MOZAIC STIRI ECONOMICE: Compania chineză Alibaba a strans 25 de miliarde dolari la New York
Renault trebuie să oprească producţia unui model de familie al mărcii Dacia, Logan MCV, Dokker sau Lodgy, a declarat un purtător de cuvant ai grupului, confirmand informaţia publicată de Les Echos, potrivit Autonews Europe. Motivul pentru care Renault va renunţa la unul dintre modelele de familie ale mărcii Dacia este că acest segment al pieţei auto se mută dinspre van-uri şi break-uri către SUV-uri şi modele crossover, potrivit unui analist al Inovev, Jamel Taganza. Morgan Stanley estimează că Dacia are o marjă operaţională de 9%, similară cu cea a producătorilor de maşini de lux, iar continuarea producţiei unui model care înregistrează vanzări slabe ar pune în pericol profitabilitatea mărcii. Dintre cele trei modele din segmentul minivan, doar Logan MCV a consemnat o creştere a vanzărilor, datorită versiunii îmbunătăţite prezentate în septembrie 2013. Astfel, în Europa, vanzările modelului Logan MCV, produs în Romania, au urcat în primele opt luni ale anului la 23.930 de unităţi, mai mult decat dublul faţă de aceeaşi perioadă din 2013. În schimb, vanzările la nivel european ale modelului Lodgy au scăzut, iar ale Dokker-ului au stagnat. Mai exact, vanzările modelului Lodgy au coborat cu 44%, la 11.238 de unităţi, în primele şase luni ale anului, într-un segment care a înregistrat un declin de 9% în Europa, potrivit datelor JATO. Dintre cele trei modele Dacia, Dokker a înregistrat cea mai consistentă cerere, volumul vanzărilor fiind constant, chiar şi în condiţiile în care segmentul de piaţă de care aparţine a consemnat un declin de 41% în perioada 2011-2014, potrivit analistului companiei Inovev.
\
Romania va avea propriul satelit de comunicaţii
Romania intenţionează să achiziţioneze, în anii următori, un satelit care să asigure servicii de specialite atat pentru instituţiile statului, cat şi pentru mediul privat, contra cost, a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea. "Vom începe elaborarea unui plan de dezvoltare pană la fnele acestui an sau în prima parte a anlui viitor, care va stabili ce fel de satelit avem nevoie, ce capacitate va avea şi ce costuri implică. Vrem să fie profitabil, nu vrem să spunem doar că Romania are un satelit. Factura statului şi a mediului privat pentru serviciile de comunicaţii prin satelt este una ridicată şi, dacă am avea acest satelit, costurile s-ar reduce cu pană la 2,5 ori decat achităm în prezent", a spus Cotovelea. El a adăugat că, în cazul Azerbaijan, a fost nevoie de 3-4 ani pentru a plasa pe orbită un satelit de putere medie. "În funcţie de performanţe, un satelit costă între cateva zeci de milioane de euro şi cateva sute de milioane de euro. La nivel mondial, există 3-4 entităţi care pot plasa pe orbită un satelit. De asemenea, există vreo 10 producători de sateliţi", a spus Cotovelea.
Toate solicitările pentru Prima Casă vor fi aprobate în 2014
Persoanele care doresc să cumpere locuinţe prin programul Prima Casă au la dispoziţie un buget total de 710 milioane lei, în urma realocării banilor neutilizaţi la achiziţia locuinţelor ANL către toate tipurile de case, fondurile fiind suficiente pană la sfarşitul anului pentru toate solicitările. Guvernul a realocat sumele neutilizate ca garanţii în programul Prima Casă pentru achiziţiile de locuinţe construite de ANL, din plafonul de 500 milioane de lei, astfel încat să poată fi folosite pentru orice tip de locuinţă în cadrul programului, pe fondul solicitărilor de suplimentare a banilor. "Analizele făcute pe baza actualului nivel al cererii şi estimările partenerilor noştri bancari ne indică faptul că bugetul total neutilizat de circa 710 milioane lei, buget ce include şi plafonul realocat, va fi suficient pentru aprobarea tuturor solicitărilor pană la sfarşitul anului 2014", se arată într-un comunicat al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). Fondul estimează că numărul de solicitări depuse pentru Prima Casă va atinge maximul în perioada imediat următoare, după realocarea sumelor destinate iniţial locuinţelor ANL, asigurand clienţii că nu vor fi întarzieri la procesarea cererilor, astfel încat garanţiile să fie acordate în termenul de maxim patru zile lucrătoare de la data depunerii dosarelor complete şi corect întocmite. FNGCIMM a acordat în acest an circa 17.400 de garanţii în cadrul programului guvernamental pentru credite de aproximativ 2,8 miliarde lei, valoarea finanţării medii fiind de 160.000 lei. Din plafonul alocat locuinţelor ANL prin programul Prima Casă, de 500 milioane lei, a fost utilizat 1,7%, cu garanţii acordate de 8,8 milioane lei în intervalul septembrie 2013-iunie 2014. Autorităţile au estimat, potrivit aceluiaşi algoritm de calcul, că pană la finalul anului ar mai fi acordate garanţii de încă circa 5,2 milioane lei, ceea ce ar fi însemnat utilizarea a 14 milioane lei din cele 500 milioane lei.
