MOZAIC STIRI ECONOMICE: Sectorul construcţiilor s-a prăbuşit în al doilea trimestru
România a avut, în luna iunie 2014, comparativ cu luna iunie 2013, cea mai mare scădere a lucrărilor de construcţii din Uniunea Europeană, minus 13,1%, urmată de Portugalia (minus 10,3%) şi Slovacia (minus 5,0%), arată datele prezentate ieri de Oficiul european de Statistică (Eurostat).
La nivelul Uniunii Europene (UE 28), lucrările de construcţii au scăzut cu 0,5% în ritm anual în luna iunie, în timp ce în zona euro lucrările de construcţii au înregistrat un declin anual de 2,3%.
De asemenea, România se situează şi pe primele locuri în ceea ce priveşte scăderea lucrărilor de construcţii în luna iunie 2014 comparativ cu luna mai 2014, cu un recul de 2,6%, scăderi mai mari fiind înregistrate doar în Ungaria, minus 7,5%, şi Spania, minus 2,9%. Lucrările de construcţii în UE au înregistrat o scădere de 0,3% iar în zona euro au scăzut cu 0,7%.
În cazul României, conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), volumul lucrărilor din construcţii a crescut ca serie brută cu 11,5%, în luna iunie, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 2,6%. Faţă de luna corespunzătoare a anului 2013, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 13,0%, respectiv cu 11,5%.
Românii, tot mai optimişti în privinţa economiei
studiul a fost realizat înainte ca ţara noastră să reintre în recesiune
Încrederea românilor a urcat în aprilie-iunie pentru al treilea trimestru consecutiv şi se apropie de valoarea medie europeană, România ocupând locul 18 din 32 de ţări după acest indicator, care măsoară aşteptările despre piaţa muncii, situaţia financiară şi posibilitatea de a cheltui.
Astfel, faţă de primele trei luni, în trimestrul al doilea încrederea consumatorilor români a urcat cu 6 puncte la 73 de puncte, situându-se după ţări precum Cehia, Letonia şi Estonia şi înaintea Slovaciei, Poloniei şi Bulgariei, potrivit sondajului efectuat de The Nielsen Company. "În ceea ce priveşte cea mai mare parte a banilor rămaşi dupa acoperirea cheltuielilor de subzistenţă, aceasta este folosită pentru plata împrumuturilor şi a creditelor, în timp ce, la polul opus, înregistrând cele mai mici valori, se află activităţi precum investirea în fonduri mutuale sau pensii. Sănătatea şi siguranţa locului de muncă sunt, în continuare, principalele îngrijorări ale consumatorilor români din mediul urban, iar din strategia lor de economisire pentru viitor fac parte renunţarea la achiziţia de haine noi şi diminuarea ieşirilor în oraş", notează raportul.
Portughezii, cei mai pesimişti
Potrivit rezultatelor studiului, cei mai optimişti consumatori se regăsesc în Danemarca, Elveţia, Germania, Norvegia, Marea Britanie şi Israel. Pe de altă parte, Portugalia are cei mai pesimişti consumatori, precedată de Slovenia, Croaţia, Italia, Serbia, Grecia şi Ungaria. "În Europa, încrederea consumatorului a crescut în 72% din pieţele măsurate în al doilea trimestru, doar 6 din 32 de pieţe raportând scăderi. Danemarca (106), Belgia (80) şi Italia (51) au crescut fiecare cu 6 puncte comparativ cu primul trimestru, în timp ce Olanda (81), Ucraina (61) şi Croaţia (50) au raportat o creştere cu 5 puncte faţă de trimestrul anterior. Alte îmbunătăţiri notabile ale încrederii includ o creştere în ultimul an pentru Marea Britanie de 11 puncte, până la un scor de 90 - cel mai ridicat nivel înregistrat din 2007. De asemenea, Indicele de încredere al Rusiei prezintă o creştere de trei trimestre consecutive, ajungând la un scor de 85 în al doilea trimestru. Încrederea Franţei a crescut pentru doua trimestre consecutive, înregistrând un scor de 60", menţionează raportul.
