Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Grampet începe să producă locomotive la Craiova şi trenuri la Paşcani

Ziarul de Vrancea
26 sep 2014 786 vizualizări
Compania a prezentat proiectele în cadrul unui targ de specialiatate desfăşurat la Berlin

Grampet va lansa în octombrie producţia unei locomotive la Craiova, urmand ca în noiembrie să înceapă asamblarea unui tren de călători la Paşcani, au anunţat reprezentanţii grupului controlat de omul de afaceri Gruia Stoica. Firmele Reloc şi Electroputere VFU Craiova, parte a Grampet, vor lansa luna viitoare, în cadrul unui parteneriat derulat cu grupul industrial american Caterpillar, producţia unei locomotive pentru trenuri de marfă, proiectul necesitand o investiţie de peste 1,5 milioane euro în proiectare, teste, probe şi certificare. Locomotiva, denumită "Terra Nova", a fost prezentată în cadrul targului internaţional dedicat industriei feroviare InnoTrans, desfăşurat în perioada 23-26 septembrie la Berlin. Unitatea are în dotare două motoare de 630 de cai putere, livrate de Caterpillar, şi are un preţ de pornire de peste un milion de euro, în varianta de bază, a declarat, la Berlin, vicepreşedintele grupului Grampet, Graţian Călin. "Aceasta este o locomotivă care se vinde singură şi nu ne trebuie marketing special. Este un compromis pentru operatorii privaţi în Europa, mai low-cost, care se gandesc să-şi cumpere o locomotivă second-hand şi, în loc să facă o astfel de achiziţie, aleg să ia una nouă, la acelaşi preţ", a precizat reprezentantul Grampet. Capacitatea de producţie pentru Terra Nova este de trei unităţi pe lună, iar pană în prezent au fost contractate 12 unităţi, acestea urmand să fie livrate anul viitor către doi operatori din Uniunea Europeană. Producătorul craiovean are discuţii şi pentru vanzarea de locomotive şi cu alţi potenţiali clienţi, inclusiv firme din Africa, a precizat Călin. "Salut faptul că industria de profil din Romania revine în forţă pe o piaţă foarte pretenţioasă. Este nevoie de un efort de revenire, reînviere, reindustrializare a Romaniei, iar paşii care s-au făcut la Craiova sunt un exemplu în ceea ce ar trebui să se facă în continuare", a declarat, la InnoTrans, Lazăr Comănescu, ambasadorul Romaniei în Germania. VFU Craiova vrea să lanseze în producţie şi o locomotivă diesel electrică, tot în parteneriat cu Caterpillar, proiectarea urmand să înceapă anul viitor. "Noi vrem să operăm în viitorul apropiat trei linii de fabricaţie: locomotiva de manevră pe care o avem acum, o locomotivă diesel electrică şi o locomotivă electrică, bi-sistem, cu recuperare de energie", a spus reprezentantul Grampet. Investiţiile totale pentru cele trei linii de producţie se vor ridica la cel puţin zece milioane euro. Pe de altă parte, grupul Grampet intenţionează să lanseze în luna noiembrie, la Paşcani, producţia unui tren de călători. Investiţia pentru acest proiect, derulat prin subsidiara Electroputere VFU Paşcani, se ridică la 36 milioane euro, a precizat Călin.

