MOZAIC STIRI ECONOMICE: Românii câştigă la pariuri circa 330 de milioane de euro anual
Românii câştigă la pariurile în cota fixă circa 330 de milioane de euro pe an, a declarat pentru Agerpres preşedintele Romanian Bookmakers - Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România, Liviu Popovici.
Operatorii de pariuri încasează circa 440 milioane euro pe an de la jucători, iar câştigurile pariorilor reprezintă 75% din aceste sume, a precizat Popovici.
Potrivit unui studiu PricewaterhouseCoopers, pe datele financiare ale anului 2012, contribuţia directă şi indirectă la PIB a industriei pariurilor în cota fixă este de 141 milioane euro (0,11% din PIB). Taxele şi contribuţiile colectate că urmare a impactului direct şi indirect sunt de 79 milioane euro pe an, iar locurile de muncă create de acest sector ajung la aproape 11.500.
În ceea ce priveşte sectorul sloturilor ("păcănele"), valoarea pieţei se situează la peste 420 milioane euro pe an, ca diferenţe brute între încasări şi premii. În medie, operatorului de sloturi îi rămân 10% din sumele mizate.
Contribuţia directă şi indirectă la PIB, conform studiului PwC, a fost în 2012 de 569 milioane euro (0,4% din PIB), taxele şi contribuţiile colectate — 255 milioane euro, iar locurile de muncă create — 27.000, din care 17.000 în mod direct. După o scădere în anii 2009-2010, piaţa jocurilor de noroc înregistrează o tendinţa de creştere uşoară în ultimii ani, în contextul actualizării reglementărilor şi înfiinţării Oficiului Naţional al Jocurilor de Noroc, cu aducerea în zona fiscalizată a unor jucători de pe piaţă care activau în economia informală, în perioada anterioară. În prezent, problemele cu care se confruntă sectorul îl reprezintă modul de taxare a câştigurilor jucătorilor, greu de aplicat şi de evidenţiat în contabilitate şi care poate conduce şi la impozitarea celor care înregistrează pierdere netă, precum şi faptul că există cel puţin cinci iniţiative legislative împotriva industriei jocurilor de noroc, ceea ce determina anumite companii să "îngheţe" planurile de dezvoltare şi modernizare.
PIB-ul Germaniei a scăzut în al doilea trimestru
Problemele din zona euro se mută înspre nordul Europei, susţin unii economişti
Germania va raporta, probabil, creştere economică mai slabă decât Spania la finalul celui de-al doilea trimestru, pentru prima oară în mai bine de cinci ani, pe fondul unei încetiniri a revenirii economiei, potrivit unei estimări a Bloomberg. Cea mai importantă economie a Europei a scăzut în perioada aprilie-iunie, potrivit unei anchete realizate de Bloomberg. Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei a avut un declin de 0,1%, aceasta fiind prima scădere din 2012 până în prezent. În schimb, PIB-ul Spaniei a urcat cu 0,6% în cel de-al doilea trimestru, conform datelor Institului Naţional de Statistică spaniol. De asemenea, alte economii din zona euro, printre care şi cea a Franţei, au înregistrat creşteri. Rapoartele oficiale pentru Franţa, Olanda, Austria şi Portugalia vor fi publicate în data de 14 august.
Rapoartele de săptămâna aceasta "vor evidenţia, probabil, faptul că problemele din zona euro s-au mutat înspre nordul Europei", a declarat un economist al Commerzbank din Frankfurt.
Pe fondul rezultatelor mai slabe ale producţiei în prima jumătate a acestui an, Jens Weidmann, preşedintele Băncii Centrale a Germaniei a avertizat că ţara trebuie să ia măsuri în legătură cu politicile economice, altfel riscă să-şi piardă rolul de motor al creşterii economice din zona euro.
Scăderea PIB-ului Germaniei din cel de-al doilea trimestru ar putea fi, totuşi, temporară, ministrul Economiei punând acest declin pe seama vremii blânde din această iarnă. De altfel, Banca Centrală a Germaniei a anticipat că economia va reveni pe trendul de creştere în cel de-al treilea trimestru, ajungând la un avans de 1,9% la finalul anului.
Mario Draghi, preşedintele BCE, a declarat că reformele structurale nepotrivite reprezintă principala cauză pentru care revenirea economică este "fragilă şi inconstantă", dând exemplul Italiei.
Economia italiană a reintrat în recesiune pentru a treia oară din 2008 până în prezent, după ce PIB-ul a scăzut timp de două trimestre consecutive, cu 0,1% în primul trimestru al acestui an şi, respectiv, 0,2% în cel de-al doilea.
Finanţele s-au împrumutat la un cost minim record
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat ieri 250 milioane euro prin vânzarea de obligaţiuni cu scadenţă în ianuarie 2019, la cel mai redus randament de până acum, în scădere semnificativă faţă de martie, când statul a deschis ultima dată această emisiune de titluri pentru a atrage fonduri. Trezoreria a primit oferte de 281 milioane de euro, uşor peste suma prevăzută pentru a fi împrumutată, de 250 de milioane de euro.
