Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Taxele Guvernului Ponta încep să-şi producă efectele - România a reintrat în recesiune

Ziarul de Vrancea
14 aug 2014 531 vizualizări
Pentru al doilea trimestru consecutiv, economia romanească a înregistrat un declin n mai mult, România a înregistrat în trimestrul al doilea cea mai scădere a PIB dintre cele 28 de state ale UE n premierul Victor Ponta laudă datele publicate şi le interpretează într-o cheie favorabilă

România a reintrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat, care relevă modificarea evoluţiei pentru trimestrul I, de la ^0,2% la -0,2%.
România a înregistrat în trimestrul al doilea cea mai scădere a Produsului Intern Brut (PIB) dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene (UE), de 1% comparativ cu primul trimestru, iar singurele economii cu evoluţii negative au mai fost Germania, Italia şi Cipru. Datele publicate de Eurostate arată că INS a revizuit în scădere estimările de PIB pentru primul trimestru, de la o creştere faţă de trimestrul anterior de 0,2% la o scădere de 0,2%.
România s-a aflat în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB comparativ cu trimestrul anterior) pentru doi ani şi jumătate în perioada 2008-2011 şi a reintrat în recesiune tehnică la începutul anului 2012, reuşind să revină pe creştere până la finalul acelui an.
Datele Eurostat arată că economiile Germaniei şi Italiei s-au contractat în al doilea trimestru din acest an cu 0,2%, iar cea a Ciprului cu 0,3%. Totuşi, în comparaţie cu trimestrul al doilea al anului trecut, PIB-ul României a urcat cu 1,4%, iar în primul trimestru cu 3,8% faţă de perioada similară din 2013.
Creşterea economică a României se situează în trimestrul al doilea peste cea consemnată de ţări ca Germania (1,3%), Belgia (1%) sau Olanda (0,9%), dar sub Ungaria (3,7%), Letonia (3,5%), Polonia (3,2%) sau Cehia (2.6%). În comparaţie cu primul trimestru din 2014, la nivelul UE, PIB-ul a urcat cu 0,2% în perioada aprilie-iunie.

Ponta: Avem o creştere sănătoasă

Guvernul a transmis, după ce INS a anunţat că produsul intrern brut a scăzut faţă de primul trimestru şi creşterea anuală a coborât semnificativ, un comunicat în care compară datele strict cu anul trecut şi arată astfel că România continuă creşterea economică şi menţine prognoza de creştere de 2,5%. "Ţinând cont de datele oferite de Institutul Naţional de Statistică, rezultă că România continuă creşterea economică, pe fondul evoluţiei pozitive a producţiei industriale şi a exporturilor. Creşterea economică în semestrul I 2014, comparativ cu semestrul I din 2013, este de ^2,6%, pe serie ajustată, România continuând să aibă una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa. România continuă să aibă una dintre cele mai solide creşteri din Uniunea Europeană, în contextul în care o serie de măsuri prevăzute în pachetul mai amplu de măsuri de stimulare a economiei şi creare de noi locuri de muncă, precum reducerea CAS, nu au fost încă implementate", se arată în comunicat.
În acelaşi timp, premierul Victor Ponta a postat pe Facebook un mesaj în care afirmă că este ca şi când România mergea cu maşina cu 130 kilometri la oră şi acum merge cu 100 kilometri la oră, dar merge "tot înainte!", având însă mare nevoie de reducerea CAS, măcar de la 1 octombrie, pentru a nu scădea ritmul creşterii, mai ales ca în regiune sunt şi semne proaste. "Mai avem spaţiu de creştere pentru toamna aceasta şi de aceea am mărit salariul minim, am introdus facilitatea pentru cei cu rate la bănci şi am eliminat impozitul pe profitul reinvestit. Fără a mai fi blocaţi de un regim care vrea doar politici de austeritate, am putea face mult mai mult! De aceea alegerile din toamnă sunt atât de importante!", mai afirmă Ponta.