6.200 IMM-uri au primit garanţii de la stat de 1,8 miliarde lei

Un număr de 6.200 de firme mici şi mijlocii au obţinut în primele opt luni garanţii de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), valoarea acestora totalizand 1,8 miliarde de lei, din care 88% pentru finanţarea capitalului de lucru. Fondul nu precizează cum au evoluat în valoare şi volum garanţiile acordate în acest an faţă de perioada similară a anului trecut. Datele anunţate de FNGCIMM anul trecut, arată că în primele şase luni din 2013, a fost acordate 5.250 de garanţii pentru susţinerea IMM-urilor, în valoare totală de aproximativ 400 milioane euro (1,76 miliarde lei). Din valoarea garanţiilor acordate în primele opt luni ale acestui an, 45% au fost destinate activităţilor din domeniul comerţului, 20% către sectorul industriei, 16% către cel al serviciilor, 12% către construcţii şi 8% în domeniul agriculturii, potrivit unui comunicat al Fondului. Raportat la volum, cele mai multe garanţii emise au susţinut IMM-uri din domeniul comerţului (44%), în timp ce 22% au fost destinate sectorului sectorului serviciilor, 18% firmelor din industrie, 10% celor din construcţii şi 7% în domeniul agriculturii. Structura curentă a portofoliului de garanţii active al FNGCIMM destinate întreprinderilor mici şi mijlocii este concentrată într-o proporţie de 40% către sectorul comerţului, 23% către industrie, 16% în servicii, 12% în sectorul construcţiilor şi 9% în domeniul agriculturii. Din totalul numărului de garanţii active în sold 41% sunt concentrate în domeniul comerţului, 24% către sectorul serviciilor, 18% în industrie, 10% în construcţii şi 7% în domeniul agriculturii. Din volumul garanţiilor emise în primele 8 luni, 50% au fost accesate de întreprinderile mici (între 10 şi 49 de salariaţi) în timp ce valoarea garantiilor emise microîntreprinderilor (pană la 9 salariaţi) şi întreprinderilor mijlocii (cel puţin 50 de salariaţi dar nu mai mult de 249) a fost distribuită în proporţii egale (25%). Din totalul numărului de garanţii emise în primele 8 luni ale anului 2014, 45% au fost destinate microîntreprinderilor, 45% întreprinderilor mici şi 10% întreprinderilor medii.

Creşterea accizei la motorină pentru agricultură va fi subvenţionată

Statul va subvenţiona şi anul viitor, prin Ministerul Agriculturii, creşterea accizei la motorină, măsura urmand să fie aprobată printr-o hotărare de Guvern în săptămanile următoare, prin care va fi alocat sprijinul pentru ultimul trimestru şi primele trimestre din 2015, plătit din bugetul pe 2015. "Avem acordul politic să introducem şi pentru anul 2015 sprijin pentru motorină, asta înseamnă o hotărare de guvern în săptămanile următoare, prin care alocăm sprijinul pentru trimestrul IV şi pentru primele trimestre din 2015, toate fiind plătite din bugetul anului viitor", a declarat vineri ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Agriculture. El a arătat că la rectificarea bugetară, a doua din acest an, care va avea loc săptămana viitoare, vor fi alocate fonduri pentru a asigura sumele necesare trimestrului al III-lea pentru sprijinul pe acciza la motorină. Constantin a spus că ministerul pe care-l conduce va beneficia de sume suplimentare la rectificare, fără a preciza suma exactă. "Cel mai important lucru este că acel 10% care se blochează an de an, la începutul anului, va fi deblocat şi, pe langă acesta, vom avea o sumă suplimentară pentru a ajuta cateva sectoare importante", a afirmat Constantin. El a făcut referire la sprijinul pentru acciza pe motorină în agricultură, reamintind că sectorul nu este afectat de majorarea acestora întrucat fermierul plăteşte 21 euro/tonă şi, indiferent cat este acciza, diferenţa este suportată din bugetul de stat. Alte sume suplimentare vor fi alocate pentru apicultură, de 4 milioane lei, sectorul înregistrand pierderi. "Totodată, pe langă cele 7 milioane euro alocate în 2014 pentru sectorul agriculturii ecologice (de la 3 milioane euro în 2012), Ministerul va aloca la rectificarea bugetară încă 10,5 milioane lei acestui sector", a conchis ministrul Agriculturii.

“Oricine va putea cere verificarea legalităţii unui transport de lemn”

Oricine va putea cere verificarea legalităţii unui transport de lemn, apeland 112 şi indicand numărul maşinii, după 8 octombrie, cand va fi lansat sistemul de control pentru prevenirea tăierilor ilegale, cunoscut ca "Radarul pădurilor", a declarat ieri ministrul Apelor şi Pădurilor, Doina Pană. Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a prezentat, într-o conferinţă de presă, modul în care va funcţiona sistemul pentru prevenirea tăierilor ilegale de copaci, instituit printr-o hotătare de Guvern adoptată în 4 iunie şi care va fi implementat din 8 octombrie. Sistemul, popularizat sub numele de "Radarul pădurilor", este promovat într-un material video lansat de Departamentul pentru Ape şi Păduri, pentru sensibilizarea oamenilor privind problema defrişărilor. Odată cu implementarea sistemului, orice cetăţean va putea face sesizări la numărul 112 privind transporturile de lemn care ar putea proveni din tăieri ilegale. "Radarul pădurilor" este un sistem informatic care permite monitorizarea traseului lemnului de la plecarea din pădure şi pană devine mobilă sau iese din ţară, în timp real, se arată într-un comunicat al departamentului. Prin Hotărarea de Guvern nr. 470/2014 s-a stabilit că, începand cu data de 8 octombrie 2014, toate transporturile de lemn, cu excepţia lemnului "pentru foc", în volum de pană la trei metri cubi, transportat cu atelaje, să se facă obligatoriu folosind acest sistem informatic.