Poşta Romană are nevoie de 100 milioane euro
Poşta Romană are nevoie de investiţii de 100 milioane de euro pentru a putea furniza servicii similare unui operator din Europa, bani care vor fi aduşi de viitorul investitor strategic atras în urma procesului de privatizare, a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea. "Statul nu poate investi aceşti bani pentru că ar fi considerat ajutor de stat. Banii vor fi aduşi de viitorul investitor strategic atras în urma procesului de privatizare. Din informaţiile pe care le deţin, caietul de sarcini a fost achiziţionat de un investitor şi un altul se pregăteşte s-o facă pană la expirarea termenului. Ambii potenţiali investitori sunt din Europa", a spus Cotovelea, prezent la un eveniment de specialitate. La finele lunii iunie, Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) a anunţat că a prelungit cu trei luni, pană la 30 septembrie, data limită de depunere a documentelor de participare şi a ofertelor preliminare şi neangajante pentru vanzarea a 51% din acţiunile Companiei Naţionale Poşta Romană. Prelungirea termenului a fost motivată de solicitărea trasmisă de o importantă administraţie poştală din Europa, care a achiziţionat dosarul de privatizare, precum şi a evoluţiei pieţei serviciilor poştale locale şi internaţionale.
Electrica are rezerve de 500 milioane euro
Compania Electrica are în conturi circa 500 milioane de euro, bani pe care îi va investi în mare parte pentru eficientizarea reţelelor de distribuţie a electricităţii, şi mai puţin în extindererea lor, a declarat Gabriel Dumitraşcu, şeful Direcţiei Privatizare din Depatamentul pentru Energie. "Pierderile pe reţeaua de distribuţie sunt de 12-13%. Ce ar însemna să atingem 8%, un procent normal pentru orice ţară europeană dezvoltată?", a afirmat Dumitraşcu ieri, într-o conferinţă. El a precizat că sectorul energetic este în creştere, astfel că potenţialul de afaceri este "imens". Electrica este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie. Compania distribuie energie în trei regiuni din ţară, fiind cel mai mare distribuitor de energie din Romania după numărul de clienţi. În primele şase luni ale anului, Electrica a raportat venituri de 2,3 miliarde de lei (516,6 milioane de euro), cu 12% mai mici comparativ cu perioada similară a anului trecut. Compania a înregistrat în primul semestru un profit net de 197 de milioane de lei (44 milioane de euro), cu 6% mai redus faţă de perioada similară din 2013.
Cel mai mare acţionar privat al Oltchim cere ajutorul statului
Compania germană PCC SE, cel mai mare acţionar privat al Oltchim Ramnicu Valcea (OLT), a propus aprobării acţionarilor ca planul de reorganizare a combinatului să fie elaborat de statul roman, creditorul principal, şi să includă reduceri "adecvate" ale datoriilor. PCC a introdus pe ordinea de zi a convocatorului adunării generale extraordinare a acţionarilor Oltchim, programată pentru începutul lunii octombrie, propunerea ca statul, acţionarul majoritar, să elaboreze planul de reorganizare, care ar putea fi avizat la o nouă întrunire a acţionarilor. Compania germană deţine 32,34% din acţiunile combinatului chimic Oltchim, aflată în insolvenţă din ianuarie 2013. Planul de reorganizare ar trebui să includă şi reduceri adecvate de creanţe pentru Oltchim. "Planul de reorganizare va prevedea şi reduceri adecvate şi necesare de creanţe, rezultate în urma negocierii statului cu creditorii, astfel încat planul de reorganizare să fie implementat cu succes. Aprobarea planului de reorganizare ce urmează a fi elaborat conform acestei prevederi se va afla pe ordinea de zi a următoarei adunări generale a acţionarilor Oltchim", se arată în convocatorul AGA Oltchim.
ANCOM scoate la licitaţie 61 de licenţe pentru TV digitală
Autoritatea de reglementare în comunicaţii (ANCOM) va scoate la licitaţie, pană la finele acestui an, două licenţe de TV digitală naţionale rămase nealocate în procedura precedentă, precum şi 40 de licenţe de TV digitală regionale şi 19 locale, preţurile variind între 1.000 şi 300.000 euro. "Autoritatea a prezentat, în cursul acestei zile (joi - n.r.) spre consultare publică un proiect de decizie şi caietul de sarcini pentru organizarea unei licitaţii în vederea acordării celor două licenţe (multiplexuri) de televiziune digitală naţionale nealocate în procedura precedentă, precum şi a 40 de multiplexuri regionale şi 19 locale", a declarat Florin Iana, director executiv in cadrul ANCOM, prezent la un eveniment de specialitate. Primele trei licenţe de TV digitală au fost atribuite în urma unei licitaţii Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii (SNR), acestea fiind adjudecate contra sumei de 1.020.002 euro. La licitaţie s-a înscris şi RCS&RDS. Prin intermediul unei licenţe TV digitala vor fi furnizate servicii de televiziune digitală terestră la nivelul întregii ţări în timp ce multiplexurile regionale şi locale vor acoperi fiecare cate o anumită zonă de alocare ce poate fi echivalentă cu un judeţ, respectiv o localitate.