Analişti economici: Guvernul, pricipalul vinovat

Economia a intrat în recesiune tehnică pe fondul scăderii investiţiilor private, locale şi străine, afectate atât de creşterea accizelor, taxa pe stâlp şi neimpozitarea profitului reinvestit de la 1 iulie, dar şi de contextul geopolitic regional, afirmă analiştii economici. De asemenea, un rol în amânarea investiţiilor ar putea să-l joace perspectivele fiscale, mediul de afaceri fiind îngrijorat de posibilitatea creşterii taxelor dacă nu se găsesc alte surse pentru acoperirea promisiunile electorale, dar şi contextul geopolitic. Deşi fluxurile externe de capital au crescut în primele şase luni, potrivit datelor furnizate de BNR, investiţiile străine directe au scăzut în primul semestru cu mai mult de 10%. "Surprize neplăcute ar putea veni în primul rând din partea investiţiilor private interne şi a investiţiilor străine, din domeniul construcţiilor, mai ales cele inginereşti şi din partea agriculturii. Scăderea investiţiilor publice era deja anticipată, precum şi performanţa slabă a absorbţiei fondurilor europene", a declarat economistul şef la Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru. El a arătat că va revizui în scădere prognoza de creştere economică pentru acest an, de la 3,5% la circa 2,5%. Macroeconomistul Florin Cîţu vede creşterea economică din acest an între 1% si 2%, mai aproape de 1%. "Modelul bazat pe exporturi este volatil şi are limite foarte mari. Acum vedem, de fapt, sănătatea economiei interne. Din punctul meu de vedere, o mare contrinbuţie la scăderea PIB atât în T1, cât şi în T2 o are dinamica negativă a investiţiilor în mijloace fixe", afirmă Cîţu. El spune că această scădere a avut loc pe fondul majorării impozitelor şi taxelor la început de an, dar şi din cazua unei posibile temeri legate de introducerea unor noi taxe sau creşterea celor existente, în contextul unui an electoral în care promisiunile făcute de Guvern nu par a putea fi acoperite după ce s-a întâmplat în execuţia bugetară la 6 luni, în ciuda majorărilor de taxe.


Xxxxxxxxxxxxxxxx

Litoralul poate primi maxim 150.000 de turişti

ŞAPOU:
Numărul turiştilor care se pot caza pe litoral, în structuri clasificate sau la negru, nu poate depăşi 150.000, susţin patronatele din turism, care dezmint astfel informaţiile vehiculate în media, potrivit cărora în weekend-ul trecut au fost în staţiunile de la malul mării circa 250.000 de turişti.

În baza de date a Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) sunt întregistrate un număr de 101.610 locuri de cazare pe litoral, incluzându-le şi pe cele din oraşul Constanţa. În plus, reprezentanţii autorităţii au notificat, anul trecut, peste 850 de structuri de cazare neclasificate din judeţul Constanţa, care se promovau în mediul online. "De asemenea, se află în curs de clasificare, cu documentaţie depusă la ANT, un număr de 114 structuri de cazare în judeţul Constanţa", a declarat Răzvan Filipescu, preşedintele ANT.
Pe litoral sunt mai puţin de 97.500 de locuri clasificate în staţiuni şi puţin peste 4.000 în Constanţa, conform site-ului ANT, spune Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). În aceste locuri, a adăugat el, sunt incluse şi campinguri, vile şi locuri în alte localităţi din judeţ, care nu au legatură cu litoralul.
"Verificând site-urile de promovare semilegale/ilegale, am ajuns la concluzia că mai sunt încă aproximativ 800 de locaţii neclasificate. Dacă acestea au zece camere, înseamnă încă 16.000 de locuri. Cu bunăvoinţă, putem aproxima 120.000 de locuri de cazare pe tot litoralul. Pe lângă aceştia, mai avem casele de vacanţă, apartamentele din Mamaia, Năvodari, Eforie etc. Aici nu cred că pot fi mai mult de 20.000 de locuri de cazare, plus cazările în casele localnicilor. În total, pe litoral, cu multă bunavoinţă, putem avea 150.000 de locuri, dintre care 50.000 neclasificate", crede Răducan. El atrage atenţia că asta nu înseamnă că sunt toate cele 150.000 de locuri sunt funcţionale şi, mai ales, ocupate.