Vin veşti de pe frontul autostrăzilor

Asocierea italo-germană Astaldi - Max Boegl va finaliza lucrările la cel de-al doilea lot al autostrăzii Nădlac-Arad, între Pecica şi Arad, pentru 110,7 milioane de lei, (25,1 milioane de euro) cu TVA. CNADNR a reziliat în vara anului trecut contractul de proiectare şi execuţie a lotului doi, în lungime de 16,6 kilometri, după falimentul constructorului, Alpine Bau din Austria, comunicand la vremea respectivă că stadiul de execuţie a lucrării era de 84,75%. "Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania anunţă că astăzi, 26.09.2014, a fost semnat contractul Proiectare şi Execuţie Autostrada Nădlac - Arad şi Drum de legătură, Lotul 2, km 22 plus 218 - km 38 plus 882 pentru remedierea lucrărilor existente şi finalizarea lucrărilor rămase de executat. Contractul a fost atribuit, în urma unei licitaţii deschise, Asocierii Astaldi SpA - Max Boegl Romania SRL şi are o valoare totală de 89.348.287,63 lei fără TVA", se arată într-un comunicat transmis vineri de CNADNR. Finanţarea este asigurată din fonduri europene (85%) şi sume de la bugetul de stat (15%). Potrivit comunicatului, lucrările se vor realiza pe o lungime de 16,6 kilometri.

Venituri considerabile din procesarea cerealelor

Orientarea agriculturii şi către procesarea cerealelor ar genera valoare adăugată economiei, afirmă Constantin Bratu, directorul general al Asociaţiei Berarii Romaniei, dand exemplul orzului, unde valoarea adăugată brută dintre preţul său de vanzare şi cel al malţului obţinut este de 60%. "Putem aduce valoare adăugată economiei romaneşti prin procesarea produselor agricole. M-ar bucura dacă Guvernul ar avea în vedere să proceseze mai mult aceste produse. Cei care caştigă din această valoare adăugată sunt mălţăriile. Diferenţa de preţ dintre orzul furajer şi cel de bere este de 15-20 euro/tonă", a declarat ieri Bratu la conferinţa "Mediafax Talks about Agriculture".
 El a arătat că din valoarea adăugată brută generată de sectorul berii la nivelul anului 2012, de 570 milioane euro, 35% (220 milioane euro) este generată de furnizorii fabricilor de bere. Din această sumă, 60-70 milioane euro reprezintă valoarea adăugată brută prin transformarea cerealelor în materii prime pentru industria berii. "Imaginaţi-vă ce frumos ar fi să avem acele capacităţi de depozitare astfel încat fermierii să-şi valorifice cerealele la momentul potrivit sau, mai mult, să urmărim acest lanţ al transformării din cereale în produse finite", a spus Bratu.

Ungaria face jocurile Rusiei şi lasă Ucraina fără gaze

Operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, o măsură "neaşteptată şi inexplicabilă", potrivit grupului public ucrainean Naftogaz, relatează AFP. FGSZ a anunţat într-un comunicat trimis agenţiei ungare de presă MTI că a oprit livrările pe "o durată nedeterminată, joi, la ora 16.00 GMT (19.00, ora Romaniei). Potrivit operatorului ungar, această măsură a fost luată pentru a răspunde la creşterea cererii de gaze în Ungaria. "Utilizatori ai reţelei ne-au informat că începand de (vineri), 26 septembrie, cererea de gaze va creşte semnificativ", a afirmat FGSZ. Operatorul ungar a subliniat necesitatea unor lucrări tehnice la postul de tranzit de gaze Beregdaroc, în apropiere de frontiera cu Ucraina, pentru a permite o aprovizionare cu gaze mai intensă în Ungaria. FGSZ a afirmat că, începand din martie 2013, a furnizat Ucrainei 16,8 milioane de metri cubi de gaze zilnic. Totuşi, acest volum nu este garantat, deoarece nivelul livrărilor "depinde de condiţiile tehnice şi comerciale", care se pot schimba.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.