Şi la nivel global se remarcă o creştere a încrederii consumatorilor, la un Indice de 97 în al doilea trimestru din 2014, cel mai mare scor de după primul trimestru din 2007. Nielsen notează că jumătate dintre respondenţii la nivel global sunt de părere că piaţa muncii va prezenta condiţii bune sau excelente în următorul an, o creştere faţă de primul trimestru şi un nivel neatins din 2007.
La nivelul zonelor analizate, încrederea consumatorilor a crescut, comparativ cu primul trimestru, cu trei şi, respectiv, doua puncte în America de Nord (103) şi Europa (77). Scorul cel mai ridicat a fost înregistrat în regiunea Asia-Pacific, rămânând la aceeaşi valoare de 106 din primul trimestru. În plus, nivelul încrederii a scăzut faţă de trimestrul anterior în America Latină (90) şi în Orientul Mijlociu/Africa (93), pierzând trei puncte şi, respectiv, un punct.
Cel mai mare fond suveran din lume a câştigat 31 de miliarde de dolari în trimestrul al doilea
Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare fond de acest fel din lume, a anunţat ieri că în trimestrul al doilea al acestui an investiţiile sale au generat un randament de 3,3%, comparativ cu un randament de 1,7% în primul trimestru. Norges Bank Investment Management, divizia Băncii centrale a Norvegiei care se ocupă de gestionarea fondului de 885 de miliarde de dolari, a informat că în trimestrul al doilea investiţiile sale au generat un profit de 192 miliarde de coroane norvegiene (31 de miliarde de dolari).
Investiţiile în acţiuni au generat un randament de 4% iar cele în bonduri un randament de 2%, a precizat NBIM. Acţiunile de pe pieţele emergente au generat cele mai mari profituri, în special cele din India, Rusia, Turcia şi Brazilia. De asemenea, acţiunile din Europa, America de Nord şi Asia au avut toate contribuţii pozitive. Acţiunile din sectorul petrolului şi gazelor naturale au fost cei mai buni performeri, precum Royal Dutch Shell şi BG Group.
Fondul suveran de investiţii al Norvegiei a fost înfiinţat în anii 1990 drept principalul vehicul de investiţii pentru veniturile din petrol ale Norvegiei. În ultimul deceniu valoarea fondului s-a dublat iar la data de 30 iunie a ajuns la 5.478 miliarde de coroane norvegiene, analiştii estimând că până în 2020 va ajunge până la 7.278 miliarde de coroane.
Numărul şomerilor a crescut puternic în luna iulie
Numărul şomerilor a crescut cu peste 19.000 în iulie faţă de iunie, ajungând la 460.990, a anunţat ieri Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Rata şomajului înregistrată în luna iulie, de 5,09 la sută, a crescut cu 0,22 puncte procentuale faţă de iunie şi a fost mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 0,20 puncte procentuale, potrivit datelor înregistrate de (ANOFM).
Judeţele cu cele mai mari rate ale şomajului sunt: Vaslui (10,83 la sută), Teleorman (10,31 la sută), Mehedinţi (9,71 la sută), Galaţi (9,17 la sută), Buzău (9,11 la sută), Dolj (8,64 la sută), Gorj (7,77 la sută) Olt (7,69 la sută), Giurgiu (7,42 la sută) şi Dâmboviţa (6,73 la sută).
Cel mai mare număr de şomeri a fost înregistrat în grupele de vârstă 40-49 de ani (123.979 de persoane) şi 30-39 de ani (98.458 de persoane). Alţi 77.008 şomeri au vârsta sub 25 de ani, 67.104 au peste 55 ani, 59.962 au între 50 şi 55 de ani şi 34.479 au între 25 şi 29 de ani.
Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor (72,48 la sută). Şomerii cu nivel de instruire liceal şi postliceal reprezintă 21,69 la sută din totalul celor înregistraţi, iar cei cu studii universitare - 5,83 la sută.
Potrivit ANOFM, din totalul şomerilor înregistraţi în iulie, 111.954 au fost indemnizaţi şi 349.036 neindemnizaţi.
