MOZAIC STIRI ECONOMICE: BNR taie iar dobanda şi rezervele minime
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a Romaniei (BNR) a decis marţi în şedinţa de politică monetară să reducă dobanda cheie cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,25% la 3% pe an, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, de la 12% la 10%, menţinand RMO la valută. "În şedinţa din 30 septembrie 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Romaniei a hotărat reducerea ratei dobanzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an de la 3,25% începand cu data de 1 octombrie 2014 şi reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei ale instituţiilor de credit la nivelul de 10% de la 12%, începand cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2014. Rata rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută se menţine la nivelul de 16%", se arată într-un comunicat al BNR. Banca centrală a păstrat formula de "gestionare adecvată a lichidităţii din sistemul bancar". Totodată, pentru a atenua volatilitatea ratelor dobanzilor pe piaţa monetară interbancară, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobanzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobanzii de politică monetară la plus /- 2,75 puncte procentuale, de la plus /-3 puncte procentuale. Astfel, de la 1 octombrie, rata dobanzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce la 5,75% pe an, de la 6,25%, iar rata dobanzii pentru facilitatea de depozit se va menţine la 0,25% pe an. "BNR reiterează că utilizarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional este de natură a asigura îndeplinirea obiectivelor fundamentale privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, precum şi menţinerea stabilităţii financiare", se mai spune în comunicat. Tăierea dobanzii de politică monetară era aşteptată de analişti, care au estimat că banca centrală va menţine şi rezervele minime obligatorii (RMO), la 12% pentru pasivele în lei şi 16% pentru valută. Cei mai mulţi analişti au anticipat, potrivit opiniilor exprimate într-un sondaj intern al Asociaţiei AnaliştilorFinanciar-Bancari din Romania (AAFBR), că rezervele minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei ar putea fi menţinute de BNR la 12%, în timp ce un număr mic dintre ei au prevăzut o reducere a acestora la 10%. Aceasta este a doua reducere a dobanzii de politică monetară după reluarea ciclului de scădere, în august, cand Banca Naţională a operat o tăiere de 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%. La şedinţa CA din luna iulie, nivelul dobanzii cheie a fost menţinut la 3,5%, la care a ajuns în februarie, cand a fost efectuată ultima reducere din ciclul anterior, de la 3,75%. Ciclul de relaxare a dobanzii de politică monetară a început în iulie 2013, cand nivelul se situa la 5,25%, şi a inclus şase trepte de diminuare a indicatorului.
Lipsa infrastucturii ne ţine pe loc
Lipsa unei infrastructuri de transport la un anumit standard împiedică Romania să îşi continue procesul de dezvoltare într-un ritm mai susţinut şi afectează flexiblitatea forţei de muncă, cu impact asupra veniturlor disponibile ale populaţiei şi şomajului. "Romania nu are o reţea de autostrăzi. La prima vedere, nu pare esenţial, dar am să vă prezint o comparaţie. Să ne uităm la Transilvania şi Moldova. În Transilvania se observă că infrastructura a fost adusă la un anumit standard, dar se observă şi un şomaj mai mic, un venit disponibil mai mare. În Moldova avem un singur drum expres care leagă sudul cu nordul, de altfel şi bun, dar mai observăm şi un somaj mai mare, un venit disponibil mai mic. Asta este diferenţa pe care o face infrastructura", a declarat , a declarat Florian Libocor, economistul-şef al BRD-Groupe Societe Generale. El a adăugat, la un eveniment al Asociaţie Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri (ABSL), că flexibilitatea forţei de muncă depinde de prezenţa unei infrastucturi la un anumit standard, cu impact asupra şomajului şi venitului disponibil al populaţiei. "În Statele Unite, spre exemplu, forţa de muncă este foarte flexibilă, oamenii fac naveta, azi munceşti într-un loc, maine munceşti în alt loc. Dacă şi în Romania ar exista căi de transport la un nivel standard minim, nu am mai avea problema flexibilităţii forţei de muncă. şomajul mare într-o anumită regiune s-ar putea diminua graţie faptului că excesul de forţă munca din Moldova ar putea ajunge în Transilvania în doua ore la locul de muncă. şi invers. Nu putem discuta de dezvoltare pană cand infrastructura nu este adusă la un nivel minim necesar pentru a facilita comunicarea şi interconectarea regiunilor", a spus Libocor. Întrebat ce efecte va avea rectificarea bugetară asupra economiei, reprezentantul BRD-Groupe Societe Generale a spus că acestea vor fi pozitive doar dacă autorităţile locale vor aloca banii primiţi către investiţii locale esenţiale, către proiecte de infrastructură.
Spălătoria de bani din Republica Moldova a “reciclat” 20 de miliarde de dolari
Republica Moldova intenţionează să pună sub acuzare mai mulţi bancheri pentru fraudă fiscală, afirmand că aceştia au facilitat transferul a 20 de miliarde de dolari, bani iliciţi, din Rusia în Letonia, informează Bloomberg. "Investigaţia este aproape finalizată", a declarat Vasile şarco, şeful Serviciului de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor din Molodova, pentru Bloomberg. Guvernatorul Băncii Centrale a Republicii Moldova, Dorin Drăguţanu, a anunţat că instituţia a amendat o bancă locală, pe care nu a dorit să o numească, şi conducerea acesteia, după o ancheta prin care s-au investigat tranzacţii suspecte desfăşurate între 2010 şi 2014, în valoare totală cuprinsă între 18 şi 20 de miliarde de dolari. El a precizat că cinci bancheri sunt investigaţi în acest caz. De asemenea, Letonia a impus o amendă de 140.000 de euro unei bănci pe care a refuzat să o nominalizeze. Situaţia a fost denunţată pentru prima dată de Proiectul de Raportare a Corupţiei şi a Crimei Organizate (OCCRP), un centru de jurnalism de investigaţie nonprofit, care acţionează şi în Europa de Est. Cifra de 20 de miliarde de dolari reprezintă mai mult decat dublul PIB-ului de 8 miliarde de dolari al Moldovei. OCCRP a afirmat că, în urma unei anchete care a durat un an, a descoperit că 19 bănci din Rusia au folosit datorii false pentru a justifica banii, transferand fonduri din banca Moldindconbank din Republica Moldova către Trasta Kommercbanka din Letonia. Moldindconbank a comentat acuzaţiile ca fiind "nefondate", explicand că operaţiunile "au respectat pe deplin legislaţia Moldovei şi regulile băncii centrale", potrivit unui comunicat emis în 11 septembrie.