"Mai mult rău decât ni se face"

La rândul lui, Alin Burcea, vicepreşedintele ANAT, nu crede că pe litoral au loc mai mult de 150.000 de turişti, adunându-i şi pe cei care se cazează la negru. "Un număr de 250.000 de turişti, cum s-a vehiculat săptămâna trecută în media, n-au unde să doarmă pe litoral. Cu tot cu cazările la negru, pe litoral încap cel mult 150.000 de persoane", a afirmat Burcea.
Unii hotelieri se plâng că stirile care anunţă că pe litoral nu mai ai loc să arunci un ac le dăunează, pentru că sunt turişti care nu mai vin la mare de teamă că nu mai găsesc locuri. "Mai mult rău decât ni se face acum, cu aceste informaţii aruncate în piaţă, ni s-ar face doar dacă s-ar spune că hotelurile sunt închise. În tot sudul litoralului nu există nicio staţiune unde să nu fie hoteluri care mai au locuri libere chiar şi în cel mai aglomerat weekend", a declarat pentru MEDIAFAX Lucian Stanciu, directorul comercial al lanţului Unita, care deţine opt hoteluri pe litoral. El a adăugat că "fizic", 200.000 sau 250.000 de turişti nu pot încăpea în structurile de cazare de la mare. "Pe litoral au loc cel mult 150.000 de oameni. Nu ştiu cine are interes să apară aceste cifre astronomice, dar nouă, hotelierilor, ne dăunează. La început de sezon se spunea că Mamaia este plină, dar în staţiune, în luna mai, erau doar doi oameni şi un câine. Când spui că sunt pline şi că nu mai sunt locuri, îi tai avântul celui care vrea să ajungă la mare în ultimul moment", a mai spus Stanciu.

Poliţia ar fi de vină

Ion Dănuţ Jugănaru, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa, spune că unele statistici aparţin Poliţiei Constanţa, care nu are însă mijloacele necesare să numere turiştii. "Ei numără maşinile care trec şi le înmulţesc cu un număr de persoane. Aşa ajungem la situaţii aberante, cum ar fi în cazul Costineştiului, unde sunt 12.000 de locuri, dar sunt anunţaţi peste 50.000 de turişti. Toată nebunia asta, cu 250.000 de turişti pe weekend, îi poate speria pe cei care vor să meragă la mare", a explicat Jugănaru.


Xxxxxxxxxxxxxxxx

Aproape 17.900 de locuri de muncă vacante la nivel naţional

Aproape 17.900 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel naţional, cele mai multe fiind în Bucureşti şi judeţele Cluj, Prahova, Arad şi Timiş, iar cele mai puţine în Bacău, Caraş-Severin şi Mehedinţi, a informat, ieri, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Potrivit datelor centralizate de ANOFM, la nivel naţional sunt înregistrate 16.899 de locuri de muncă. Cele mai multe oferte de angajare sunt în Capitală (1.993) şi în judeţele Cluj (1.705), Prahova (1.538), Arad (999), Timiş (746), Iaşi (688) şi Argeş (656). Judeţele cu cele mai puţine posturi vacante sunt Bacău (10), Caraş-Severin (14), Mehedinţi (23), Vrancea (79) şi Ialomiţa (80).
La nivel naţional, pentru persoanele cu studii superioare sunt înregistrate 1.229 de locuri de muncă, cele mai multe pentru: programator (94), inginer mecanic (71), inginer construcţii civile, industriale şi agricole (32), referent (31), inginer nave (30) şi analist (28).
Pentru persoanele cu studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 15.670 locuri de muncă, cele mai multe pentru: confecţioner-asamblor articole din textile (1.461), muncitor necalificat în industria confecţiilor (1.156), lucrător comercial (608) şi muncitor necalificat la asamblare (569).
Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu ori de reşedinţă sau pot accesa adresa de internet http://www.semm.ro/LMV/home.seam.

