Rata de absorbţie a fondurilor europene creşte în ritm de melc
Rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut cu 0,44% în iulie, ceea ce înseamnă 85 de milioane de euro atraşi, potrivit datelor publicate pe site-ul MFE. Absorbţia curentă (declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană) a crescut cu 0,44% în luna iulie, ajungând la 36,47% (7,006 miliarde de euro), faţă de 36,03% (6,921 miliarde de euro) la sfârşitul lui iunie.
Cele 85 de milioane de euro au fost absorbite pe trei dintre cele şapte programe operaţionale finanţate din fondurile structurale şi de coeziune: Programul Operaţional Sectorial Mediu, Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică. În ceea ce priveşte plăţile intermediare de la CE, nivelul a ajuns la 35,55% (6,83 miliarde de euro), faţă de 35,36% (6,973 miliarde de euro).
Programul Operaţional Sectorial Transport, Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică sunt singurele programe care au înregistrat o creştere a nivelului plăţilor intermediare.
Departe de estimări
Şi la plăţile interne pentru beneficiari, creşterea este de sub un procent: 0,99%, nivelul acestor plăţi ajungând la 43,34% (36, 541 miliarde de lei), faţă de 42,35% (35,77 miliarde de lei) în iunie. Pe Programul Operaţional Asistenţă Tehnică s-a înregistrat o creştere de 4,27%, în timp ce pe celelalte programe creşterea a fost de peste un procent sau sub un procent.
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici (foto), declara, la 21 ianuarie, la Bruxelles, că România îşi propune, în 2014, atragerea a 2,8 miliarde de euro din fondurile structurale. În primele şapte luni ale anului, absorbţia curentă a crescut cu 576 milioane de euro. Pentru întregul exerciţiu bugetar 2007-2013, ministrul Eugen Teodorovici consideră că România poate atinge o absorbţie de 80% din cele 19,21 miliarde de euro.
Xxxxxxxxxxxxxxx
NBG se va retrage România
ŞAPOU:
National Bank of Greece (NBG) trebuie să se retragă din sud-estul Europei, inclusiv din România, şi să menţină doar operaţiunile din Turcia, iar Piraeus Bank îşi va restrânge drastic activităţile din străinătate, potrivit planurilor aprobate de Comisia Europeană.
Planurile de restructurare ale NBG, cea mai mare bancă elenă, şi Piraeus Bank, aflată pe locul al doilea, au fost aprobate la sfârşitul lunii trecute, după cel al Alpha Bank, la începutul lui iulie, şi cel al Eurobank, în aprilie, relatează presa elenă.
Conform acestor planuri, NBG, care deţine în România Banca Românească, va păstra o participaţie majoritară la banca Finansbank din Turcia, dar trebuie să se retragă din toate celelalte ţări din sud-estul Europei. Astfel, NBG trebuie să vândă subsidiarele din România, Albania, Bulgaria, Fosta Republică Iugoslavă a Mecedoniei, Serbia, precum şi operaţiunile din Egipt şi Africa de Sud. Banca va putea să păstreze unele operaţiuni din Cipru, Marea Britanie şi Malta.
Valoarea activelor din străinătate ale Piraeus Bank trebuie să fie redusă la 3,1 miliarde de euro până în iunie 2018 sau să fie vândute cu totul, cu excepţia anumitor combinaţii (Cipru-România, Cipru-Bulgaria sau Bulgaria-Albania-Serbia).
Celelalte două bănci de importanţă sistemică din Grecia, Alpha Bank şi Eurobank, au adoptat planuri similare.
Care este portofoliul NBG în Romania
Planurile aprobate de Comisia Europeană pentru băncile elene sunt asemănătoare cu cel al băncii portugheze Millennium bcp, care a primit în 2012, pentru recapitalizare, 3 miliarde de euro sub formă de obligaţiuni convertibile, din împrumutul de 78 miliarde euro atras de Portugalia de la Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. În schimb, Millennium s-a angajat să implementeze un program de restructurare care include şi vânzări de active. În cadrul acestui plan, Millennium bcp a încheiat la sfârşitul lunii iulie un acord de vânzare a subsidiarei din România către OTP Bank România, pentru 39 milioane de euro, sumă care include cumpărarea acţiunilor şi costurile de integrare. Termenul limită pentru vânzare este iunie 2015.
În România, grupul NBG deţine Banca Românească, societatea de asigurare-reasigurare GARANTA, societatea de servicii de investiţii financiare NBG Securities România şi NBG Leasing. Grupul Banca Românească a înregistrat în 2013 pierderi de 109,86 milioane lei, în creştere de la 61,07 milioane de lei în 2012. La sfârşitul anului trecut, grupul Banca Românească deţinea active de 7,44 miliarde de lei, faţă de 7,23 miliarde de lei în 2012.
Piraeus Bank România a obţinut în primul trimestru un profit net de 4,6 milioane euro, în creştere cu 90% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar activele au urcat cu 7%, la 1,98 miliarde lei, rezultate susţinute de evoluţia creditelor cu 21% şi a depozitelor cu 17%. La sfârşitul anului trecut, Piraeus Bank România deservea circa 300.000 de clienţi, cu o reţea formată din 140 de sucursale.
Petrom a generat în 2014 peste jumătate din profitul OMV
Petrom a generat în primul semestru din acest an 56,7% din profitul OMV, faţă de 43,4% în perioada similară a anului trecut, câştigul grupului austriac fiind afectat puternic de scăderea marjelor de rafinare, deprecierea dolarului şi instabilitatea politică din Libia şi Yemen.
