prezentat Master Planul general de transport al Romaniei în faţa comisiilor parlamentare de transporturi, care cuprinde toate intervenţiile în infrastructură pentru 2014-2030. Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu - Braşov (103 km), Ploieşti - Comarnic (49 km), Craiova - Piteşti (115 km), Comarnic - Braşov (54 km), Braşov - Bacău (158 km) şi Gilău - Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,28 miliarde euro fără TVA, potrivit unui document de sinteză furnizat de Ministerul Transporturilor. În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumand aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizand circa 17,5 miliarde euro fără TVA. ”O să avem dezbateri, discuţii pro, contra, în următoarele trei săptămani, să zicem 20 de zile, după care vom începe să punctăm, să transformăm acest Master Plan în Programul Pperaţional. Îl vom prezenta Guvernului, iar Guvernul va decide şi atunci, în Guvern, vom şi etapiza: cu asta începem, cu ailaltă în 2019, cu ailaltă în 2021, etcetera”, declara Rus.

Producţia industrială s-a majorat cu 7,6% la opt luni

Producţia industrială (serie brută) a fost mai mare în primele opt luni ale acestui an cu 7,6% faţă de cea din perioada similară a anului trecut, datorită creşterii industriei prelucrătoare, cu 9%, şi a industriei extractive, cu 8%, a anunţat vineri Institutul Naţional de Statistică (INS). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 3%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri pentru industria bunurilor de capital (13,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (8,5%), industria bunurilor de uz curent (4,9%) şi industria bunurilor intermediare (4,8%). Industria energetică a scăzut cu 0,9%.  Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 9% în primele opt luni, susţinută de industria prelucrătoare (10,6%) şi industria extractivă (1,1%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,3%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (14,6%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (10,0%), industria bunurilor de uz curent (6,4%) şi industria bunurilor intermediare (6,1%). Industria energetică a scăzut cu 0,3%. În luna august 2014, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 20,2%, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-22,8%) şi industria extractivă (-0,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,6%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi pentru industria bunurilor de capital (-33,5%), industria bunurilor de uz curent (-14%), industria bunurilor intermediare (-13,8%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-4,4%). Industria energetică a crescut cu 0,7%. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 2,7%, din cauza scăderii industriei prelucrătoare (-3,5%) şi industriei extractive (-0,4%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,6%.

Deficitul comercial a săltat pană la 3,79 miliarde euro

Deficitul comercial în primele opt luni ale acestui an a fost de 3,79 miliarde de euro, mai mare cu 70 de milioane de euro decat de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, a anunţat vineri Institutul Naţional de Statistică (INS). Exporturile FOB realizate în ianuarie-august 2014 au fost de 152,251 miliarde de lei (34,16 miliarde de euro), iar importurile CIF au fost de 169,123 miliarde de lei (37,9 miliarde de euro).  Comparativ cu primele opt luni din 2013, exporturile au crescut cu 8% la valori exprimate în lei (6,7% la valori exprimate în euro), iar importurile s-au majorat cu 7,3% la valori exprimate în lei (6,1% la valori exprimate în euro). Astfel, deficitul comercial FOB-CIF în perioada ianuarie - august 2014 a fost de 16,87 miliarde lei (3,79 miliarde euro), mai mare cu 314,2 milioane lei (70 milioane euro) decat cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în primele opt luni a fost de 107,9 miliarde de lei (24,2 miliarde euro) la expedieri şi de 127 miliarde lei (28,53 miliarde euro) la introduceri, reprezentand 70,9% din total exporturi şi 75,2% din total importuri. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în ianuarie-august 2014 a fost de 44,34 miliarde de lei (9,92 miliarde euro) la exporturi şi de 42,11 miliarde lei (9,43 miliarde euro) la importuri, reprezentand 29,1% din total exporturi şi 24,8% din total importuri. În primele opt luni ale acestui an, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (42,2% la export şi 35% la import) şi alte produse manufacturate (33,0% la export şi, respectiv, 30,8% la import). În luna august 2014, conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, exporturile FOB au însumat 17,1 miliarde lei (3,86 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 19,05 miliarde lei (4,3 miliarde euro). Comparativ cu luna august 2013, exporturile au crescut cu 1% la valori exprimate în lei (0,9% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 3,9% atat la valori exprimate în lei, cat şi la valori exprimate în euro.

