Economic

Cum se fac bani din „piatră seacă” în Creta

Mihai Boicu
5 oct 2014 1556 vizualizări
Fondurile europene au contribuit la dezvoltarea afacerilor din Creta, cea mai mare insulă a Grecie u Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a organizat o vizită la cele mai importate dintre proiectele finanţate cu fonduri UE u familia nu este doar „nucleul societăţii”, ci şi baza pe care s-au dezvoltat firmele locale, multe din ele fiind afaceri de familie u numărul mare de turişti este motorul economiei cretane

Afacerile din cea mai mare insulă a Greciei, Creta, au la bază două ingrediente pentru succes. Primul este numărul mare de turişti care vin pe insulă şi care alocă o parte importantă a bugetului lor de vacanţă pentru cheltuieli. Al doilea este familia, pentru că membrii ei sunt persoanele de încredere cu care lucrează oamenii de afaceri. La acestea se adaugă fondurile europene, după cum s-a văzut în vizita de documentare organizată de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) în cadrul campaniei de informare Euro Agricultura. În comparaţie cu investiţiile din România, fondurile UE luate de oamenii de afaceri din Creta sunt cu mult mai mici. Dacă la noi s-au atras sume şi de peste 1 milion de euro în rural, grecii au luat, cel puţin în cazul proiectelor vizitate, cel mult câteva sute de mii euro. În schimb, aceştia ştiu să profite foarte bine de pe urma turismului.


Afacere de familie de 150 de ani

Un model de afacere de succes bazată pe familie este cel al producătorului de ulei de măsline Vassilakis Emm.S.A – Vassilakis Estate. Familia Vassilakis produce ulei din anul 1865, iar la stadiul actual a ajuns sub conducerea lui Manolis Vassilakis. Fabrica are o capacitate de producţie de 1500 tone de ulei de măsline de mai multe tipuri, pe care îl exportă în ţări precum Franţa, Germania, Polonia, Marea Britanie, SUA, dar şi România. Valorea fondurilor UE obţinute a fost 44.861 euro, dar investiţia totală în afacere este mult mai mare. Vassilakis Estate are 100 de hectare de măslini, dar achiziţionează măsline şi de la alţi producători din jur. Nu întotdeauna afacerea a mers bine şi a cunoscut o perioadă destul de mare de întrerupere. „În anul 1956, tatăl meu a întrerupt producţia din cauza costurilor foarte mari. Eu am fost la şcoală, după care am plecat pe mare. În anii 80 am vrut să mă căsătoresc, m-am intors şi am pornit afacerea. Aveam ceva bani, dar unde să îi investesc? I-am investit aici”, a spus Manoli Vassilakis. Acesta se bazează pe familie pentru a-şi susţine afacerea, iar în firmă lucrează cele două fiice ale sale, precum şi soţul celei mai mari.

Un oraş de piatră de peste 2 milioane de euro

O altă afacere de familie este Stone Village, un complex pentru locuit în Bali de Rethimno. Investiţia se ridică la peste 2 milioane de euro, din care aproape 200.000 de euro au provenit din fonfuri europene. Pe câteva mii de metri pătraţi se găsesc facilităţi de cazare, piscine, locuri de joacă, dar şi o mică grădină zoologică. „Am început în anul 2006 şi de atunci, din martie până în noiembrie, suntem aproape tot timpul plini. Suntem foarte mulţumiţi de modul în care merge afacerea. Este o afacere de familie. Aici lucrează cei patru copii, nepoţi, unchi şi prieteni”, a spus Klados Dimitrios. Printre cei 18 angajaţi ai firmei care lucrează în complex se află şi caţiva romani. Sezononul turistic în Creta durează în jur de şapte – opt luni, din martie – pană în noiembrie.

11.000 de vizitatori la o cramă de 20 hectare

Crama Zacharioudakis a fost a vizitată anul trecut de peste 11.000 de turişti

Cretanii se ocupă şi cu fabricatul vinurilor, dar în comparaţie cu Vrancea suprafeţele cultivate de ei par mici. În foarte puţine locuri sunt podgorii mai întinse, în rest randurile de vie par că se pierd printre stanci. Cu toate acestea, jurnalistul Stelios Zacharioudakis a început în anul 2000 o afacere în domendiul vinurilor. În anul 2006 a plantat primii butuci de viţă de vie, iar în 2009 aceştia au început să producă. „De la început am mers pe ideea de calitate,  nu de cantitate. La această dată producem în jur de 100.000 de sticle de vin pe an”, a spus Stelios Zacharioudakis. Domeniul acestuia are o suprafaţă de 20 de hectare de vie, în schimb deţine o clădire uriaşă în care se află crama pentru vinificaţie, butoaiele şi sticlele cu vin. Totul a fost construit la dimensiuni mari, special pentru a lua ochii turiştilor, care pot vizita, degusta şi cumpăra vinuri. La 20 de hectare de viţă de vie, investiţia totală se ridică la nu mai puţin de 3,5 milioane de euro. Vinurile domeniului se vand în mai multe ţări. Nu mai puţin de 40% din sticle sunt cumpărate însă de turiştii care vin în vizită la cramă. Anul, trecut peste 11.000 de vizitatori au trecut pe la domeniul Zacharioudakis, un vis pentru cramele pentru Vrancea. Anul acesta, numărul turiştilor a scăzut însă, deoarece cei mai mulţi dintre aceştia erau din Rusia. (Mihai BOICU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.