MOZAIC STIRI ECONOMICE:Comisioanele bancare, afişate pe ecranele bancomatelor
Băncile vor fi obligate să afişeze pe ecranele bancomatelor toate comisioanele aferente operaţiunilor pe care un client doreşte să le efecuteze cu un card de debit sau credit, exprimate în suma exactă, nu procentual, potrivit unui proiect întocmit de Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor. "Prestatorii de servicii care efectuează operaţiuni de plată prin intermediul cardurilor de debit şi a cardurilor de credit la terminalele ATM au obligaţia de a informa consumatorii asupra tuturor comisioanelor, taxelor şi oricăror altor tipuri de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de prestări servicii, conform prevederilor prezentului ordin", se arată într-un proiect de ordin publicat pe site-ul ANPC. Bancomatele trebuie să afişeze pe ecrane toate informaţiile legate de costurile tranzacţiei, în ordinea operaţiunilor efectuate de către client, acesta avand astfel posibilitatea de a renunţa la operaţiunea respectivă, fie că este vorba despre eliberare de numerar, transfer din cont, plăţi de facturi sau alte servicii solicitate. Informaţiile privind costurile trebuie să fie vizibile şi uşor de citit, precizand suma exactă pe care o persoană o are de plătit pentru fiecare operaţiune, nu procentul perceput. Totodată, dimensiunea literelor/cifrelor trebuie să fie egală cu restul caracterelor de pe ecranul ATM-ului. Dacă se blochează sau se reţine cardul de debit/credit în bancomat, insituţia de credit care deţine ATM-ul are obligaţia să informeze clienţii respectivi pe ecranul terminalului despre termenul maxim de recuperare a cardului şi numărul de telefon la care clientul poate apela în această situaţie, cu intervalul orar specificat în care poate contacta banca. ANPC aşteaptă propunerile şi observaţiile pentru proiectul în dezbatere în perioada 1-11 septembrie. În prezent, băncile nu afişează la bancomate costurile privind tranzacţiile care se pot efectua la ATM-uri.
48 de companii locale au prins un loc în Top 500
Cea mai mare companie din ţară este Automobile Dacia, pe locul 19 în Europa Centrală şi de Est, urmată de către OMV Petrom, pe 20
Romania ocupă locul patru între statele din Europa Centrală şi de Est (ECE) cu 48 de companii prezente în Top 500 al celor mai mari firme din regiune realizat de Coface, locul cinci după afacerile realizate de acestea, de 46,4 miliarde euro, şi poziţia a treia după profit, de 2,05 miliarde euro. Faţă de 2012, cand erau 54 de firme din Romania, 6 companii au părăsit topul Coface. "Din punct de vedere regional şi în comparaţie cu media UE, Romania s-a distins în 2013 cu o creştere economică de 3,5%. Deşi numărul de firme din Romănia aflate în clasamentul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală şi de Est este similar cu cel din anii anteriori (cca 10% din total), este încurajator pentru economia romanească că cei mai mari jucători economici ai săi au avut o evoluţie pozitivă în ceea ce priveste performanţa financiară, rezultatele pentru 2013 indicand o creştere medie de 6,3% a cifrei de afaceri şi o rata a profitului net de 3,3%", a declarat Constantin Coman, country manager al Coface Romania. Industria petrolieră şi a gazelor naturale se află pe primul loc atat în regiune, cat şi în randul companiilor din Romania, în topul celor mai performante domenii de activitate, acestea fiind urmate de sectorul energiei, cel auto şi de retail. Primele trei ţări în funcţie de