Nicolescu: Subsolul ţării ne poate furniza surprize
Mai multe companii petroliere au în plan forări la mari adancimi în zonele în care exploatează deja zăcăminte de hidrocarburi, şi este posibil ca subsolul ţării să rezerve "nişte surprize", spune Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. "Este posibil ca subsolul ţării noastre să ne rezerve nişte surprize. Deşi producem (hidrocarburi – n.r.) de peste 150 de ani, încă nu ştim exact ce este în subsol", a declarat Nicolescu la conferinţa "Mediafax Talks about Energy-XII". El a adăugat că există foarte multe proiecte de redezvoltare a unor zăcăminte pe campurile petroliefere mature. Romania a fost prima ţară din lume cu producţie de petrol şi gaze naturale, oficial înregistrată în statisticile internaţionale, în 1857, de 275 tone. Cea mai mare producţie de petrol a fost înregistrată, în Romania, în 1976, respectiv 14,6 milioane de tone. În prezent, producţia naţională de petrol este de circa 4 milioane tone anual. În 1986 a fost consemantă cea mai mare producţie de gaze naturale, de 36,2 miliarde de metri cubi. Producţia actuală de gaze este de circa 11 miliarde metri cubi.
Inflaţia din zona euro a încetinit
Inflaţia anuală din zona euro a încetinit la 0,3% în luna septembrie, faţă de nivelul de 0,4% înregistrat în august, aceasta fiind a douăsprezecea lună consecutivă în care rata inflaţiei se află sub pragul de 1% asumat de BCE pentru 2014, potrivit datelor publicate marţi de Eurostat. Rata inflaţiei din zona euro a ajuns la cel mai scăzut nivel din octombrie 2009 pană în prezent şi se află cu mult sub ţinta pe termen mediu asumată de Banca Centrală Europeană (BCE), de puţin sub 2%. Banca anticipează pentru acest an o inflaţie de 1%, iar pentru anul viitor de 1,3%. Scăderea preţurilor de consum în luna septembrie a fost anticipată de majoritatea analiştilor economici, potrivit MarketWatch. De asemenea, analiştii estimează că BCE nu va lua nicio măsură în acest sens în cadrul întalnirii Consiliului guvernatorilor, programată joi în Italia. BCE aşteaptă acum rezultatele celor două valuri de măsuri de stimulare a economiei din regiune pe care le-a implementat din iunie pană în prezent. Printre acestea se numără acordarea de credite ieftine pe termen mediu către băncile europene, reducerea dobanzii de politică monetară şi cumpărarea de obligaţiuni garantate cu active.
Schimburi comerciale mai intense cu Turcia
Relaţia strategică dintre Romania şi Turcia trebuie consolidată şi prin legături economice, astfel încat schimburile comerciale actuale, de aproape 7 miliarde dolari anual, să atingă un nivel de 10 miliarde dolari pe an, a declarat premierul Victor Ponta, la Forumul de afaceri turco-roman. El a arătat că Turcia este principalul partener comercial al Romaniei din afara Uniunii Europene şi a asigurat că există voinţa politică pentru ca toate problemele cu care se confruntă un investitor să poată fi eliminate. "Dacă într-un guvern al Romaniei sau al Turciei ar fi doar ministrul Economiei, poate că ar fi bine, dar avem întotdeauna şi un ministru de Finanţe sau un ministru al Bugetului care vrea să strangă taxe şi impozite la buget, aşa încat cred că putem să găsim întotdeauna acel echilibru între ceea ce înseamnă stimularea economiei şi necesitatea unui stat de a-şi asigura serviciile sale esenţiale", a adăugat Ponta. Premierul a insistat asupra faptului că investiţiile în sectorul energetic reprezintă un obiectiv strategic, pentru asigurarea independenţei din punct de vedere al resurselor.
Construcţiile răman pe minus
Numărul autorizaţiilor de construcţii eliberate în primele opt luni ale anului a scăzut cu 0,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 25.174, în special în regiunile Sud-Muntenia şi Nord-Est, după o reducere cu 5% în august, cand au fost emise 3.618 autorizaţii, potrivit datelor INS. Scăderea aferentă primelor opt luni este reflectată în regiunile Sud-Muntenia (-354 autorizaţii), Nord-Est (-346), Centru (-289), Sud-Vest Oltenia (-203) şi Vest (-188), în timp ce s-au înregistrat creşteri pe segmentul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în regiunile Bucureşti-Ilfov (plus 1.015 autorizaţii), Nord-Vest (plus 186) şi Sud-Est (plus 9). În august s-au eliberat 3.618 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 5% faţă de luna iulie 2014, din care 65,3% sunt pentru zona rurală.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
