Pomeni electorale pe bandă rulantă - Taxa pe construcţii speciale va fi redusă de la 1,5% la 1%
Taxa pe construcţiile speciale va fi redusă de la 1,5%, la 1% din valoarea construcţiei, iar veniturile colecate vor rămane la dispoziţia autorităţilor locale, şi nu vor mai intra la bugetul de stat, a anunţat joi premierul Victor Ponta. "Taxa pe construcţii speciale vreau s-o reducem şi putem să ne permitem s-o reducem de la 1,5% la 1% şi toate veniturile să fie colectate şi să intre în bughetul autorităţilor locale. În acest fel, au şanse mai mari de dezvoltare şi de fapt banii autorităţilor locale înseamnă canalizare, apă, drumuri, şcoli", a spus Ponta. El a precizat că modificarea va fi făcută în urma unui punct de vedere cerut de Parlament şi i-a cerut ministrului de resort să implementeze această soluţie. Pe ordinea de zi a şedinţei Executivului a fost anunţată şi luare în discuţie a unui punct de vedere al Guvernului referitor la propunerea legislativă intitulată "Lege pentru modificarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale", iniţiată de deputatul PDL Andreea Paul şi un grup de parlamentari aparţinand grupurilor parlamentare al PDL, PP-DD, independenţi. Taxa pe construcţii speciale a fost introdusă la începutul acestui an. Introducerea taxei a fost propusă încă din toamna anului 2012 de fostul ministru delegat pentru Buget Liviu Voinea. Taxa se aplică pentru construcţiile care nu intrau în sfera de impozitare, cum ar fi stalpi, rampe, platforme betonate, altele decat imobilele de producţie sau birouri, care erau deja impozitate. Taxa se plăteşte în două rate anuale, iar după prima declarare a reieşit că statul va încasa mult peste valoarea estimată inişial în negocierile cu FMI, de 500 milioane lei. În prezent se estimează că încasările din taxa pe construcţii speciale vor depăşi în acest an 1,5 miliarde lei. Introducerea taxei pe stalp şi creşterea accizelor la carburanţi au reprezentat principalele argumente ale autorităţilor romane în negocierile cu FMI şi CE pentru ca instituţiile internaţionale să accepte creşterea cheltuielilor bugetare pentru acest an.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