Xxxxxxxxxxxxxx

Rosneft cere statului un ajutor financiar de până la 31 de miliarde de euro

Grupul petrolier rus Rosneft, aflat pe lista companiilor sancţionate de SUA pentru rolul Rusiei în criza din Ucraina, a cerut guvernului de la Moscova un ajutor financiar care ar putea atinge 31 de miliarde de euro, potrivit publicaţiei Vedomosti. Directorul general al Rosneft, Igoe Secin, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, a propus guvernului cinci scenarii de ajutor, a relatat publicaţia rusă. Cea mai costisitoare variantă este utilizarea a 1.500 de miliarde de ruble (31 miliarde euro) dintr-un fond special creat de Rusia din venituri petroliere pentru a fi utilizat în perioade de criză. Reprezentanţii Rosneft contactaţi de AFP au refuzat să comenteze.
Ministerul Economiei a cerut Ministerului Energiei să analizeze propunerile grupului, dar surse intervievate de Vedomosti au pus sub semnul îndoielii fezabilitatea unui astfel de sprijin. Rosneft, la care statul rus deţine o participaţie de 70%, realizează 40% din producţia de ţiţei a Rusiei, care este cea mai mare din lume.
Producţia de petrol a Rusiei a crescut semnificativ în ultimii ani, datorită exploatării unor zăcăminte descoperite în perioada sovietică, dar analizele avertizează cu apariţia unui declin al livrărilor în lipsa unor investiţii masive.
Rosneft, construit pe baza fostului gigant petrolier Iukos al miliardarului Mihail Hodorkovski, s-a devoltat semnificativ în ultimii ani prin intermediul achiziţiilor, în urma cărora datoriile grupului au atins în trimestrul al doilea 1.495 de miliarde de ruble (31 miliarde euro).
Grupul a încheiat mai multe parteneriate cu companii internaţionale. Astfel, grupul britanic BP deţine o participaţie de 19% la Rosneft, în timp ce cu producătorul american ExxonMobil are un acord de cooperare în regiunea arctică.
În luna iulie, Statele Unite au inclus Rosneft în rândul companiilor sancţionate din cauza crizei ucrainene, ceea ce a redus drastic accesul companiei la finanţare pe piaţa americană.

Xxxxxxxxxx


Datoria externă a României a scăzut cu 169 milioane de euro în iunie

Datoria externă publică directă pe termen lung a României a scăzut cu 169 de milioane de euro (0,57%) în iunie 2014 faţă de luna anterioară, până la 29,5 miliarde de euro, dar se află cu 2,12 miliarde de euro (7,74%) peste nivelul din urmă cu un an, potrivit datelor publicate ieri de Banca Naţională a României. În aceeaşi perioadă, datoria externă public garantată pe termen lung a ţării a scăzut cu 105 milioane de euro (0,29%), până la 1,14 miliarde de euro. Faţă de iulie 2013, datoria externă public garantată este mai mică cu 187 de milioane de euro. Şi datoria externă privată a României a scăzut, atât ca ritm lunar, cu 105 milioane de lei (0,29%), cât şi anual, cu 187 de milioane de euro, până la 35,95 miliarde de euro la 30 iunie 2014.
Datoria externă pe termen scurt a Românie a scăzut, de asemenea, cu 291 de milioane de euro (1,62%), în iunie faţă de mai, şi cu 3,032 miliarde de euro, în iunie 2014 faţă de iulie 2013, până la 17,66 miliarde de euro.

Xxxxxxxxxx

Gazoductul Iaşi-Ungheni va fi inaugurat la finele lunii august

Conducta de gaze Iaşi-Ungheni, care va lega România de Republica Moldova va fi inaugurată oficial la finele lunii august, urmând ca primele schimburi de gaze să aibă loc la începutul lunii septembrie, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie. Ieri, la sediul Departamentului pentru Energie, a fost semnat acordul de operare a gazoductului Iaşi — Ungheni de către reprezentanţii Transgaz (România) şi ai Vestmoldtransgaz (Republica Moldova), în prezenţa oficialilor guvernelor României şi Republicii Moldova. "România finalizează, practic, astăzi, un proiect important de infrastructură energetică realizat într-un timp record şi cu o cheltuială sub cea din bugetul planificat iniţial (circa 26 milioane de euro). Le mulţumesc tuturor celor implicaţi (ANRM, Transgaz, constructori, Comisia Europeană) în finalizarea lucrărilor la acest important proiect de interconectare care va fi inaugurat oficial la sfârşitul lunii august", a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. Finalizarea în următoarele zile a procedurilor de alocare de capacitate şi încheierea unor contracte de furnizare între operatorii din cele două ţări creează premisele ca primele schimburi de gaze naturale dintre România şi Republica Moldova să aibă loc la începutul lunii septembrie.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Importurile de gaze au scăzut cu aproximativ 61%, în primul semestru

România a importat, în primul semestru al acestui an, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 310.000 tone echivalent petrol, cu 60,9% (482.100 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară din 2013, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Producţia internă de gaze naturale a totalizat, în perioada ianuarie — iunie, 4,34 tep, fiind cu 9.800 tep (0,2%) mai mare comparativ cu cea raportată în primele şase luni ale anului trecut. Rezervele dovedite de gaze naturale ale României se cifrau, la finele lui 2013, la 100 de miliarde metri cubi, nivel nemodificat faţă de cel de la sfârşitul lui 2012, şi au reprezentat 0,1% din rezervele mondiale, conform datelor centralizate de British Petroleum.

Xxxxxxxxxxxxxxx



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.