România a produs o cantitate record de rapiţă în 2014
Producţia de rapiţă din acest an este cea mai bună de după 1970, când a început să se cultive în România pe suprafeţe semnificative, şi a atins cantitea record de 1,1 milioane de tone, aproape dublu faţă de anul trecut, a declarat ministrul Agricluturii, Daniel Constantin. "La rapiţă avem cea mai bună producţie din 1970 încoace. Ca să fiu mai exact, anul acesta avem o producţie de 1,089 milioane de tone, aproape dublu faţă de anul trecut, de exemplu", a spus Constantin.
În anul 1975, România producea 17.288 de tone de rapiţă, în 1980, 18.865 de tone, iar în 1989, 17.985 de tone. Producţia a crescut de la 147.000 de tine în 2005 la 943.000 de tone în 2010, pentru ca în 2013 să coboare la 647.811 tone. "Este o veste foarte bună, în ciuda ploilor abundente şi a inundaţiilor, în special din luna iulie, ne-au cauzat probleme. M-am consultat deja cu fermierii şi vineri voi prezenta, în timpul vizitei de lucru pe care o voi face în judeţul Mehedinţi, rezultatele pe care le avem la producţiile de grâu, orz, secară, orzoaică, porumb şi, cum spuneam deja, la rapiţă", a adăugat ministrul.
Suprafaţa cultivată cu rapiţă a fost în acest an de 423.000 de hectare, faţă de 284.000 de hectare anul trecut. Constantin afirmă că producţia de rapiţă din acest an s-a majorat şi pentru că a crescut suprafaţa cultivată, dar şi datorită creşterii randamentului la hectar, de la 2,2 tone la 2,6 tone.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, piaţa de rapiţă este estimată în acest an la 350 milioane de euro, iar aproximativ 80% din producţie se exportă. Din rapiţă se fabrică ulei şi combustibil biodiesel.
România a exportat produse alimentare de peste un miliard de euro, în primele 4 luni
România a exportat, în primele patru luni ale acestui an, produse alimentare şi animale vii în sumă de 1,054 miliarde euro, cu 178,4 milioane euro peste nivelul din perioada similară din 2013, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Importurile de produse alimentare şi animale vii s-au cifrat la 1,268 miliarde euro, fiind cu 5,6 milioane euro mai mari faţă de cele din perioada ianuarie-aprilie 2013, înregistrându-se astfel un deficit de 214,3 milioane euro pe acest segment.
În industria alimentară lucrau, la finele lunii aprilie, 156.300 persoane, câştigul salarial mediu net fiind de 1.121 lei.
UE ar putea pierde 130.000 de locuri de muncă din cauza embargoului Rusiei
Uniunea Europeană (UE) ar putea pierde 6,7 miliarde de euro şi peste 130.000 de locuri de muncă, în urma interdicţiilor la importurile de alimente din ţările UE impuse de către Rusia, potrivit unei estimări a grupului bancar ING din Olanda. De asemenea, embargoul impus de Rusia nu îi va afecta doar pe exportatorii din UE, efectele măsurii dispuse de Moscova urmând să se extindă inclusiv până la nivelul furnizorilor acestora.
UE a vândut către Rusia fructe în valoare de 1,26 miliarde de euro şi legume în valoare de 769 milioane de euro în 2013. În aceste condiţii, reducerea afacerilor cu Rusia reprezintă o pierdere de aproximativ 6% din producţia totală a UE şi de 0,04% din Produsul Intern Brut al regiunii, potrivit analizei ING. În ceea ce priveşte statele UE, cele mai afectate de interdicţiile impuse de către guvernul de la Moscova ar fi Ţările Baltice.
Germania ar pierde cei mai mulţi bani, 1,3 miliarde de euro, în urma opririi exporturilor de alimente în Rusia. În acelaşi timp, Polonia ar putea pierde până la 23.000 de locuri de muncă. Pe de altă parte, inclusiv ţările din UE care nu exportă către Rusia se vor confrunta cu efectele negative ale embargoului, dat fiind că, pe fondul unui surplus al producţiei, preţurile la alimente vor scădea.
Rusia a interzis, la începutul lunii august, importul de produse alimentare din ţările UE şi din Statele Unite, ca răspuns la sancţiunile economice impuse de către acestea Moscovei pe fondul conflictului din Ucraina.
În 18 august, Comisia Europeană a decis să deblocheze 125 de milioane de euro pentru a-i ajuta pe producătorii de fructe şi legume din UE.
