Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Administratorii Electrica vor avea lefuri grase

Ziarul de Vrancea
24 sep 2014 659 vizualizări
Membrii noului Consiliu de Administraţie al Electrica (EL), aprobat la începutul săptămanii de acţionari, vor primi lunar remuneraţii de cate 2.500 de euro brut, dar şi cate un bonus anual de pană la 10.000 de euro brut pentru îndeplinirea unor obiective care vor fi stabilite în următoarele luni.

Acţionarii companiei i-au aprobat în adunarea generală desfăşurată luni ca membri ai Consiliului de Administraţie al Electrica pe Victor Vlad Grigorescu - propus de către statul roman, prin Departamentul pentru Energie, Victor Cionga - propus de stat (Departamentul pentru Energie) şi Certinvest, Cristian Buşu - propus de SIF Oltenia (SIF5), baroneasa Arielle Malard de Rotschild - propusă de ING Pensii SAFPAP şi Michael Adriaan Maria Boersma - propus de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Cei cinci îi înlocuiesc în pe Marius Eugen Untescu, Ioan Roşca, Constantin Dinescu, Nicolae Pleşa şi Rareş Ioan Popescu. Mandatele acestora au încetat la data AGA, după ce nu au fost reconfirmaţi. Ioan Roşca este directorul general al Electrica. "AGOA aprobă stabilirea unei remuneraţii pentru membrii Consiliului de Administraţie după cum urmează. O sumă fixă brută de 2.500 de euro pe lună, pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite acestora prin actul constitutiv şi o sumă variabilă brută de pană la 10.000 de euro pe an pentru îndeplinirea obiectivelor care vor fi stabilite de Comitetul de Nominalizare şi Remunerare în termen de trei luni de la semnarea acordului de servicii de către administratorii din consiliu", se arată într-un raport cu hotărarile acţionarilor transmis de Electrica Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Suma de 2.500 de euro va fi primită de administratori indiferent de numărul şedinţelor la care participă într-o lună. De asemenea, administratorii vor avea poliţă de asigurare de tip Directors&Officers Liability, pe cheltuiala companiei, cu o valoare asigurată de 10 milioane de euro, se arată în contractul de servicii pe care îl vor semna membrii consiliului de administraţie.

Fosta Romtelecom îşi face ordine printre proprietăţi

Telekom Romania Communications (fosta Romtelecom) a scos la licitaţie Palatul Telefoanelor din Bucureşti şi alte două proprietăţi din apropiere la un preţ de pornire cumulat de 21,6 milioane de euro, fără TVA, ca parte a strategiei companiei de a capitaliza portofoliul de proprietăţi imobiliare. "Ca parte a strategiei companiei de a capitaliza portofoliul de proprietăţi imobiliare, Telekom Romania Communications (fosta Romtelecom) scoate la vanzare trei proprietăţi din centrul Bucureştiului, şi anume Palatul Telefoanelor, clădirea Tandem şi proprietatea din strada Matei Millo (...). Tranzacţia va fi derulată prin intermediul unei licitaţii, iar caştigătorul va fi entitatea cu cea mai avantajoasă ofertă atat în ceea ce priveşte preţul, cat şi alte condiţii relevante în context", se arată într-un comunicat al Telekom Romania Communications. Palatul Telefoanelor este construit în stilul art deco şi are un teren de 1.893 metri pătraţi şi o suprafaţă utilă de 12.000 metri pătraţi. Cu un preţ de pornire de 10,9 milioane de euro, clădirea Tandem (situată în imediata apropiere a Palatului Telefoanelor) are un teren de 5.039 metri pătraţi şi o suprafaţă totală construită la sol de 2.030 metri pătraţi. Proprietatea din strada Matei Millo, inclusă în preţul de pornire al clădirii Tandem, este un teren cu o suprafaţă de 1.783 metri pătraţi. Pentru a participa în licitaţie, entităţile interesate trebuie să furnizeze o scrisoare de garanţie şi să depună ofertele pană la data de 20 octombrie. Pentru Palatul Telefoanelor, Telekom Romania Communications va urma toţi paşii juridici prevăzuţi de legislaţia în vigoare privind monumentele istorice. "Strategia noastră imobiliară este în linie cu scopul nostru de a deveni furnizorul convergent numărul 1 de servicii de telecom şi divertisment din Romania. Aceasta presupune să ne concentrăm atenţia asupra activităţilor noastre principale şi să capitalizăm activele din zone secundare, inclusiv portofoliul imobiliar”, a afirmat directorul executiv pentru managementul aprovizionării al Telekom Romania Group, Andreas Grünewald, în comunicat.