Profitul OMV înainte de dobânzi şi taxe, ajustat pentru elemente nerecurente şi efecte de inventar la rafinării a scăzut în primul semestru cu 34%, de la 1,58 miliarde de euro în urmă cu un an la 1,037 miliarde de euro, potrivit datelor publicate marţi de grupul austriac. Petrom a adus o contribuţie de 588 de milioane de euro la profitul grupului austriac, în declin cu 14%, de la 687 de milioane de euro în urmă cu un an.
OMV Petrom a înregistrat în primele şase luni vânzări de 10,72 miliarde lei, în scădere cu 7% faţă de rezultatul din primul semestru al anului trecut, şi a avut un profit net de 1,9 miliarde de lei, mai mic cu 22%, a anunţat ieri compania.
Consumul de gaze şi de electricitate a scăzut în primul semestru
Consumul de gaze a scăzut în primul semestru cu 5% la nivel naţional, din cauza iernii blânde, iar cererea de electricitate a fost cu 2% mai mică, au anunţat ieri reprezentanţii OMV Petrom. Ponderea gazelor de import în coşul de gaze a scăzut la 9% în primul semestru, faţă de 17% în primele şase luni ale anului trecut. "Vânzările OMV Petrom s-au diminuat în primul semestru cu 11%, din cauza volumelor mai mici extrase din depozite", a declarat directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe. Consumul de electricitate la nivel naţional a scăzut în primul semestru cu 2%, în timp ce producţia a crescut cu 7%, mai ales în centrale regenerabile şi în termocentralele pe cărbune. Diferenţa a fost exportată.
Termocentrala OMV Petrom a produs în primele şase luni 0,64 TWh de electricitate, de două ori mai puţin faţă de perioada similară a anului trecut.
OMV Petrom produce electricitate în termocentrala de la Brazi şi într-un pac eolian.
Trenurile de călători vor circula cu viteză redusă din cauza caniculei
Trenurile de marfă şi călători vor circula, în intervalul 12 - 14 august, cu viteză redusă, din cauza temperaturilor ridicate care se înregistrează în aer şi la nivelul solului, se arată într-un comunicat remis ieri de Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" SA. "În perioada caniculară, cuprinsă în intervalul 12 — 14 august, din cauza temperaturilor ridicate care se înregistrează în aer şi implicit la nivelul solului, vor fi introduse limitări de viteză în circulaţia trenurilor. Astfel, în data de 12 august, începând cu ora 11,30, viteza de circulaţie a trenurilor de marfă şi de călători se reduce cu 10-50 km/h faţă de viteza normală, pe anumite secţii de cale ferată. Această măsură este necesară în perioadele caniculare pentru ca traficul feroviar să se desfăşoare în condiţii de siguranţă", se arată în comunicatul citat. Reducerea vitezei de circulaţie va atrage după sine întârzieri la destinaţie, în medie, de 30-40 de minute/ tren, funcţie de traseul trenului din graficul de circulaţie. "În cazul trenurilor de lung parcurs, care tranzitează mai multe judeţe aflate sub avertizarea Administraţiei Naţionale de Meteorologie ANM de caniculă, este posibil să apară întârzieri mai mari, de până la 50-60 de minute/tren. Măsura de reducere a vitezelor de circulaţie, în anumite intervale de timp în care temperaturile depăşesc limitele normale, este o măsură obligatorie pentru siguranţa traficului feroviar şi, de asemenea, este aplicată de toate administraţiile de cale ferată, la nivel european. Este important de menţionat că în perioada de caniculă temperaturile înregistrate în şină depăşesc 50 de grade Celsius", se mai spune în comunicat.
Călătorii să obţine informaţii despre întârzierile înregistrate în traficul feroviar la staţiile şi agenţiile CFR din Bucureşti şi din ţară, dar şi la telefon 021/9521.
Alexandros Motors estimează că va vinde 400 de automobile Great Wall în România, în 2015
Compania Alexandros Motors estimează că va vinde pe piaţa românească, anul viitor, 400 de automobile Great Wall, produse la fabrica Lovech din Bulgaria, a declarat pentru Agerpres, directorul general al companiei, Bogdan Ciocâlteu. Alexandros Motors, care face parte din Alexandrion Group România, a semnat luni cu Litex Motors JSC Bulgaria un contract de distribuţie exclusivă pentru automobilele Great Wall Motor în România.
Distribuţia şi mentenanţa automobilelor va fi asigurată prin intermediul unei reţele de 20 de dealeri, iar reţeaua de distribuţie va fi lansată până la finalul lunii septembrie. În România vor fi lansate trei modele — două SUV-uri (sport utility vehicle) H5 şi H6 şi pickup-ul (camioneta) Steed 5, poziţionate ca preţ sub modelele sud-coreene şi japoneze, dar peste SUV-ul autohton Dacia Duster. Spre exemplu, SUV-ul Great Wall H6, echipat "full-option", va costa pe piaţa românească 24.700 euro (cu TVA inclusă), iar pickup-ul Steed 5 va costa 14.000 de euro.
Great Wall Motor este cel mai mare producător privat de maşini SUV şi pickup din China, iar în martie 2013 a depăşit pragul de un milion de maşini vândute. Compania chineză exportă în Europa, Australia, Africa, America Centrală şi de Sud, Orientul Mijlociu şi Asia şi deţine unităţi de producţie în Rusia, Bulgaria, Ecuador, Iran şi Egipt.
Maşinile Great Wall au mai fost comercializate în România în urmă cu câţiva ani. În 2007 şi 2008, în România au fost vândute peste 300 de SUV-uri Hover CUV, produse de Great Wall.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