ANOFM: Peste 19.000 de posturi sunt vacante

Peste 19.000 de locuri de muncă sunt disponibile în prezent la nivel naţional, cele mai multe oferte fiind în Bucureşti, Cluj, Prahova şi Arad, iar cele mai puţine în Bacău, Mehedinţi, Caraş-Severin, Ialomiţa şi Botoşani, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Potrivit datelor centralizate de ANOFM, la nivel naţional sunt înregistrate 19.362 de locuri de muncă. Cele mai multe oferte de angajare sunt în Capitală (2.467) şi în judeţele Cluj (2.120), Prahova (1.294), Arad (1.220), Iaşi (1.126), Satu-Mare (889), Bihor (695), Valcea (649), Ilfov (625) şi Dolj (605). Judeţele cu cele mai puţine oferte de muncă sunt Bacău (10), Mehedinţi (16), Suceava (25), Caraş-Severin (29), Ialomiţa (63), Botoşani (74) şi Gorj (86). La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt înregistrate 1.355 locuri de muncă, cele mai multe pentru meseriile de programator (95), inginer mecanic (71), inginer de sistem în informatică şi şef departament mărfuri alimentare/nealimentare (cate 31), consilier/expert/inspector/referent/economist în economie generală (30), agent de vanzări (24) şi inginer construcţii civile, industriale şi agricole (23). Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 18.007 locuri de muncă, cele mai multe pentru: muncitor necalificat în industria confecţiilor(1.407), confecţioner-asamblor articole din textile (1.249), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (994) şi lucrător comercial (637).

Exxon Mobil va primi compensaţii infime de la Venezuela

Venezuela trebuie să plătească 1,6 miliarde către Exxon Mobil pentru exproprierea unor active ale companiei americane în 2007, suma fiind, însă, de zece ori mai mică decat cea solicitată de Exxon, relatează The Wall Street Journal. Deşi decizia Curţii de Arbitraj Internaţional a Băncii Mondiale a fost în favoarea companiei americane, Venezuela trebuie să plătească este o sumă cu mult sub cea cerută de Exxon, şi anume 16,6 miliarde de dolari. Decizia curţii de arbitraj vine într-un moment foarte greu pentru economia ţării latino-americane, care se confruntă cu dificultăţi la plata datoriilor străine. "Pe de o parte, Venezuela a ieşit cu bine din acest caz. Totuşi, decizia va avea un impact negativ, pentru că ţara are mari probleme cu fluxul de capital", a declarat Asdrubal Oliveros, şeful companiei de consultanţă Ecoanalitica. De altfel, guvernul de la Caracas a salutat decizia Curţii, considerandu-o "rezonabilă". Exxon este una dintre cele 20 de companii care au înaintat plangeri către Curtea de arbitraj a Băncii Mondiale împotriva Venezuelei, cu scopul obţinerii unor compensaţii pentru activele expropriate în timpul naţionalizărilor din anul 2007.

Inflaţia anuală a urcat la 1,54%

Preţurile de consum au crescut în septembrie cu 0,12%, iar inflaţia anuală a urcat la 1,54%, în condiţiile în care alimentele s-au scumpit cu 0,2% faţă de august, iar mărfurile nealimentare şi tarifele serviciilor cu 0,1% fiecare, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Inflaţia anuală a urcat astfel în septembrie la 1,54%, de la 0,84% în august, cand scăzuse faţă de iulie, lună în care inflaţia anuală ajunsese la 0,95%. În iunie a fost atins minimul acestui an, de 0,66%, iar în aprilie a fost consemnat cel mai ridicat nivel, de 1,21%, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, cand preţurile de consum au urcat cu doar 0,11%. "Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (octombrie 2013 - septembrie 2014) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2012 - septembrie 2013), determinată pe baza IPC (indicele preţurilor de consum - n.r.) este 1,2%, iar cea determinată pe baza IAPC este 1,3%", se arată într-un comunicat al INS. Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost de 100,11% în septembrie faţă de august şi de 101,85% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

ANAF rambursează TVA de 1,47 miliarde lei

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) rambursează firmelor în această lună TVA în valoare 1,47 miliarde lei pentru deconturile cu opţiune de rambursare existente la 1 octombrie, din care cele cu compensare şi restituire totalizează 1,29 miliarde lei, a anunţat ieri instituţia. "În selecţia lunii curente au fost cuprinse în ordinea vechimii deconturile de TVA soluţionate prin decizii de rambursare înregistrate în baza de date D.N.O.R. pană la data de 22.08.2014, excepţie făcand deconturile de TVA aferente operaţiunilor de import soluţionate pană la 25.09.2014", se arată într-un comunicat al ANAF. Din totalul deconturilor cu compensare şi restituire, în cuantum de 1,29 miliarde lei, se restituie 1,215 miliarde lei şi se compensează 75,88 milioane lei. Deconturile cu compensare integrală sunt în valoare de 115,93 milioane lei, iar cele cu compensare parţială ajung la 64,07 milioane lei, suma de 682 milioane lei restituindu-se în perioada următoare. În cazul sumelor de restituit, de 1,215 miliarde lei, plata efectivă se realizează în două tranşe, respectiv 447,82 milioane lei pe 9 octombrie, iar 769,97 milioane lei pe 30 octombrie.









În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.