numărul companiilor din Top 500 sunt Polonia (148 de companii), Ucraina (90 de companii) şi Ungaria (62 de companii). Romania împarte locul patru cu Cehia, prezentă tot cu 48 de firme în clasament. După nivelul afacerilor, Romania este devansată de Polonia ( cu o cifră de afaceri cumulată de 218,9 miliarde euro), Ucraina (101,2 miliarde euro), Ungaria (85,4 miliarde euro) şi Cehia (68,7 miliarde euro). În funcţie de profitul net, companiile romaneşti, cu un profit net cumulat de peste 2,05 miliarde euro, sunt depăşite de cele din Polonia (6,2 miliarde euro) şi Cehia (2,4 miliarde euro). Din punct de vedere al numărului de angajaţi, Romania ocupă locul 4, cu 164.769 de persoane, fiind devansată de Polonia (936.798), Ucraina (608.192) şi Ungaria (223.047). Cele mai bine poziţionate companii din Romania în Top 500 sunt Automobile Dacia, pe locul 19, OMV Petrom, pe 20, OMV Petrom Marketing, pe 27, şi Rompetrol Rafinare, pe 42. Topul mai include companii precum Rompetrol Downstream, Kaufland Romania, British American Tobacco, Petrotel - Lukoil, Ford Romania, Electrica Furnizare, E.ON Energie, Orange, Mol, Carrefour, Romgaz, Arcelor Mittal, Vodafone, Mediplus, Selgros, Samsung Electronics Romania şi Dedeman. Cea mai mare creştere în topul realizat de Coface - de pe locul 344 pe 166 - a fost înregistrat de Ford Romania, care aproape şi-a dublat afacerile în 2013, primul an complet de funcţionare a fabricii, şi a trecut pe profit. Anul trecut, Ford Romania a produs circa 70.000 de maşini Ford B-Max şi 250.000 de motoare.
Acţiunile Electrica au urcat la maximul ultimelor şapte săptămani
Acţiunile Electrica au crescut ieri la 11,16 lei, cel mai ridicat preţ începand din 7 iulie, într-o piaţă care a stagnat în prima jumătate a zilei pe un rulaj foarte redus chiar şi pentru perioada de vară, de doar 1 milion de euro. Indicele BET Plus, de referinţă, a crescut cu 0,1%, iar BET, al celor mai lichide 10 acţiuni, a stagnat, după ce au închis indecis şi în ziua anterioară. BET Plus include cele mai lichide 37 de acţiuni de pe piaţa reglementată BVB, cu excepţia SIF-urilor şi acţiunilor companiilor străine. Investitorii au avut o activitate foarte redusă, cu operaţiuni de numai 4,6 milioane de lei (1,06 milioane de euro) pană la ora 14:00. Rulajul foarte redus a venit şi pe fondul absenţei transferurilor pe piaţa deal-urilor, unde a fost perfectată doar o tranzacţie în valoare de 437.500 lei cu titluri BRD - Groupe Societe Generale (BRD). În şedinţa de luni, în piaţa principală au fost operate tranzacţii de 4,4 milioane de lei în prima jumătate a zilei, la care s-au adăugat însă 103,6 milioane de lei (23,6 milioane de euro) prin şase schimburi de tip deal. Cele şase pachete de acţiuni Fondul Proprietatea (FP), OMV Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV), BRD Groupe Societe Generale (BRD) şi Romgaz (SNG) au fost transferate în decurs de 15 minute. Sectorul energetic a susţinut marţi piaţa, cu un avans de 0,3% al indicelui BET NG, în timp ce acţiunile Fondul Proprietatea, BRD şi Banca Transilvania (TLV) au influenţat negativ evoluţia generală. Indicele BET FI, format din SIF-uri şi Fondul Proprietatea, a avansat cu 0,1%. Acţiunile Electrica au generat cea mai ridicată lichiditate, cu 1,22 milioane de lei. Titlurile companiei de distribuţie de electricitate au crescut cu 0,5%, la 11,16 lei, cea mai ridicată cotaţie atinsă pe parcursul unei şedinţe începand din 7 iulie, cand a fost înregistrat maximul de 11,28 lei/acţiune.