Ericsson Romania va angaja încă 300 de persoane anul viitor

Ericsson Romania va ajunge la aproximativ 3.000 de salariaţi la finele acestui an, de la 2.800 în prezent şi 8 în urmă cu 20 de ani, cand grupul suedez a intrat pe piaţa romanească, şi va angaja anul viitor alţi 300, a anunţat compania. "La 20 de ani de la înfiinţare, Ericsson Romania a reuşit să crească de la o echipă de 8 oameni la aproximativ 3.000 de angajaţi pană la finalul anului 2014, de la 2.800 în prezent. Aniversarea a coincis şi cu o serie de alte evenimente pentru companie, cum ar fi semnarea unor acorduri de servicii de administrare de reţea care vor permite centrului de cervicii globale din Romania să se dezvolte în continuare. Anul viitor, centrul intenţionează să îşi mărească echipa actuală de 1.900 de specialişti cu încă 300 de persoane şi să îşi extindă oferta cu servicii dedicate companiilor media şi de televiziune", se arată într-un comunicat al Ericsson Romania. Ericsson a încheiat în această vară un contract pe şapte ani cu Romtelecom şi Comoste prin care compania suedeză va asigura servicii de suport integrat în zona de operare şi întreţinere reţea. Pe langă clienţii din Romania, centrul furnizează servicii IT&C şi pentru 34 de compani din Europa, Africa, Orientul Mijlociu şi America de Nord, portofoliu acumulat în cei şapte ani de la deschidere. Anul trecut, afacerile Ericsson Romania au crescut cu 10,4% faţă de 2012, la 566,77 milioane de lei, iar profitul net a urcat cu 23,5%, la 24,1 milioane de lei. Cu peste 110.000 de angajaţi şi clienţi în peste 180 de ţări, grupul Ericsson este unul dintre cei mai importanţi furnizori de echipamente de telecomunicaţii, cu afaceri de 34,9 miliarde de dolari în 2013.

Tensiunile dintre MOL şi Croaţia cresc
 
Cea mai mare companie din domeniul energiei din Croaţia, INA Industrija Nafte, ar putea decide să închidă rafinăria Sisak, ceea ce ar conduce la adancirea conflictului dintre cei mai importanţi acţionari ai companiei, grupul ungar MOL şi guvernul croat, relatează Bloomberg. Grupul MOL controlează compania INA din 2009, deţinand 49,1% dintre acţiuni, în timp ce guvernul croat are o participaţie de 44,84%. MOL vrea să închidă rafinăria Sisak, din cauza pierderilor înregistrate anul trecut, şi acuză guvernul croat că nu a respectat termenii contractului de vanzare, întrucat nu a preluat datoriile Sisak. Sisak şi cea mai mare rafinărie deţinută de INA, în Rijeka, au adus împreună pierderi de 211 milioane de dolari în 2013, din cauza cererii slabe în regiune de produse rezultate din rafinarea petrolului, potrivit economistului-şef al INA. De cealaltă parte, Croaţia acuză MOl pentru proastă administrare a companiei, dorind să menţină rafinăria funcţională. Ministrul Economiei din Croaţia, Ivan Vrdoljak, care conduce negocierile cu acţionarii MOL, a declarat că închiderea rafinăriei Sisak este "absurdă şi de neacceptat" pentru Croaţia, întrucat guvernul vrea să acorde noi concesii pentru explorarea de petrol şi gaze naturale.

Investitorii fug de Romania

Investitorii sunt greu de convins să aloce bani pentru achiziţia de companii din Europa Centrală şi de Sud-Est, inclusiv Romania, iar fără Polonia "regiunea nu este deloc sexy", deşi, faţă de anul trecut, pe piaţa locală sunt mai multe oportunităţi, afirmă Cristian Nacu, şeful Enterprise Investors "Faţă de anul trecut, în 2014 senzaţia din piaţă este că există mai multe oportunităţi de investiţii, sunt mai multe afaceri disponibile la vanzare şi mai mulţi antreprenori dispuşi să vandă. E greu de estimat o valoarea a pieţei în acest an pentru că tranzacţii care sunt în curs de negociere se pot închide anul viitor. Pe de altă parte, activitatea fondurilor în zona este foarte redusă, la fel şi sumele de bani pe care aceştia le au alocate pentru ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est", a spus Nacu la o conferinţă pe teme economice. Enterprise Investors a strans anul trecut 314 milioane de euro în fondul Polish Enterprise Fund VII (PEF VII), cu un capital de 314 milioane de euro.

Previziune Selgro: Magazinele mici se vor extinde alert

Retailerii cu suprafeţe mici de vanzare vor continua să-şi extindă reţeaua de unităţi "în mod alert", pe fondul unui grad scăzut de urbanizare, în timp ce aceia cu suprafeţe mari vor încetini ritmul de extindere, consideră Alexandru Vlad, şeful Selgros şi al patronatelor din comerţ. "Suprafaţa mică de vanzare va continua să joace un rol foarte important pentru că nu există un grad foarte mare de urbanizare în Europa de Est, nu poţi să construieşti un hypermarket la Filiaşi (jud. Dolj - n.r.) şi nici la Văscăuţi (jud. Suceava - n.r.), îţi trebuie oraşe cu peste 200.000 de locuitori. Suprafaţa mică, hard discount-ul sunt abia la început, probabil ei îşi vor continua expansiunea în mod alert", a afirmat miercuri Vlad. El a dat ca exemplu retailertul german Lidl, care are 3.300 de magazine în Germania, 570 în Polonia, 527 în Spania, 380 în Olanda, iar în Romania deţine 180 de unităţi. "Nu va ajunge niciodată în Romania la 3.300 de magazine, cate sunt în Germania, dar cu siguranţă expansiunea va avea loc la Lidl în mod alert, ca şi celelalte suprafeţe mici, care sunt abia la început. În Bulgaria au doar 68 de magazine", a spus Vlad.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.