Guvernul amană creşterea preţului la gazele furnizate populaţiei
Direcţia Generală Întreprinderi a Comisiei Europene doreşte ca Guvernul să elimine obligativitatea producătorilor de gaze din Romania de a livra cu prioritate gaze din producţia internă către populaţie, iar autorităţile de la București nu vor aplica creșterea preţului programată pentru 1 octombrie. Potrivit calendarului de liberalizare a pieţei gazelor asumat de Guvern prin acordurile cu FMI şi Comisia Europeană, preţul gazelor livrate populaţiei urma să crească cu 3% de la 1 octombrie. "Legislaţia romanească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populaţie şi noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislaţiei comunitare. Direcţia Generală Întreprinderi (DG Enterprise) doreşte să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem", a declarat ieri ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. O delegaţie guvernamentală condusă de Nicolescu a avut luni consultări, la Bruxelles, cu reprezentanţii Direcţiei Generale Energie din CE în legătură cu aspecte naţionale și regionale din domeniul gazelor naturale, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie. Nicolescu a adăugat că, pană la ajungerea la un acord cu DG Enterprise, Romania nu va mai pune în aplicare calendarul de dereglementare a preţului gazelor pentru populaţie. "Există însă și o divergenţă majoră cu DG Enterprise a CE referitoare la o presupusă interdicţie privind exportul de gaze naturale din Romania. Am cerut implicarea Direcţiei Generale Energie în soluţionarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat ca pană la soluţionarea acestei situaţii, statul roman își rezervă dreptul de a amana aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populaţie. În consecinţă, intenţionăm să nu punem în aplicare creșterea preţului la gazul domestic, agreată de guvernul Boc cu CE pentru 1 octombrie anul curent", a declarat Nicolescu, citat în comunicatul Departamentului pentru Energie.
Creditarea nu îşi mai revine din picaj
Creditele pentru populaţie şi firme au consemnat în iulie o scădere de 0,7% faţă de luna precedentă, la un sold de 213,84 miliarde lei, influenţate de reducerea cu 1,7% a creditului în valută exprimat în lei, în timp ce împrumuturile în lei s-au apreciat cu 0,7%, potrivit datelor Băncii Naţionale. "Creditul în lei a crescut cu 0,7% (0,8% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 1,7% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 2,5%). La 31 iulie 2014, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 3,4% (-4,3% în termeni reali) faţă de 31 iulie 2013, pe seama majorării cu 8,6% a componentei în lei (7,6% în termeni reali) şi a diminuării cu 10,8% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11%)", se arată într-un comunicat al BNR. Creditul în lei s-a plasat la 91,08 miliarde lei, din care populaţia avea 37,54 miliarde lei, în creştere cu 1,9% faţă de iunie şi cu 10,5% comparativ cu iulie 2013, iar firmelor le-a revenit un sold de 53,53 miliarde lei, în scădere cu 0,1% faţă de iunie, însă cu 7,3% peste nivelul din iulie anul trecut. Componenta în valută consemna la finele lui iulie un sold de 122,75 miliarde lei, din care creditul pentru populaţie reprezenta 63,21 miliarde lei, în scădere cu 2% faţă de iunie, iar cel pentru firme - 59,54 miliarde lei, nivel cu 1,5% mai mic. Creditul guvernamental a scăzut în iulie cu 1,8%, la 79,05 miliarde lei, însă comparativ cu iulie 2013 a consemnat un avans de 8,9% (7,8% în termeni reali). Depozitele rezidenţilor, populaţie şi firme, s-au majorat cu 0,1% faţă de iunie, la 214,31 miliarde lei. Economiile în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,3%, la 81,63 miliarde lei faţă de iunie şi cu 6,3% faţă de iulie 2013, în timp ce depozitele persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 1,5%, la 57,69 miliarde lei comparativ cu luna precedentă, însă faţă de aceeaşi lună a anului trecut au crescut cu 13,1% (12,1% în termeni reali).
Mişcări de trupe la turism
Răzvan Filipescu va pleca în septembrie de la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Turism şi va ocupa o funcţie de conducere într-un minister, potrivit mai multor surse, din zona politică şi turism, care dau ca motiv al mutării tensiunile dintre el şi ministrul pentru IMM şi Turism, Florin Jianu. Răzvan Filipescu a fost numit preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) în luna aprilie 2013 printr-o decizie a premierului Victor Ponta. ANT se află în subordinea Ministerului Economiei şi în coordonarea ministrului delegat pentru IMM, mediul de afaceri şi turism. Filipescu are rang de secretar de stat. În noiembrie 2013, Filipescu a fost numit de conducerea Ministerului Transporturilor în Consiliul de Administraţie al Tarom. Contactat de MEDIAFAX, Răzvan Filipescu a refuzat să comenteze informaţia referitoare la plecarea din poziţia de şef al ANT: "Nu comentez zvonuri", a spus el. Pe de altă parte, ministrul Florin Jianu a afirmat că nu ştie că Filipescu urmează să plece.
Twitter şi-a deschis serviciu de publicitate şi în Romania
Reţeaua de socializare Twitter îşi extinde sistemul de publicitate contracost în mai multe ţări din Europa, printre care şi Romania, punand astfel la dispoziţia cumpărătorilor de publicitate noi metode de promovare a produselor, potrvit unui anunţ al companiei americane. În afară de Romania, serviciul de publicitate Twitter Ads va fi disponibil şi în alte ţări din regiune, cum ar fi Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Macedonia, Serbia, Slovenia şi Ucraina, precum şi în Austria, Elveţia şi Portugalia. În prezent, Twitter opereză în acest sens pe opt pieţe europene, printre care Franţa, Spania, Marea Britanie şi Germania. Această măsură luată de Twitter va permite promovarea afacerilor din regiune cu ajutorul serviciilor Twitter. Printre aceste mijloace puse la dispoziţia utilizatorilor, se numără "promoted tweets"", care sunt mesaje distribuite contracost utilizatorilor Twitter şi care pot conţine text sau materiale video, precum şi "TV Conversation Targeting", care permite trimiterea de mesaje doar către utilizatorii care se angajează în discuţii despre o anumită emisiune de televiziune. Directorul de vanzări pe Europa şi Africa al Twitter, Ali Jafari, a explicat că această decizie a fost luată pe fondul cererii mari ale companiilor de pe aceste pieţe, potrivit Financial Times.
China acuză Microsoft pentru lipsă de transparenţă
O autoritate de reglementare antitrust din China a deschis o anchetă împotriva Microsoft, acuzand compania că nu a fost transparentă în ceea ce priveşte furnizarea de date în legătură cu vanzările de software din China, relatează Reuters. Microsoft s-a arătat dispusă să coopereze cu autorităţile chineze în ancheta desfăşurată de acestea. "După mai multe întalniri la nivel înalt, Microsoft şi-a arătat disponibilitatea de a respecta legislaţia chineză şi de a colabora cu autorităţile care se ocupă de investigaţie", a declarat şeful Administraţiei de Stat pentru Industrie şi Comerţ, Zhang Mao. El a adăugat că ancheta este în defăşurare, iar rezultatele vor fi făcute publice în scurt timp. De asemenea, Zhang a precizat că această anchetă împotriva Microsoft face parte dintr-o o serie de nouă procese deschise în acest an de către autoritatea antitrust împotriva unor companii din sectoare ca telecomunicaţiile, asigurările, turismul sau IT. Deschiderea investigaţiei asupra gigantului american din industria IT vine pe fondul altor procese importante intentate de autorităţile chineze unor companii din străinătate, cum ar fi producătorul de chipuri Qualcomm şi cel german de automobile Mercedes-Benz, deţinut de Daimler. Aceste investigaţii au determinat apariţia unor noi temeri în legătură cu politica protecţionistă a Chinei.