Anterior acestei licitaţii, statul a obţinut cel mai scăzut randment mediu în octombrie 2013, de 2,48% pe an, la redeschiderea unei emisiuni cu scadenţă în februarie 2016.
Începând din luna ianuarie, când a fost lansată emisiunea de obligaţiuni denominată în euro şi cu scadenţă de cinci ani, Trezoreria a împrumutat folosind acest instrument 928,7 milioane de euro.
Ministerul Finanţelor Publice a anunţat la sfârşitul lunii iulie un plan de împrumuturi pentru august de 3,245 miliarde de lei de pe piaţa internă prin vânzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni, la care se adaugă obligaţiuni denominate în euro în valoare de 250 de milioane de euro.
Costurile la care statul se împrumută prin vânzarea de obligaţiuni s-au aflat pe o pantă descendentă în ultima perioadă, evoluţie datorată interesului mai ridicat al investitorilor străini, ca urmare a informaţiilor privind includerea datoriei României într-un indice JP Morgan al statelor recomandate investitorilor.
OMV: Criza din Ucraina nu va afecta proiectul South Stream
Confruntarea dintre Rusia şi Occident din cauza crizei din Ucraina nu va duce la anularea construcţiei gazoductului South Stream, potrivit directorului general al grupului austriac OMV, Gerhard Roiss. El a arătat că South Stream este un proiect pentru 50 de ani, astfel că amânarea cu câteva luni a construcţiei acestuia nu este o problemă.
Şeful OMV a spus, referitor la impactul sancţiunilor impuse Rusiei de Occident din cauza crizei din Ucraina, că europenii depind de livrările de gaze ruseşti şi că nu crede că vor fi impuse sancţiuni asupra aprovizionării cu gaze. El a atras atenţia că Rusia livrează deja gaze prin tronsonul Opal, care leagă conducta Nord Stream de reţelele de transmisie din Occident şi Europa Centrală, cu o capacitate de 36 de miliarde de metri cubi de gaze, chiar dacă Gazprom nu a obţinut acordul UE pentru a folosi această conductă la capacitate maximă.
În luna iunie, Gazprom şi OMV au încheiat un acord pentru construcţia şi operarea ulterioară a tronsonului austriac al South Stream.
South Stream, cu un cost estimat de 40 de miliarde de dolari, are rolul să transporte gaze ruseşti către centrul Europei, pe o rută care să ocolească Ucraina. Europa depinde de Rusia pentru o treime din necesarul său de gaze şi circa jumătate din livrări au loc prin Ucraina.
Potrivit Comisiei Europene, proiectul South Stream nu respectă în prezent legislaţia UE în domeniul concurenţei întrucât nu oferă şi accesul unor terţe părţi. South Stream contravine şi politicii UE de diversificare a furnizorilor, pentru reducerea dependenţei de Rusia.
Conducta va traversa Rusia, iar apoi va trece pe sub Marea Neagră şi va tranzita Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovenia, până în Austria. Un alt tronson va fi construit către Italia.
Producţia industrială a crescut cu 9% în semestrul I
Producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 9,1% în semestrul I, ca urmare a creşterii industriei prelucrătoare cu 10,7%, în timp ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au scăzut cu 1,9%, respectiv cu 1,7%.
Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (^15,1%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (^9,6%) şi industria bunurilor de uz curent (^6,8%), a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS).
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 10,4%, susţinută de industria prelucrătoare (^12,1%).
În luna iunie 2014, producţia industrială (serie brută) s-a diminuat faţă de luna precedentă cu 1%, ca urmare a scăderilor înregistrate în cele trei sectoare industriale: industria extractivă (-14,9%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4,4%) şi industria prelucrătoare (-0,1%).
În luna iunie 2014, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 10,4% faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, datorită creşterii industriei prelucrătoare (^12,9%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 10,8%, respectiv cu 6,0%.
Deficitul comercial s-a majorat cu 13% în primul semestru
Exporturile şi importurile au crescut cu 7,6%, respectiv cu 8%, în semestrul I, exporturile depăşind 25,5 miliarde de euro, în timp ce importurile au atins valoarea de 28,3 miliarde de euro, iar deficitul comercial s-a majorat cu 13,3%, ajungând la 2,8 miliarde de euro, potrivit datelor INS.
Comparativ cu semestrul I 2013, exporturile au crescut cu 9,5% la valori exprimate în lei (7,6% la valori exprimate în euro), iar importurile s-au majorat cu 9,9%, la valori exprimate în lei (8% la valori exprimate în euro).
Deficitul comercial FOB-CIF în semestrul I 2014 a fost de 12,6 miliarde lei (2,8 miliarde euro), mai mare cu 1,48 miliarde lei (298,8 milioane euro) decât cel înregistrat în semestrul I 2013. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra UE28) în semestrul I 2014 a fost de 81,7 miliarde lei (18,3 miliarde euro) la expedieri şi de 95,9 miliarde lei (21,5 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 71,7% din total exporturi şi 75,8% din total importuri. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra UE28) în semestrul I 2014 a fost de 32,3 miliarde lei (7,2 miliarde euro) la exporturi şi de 30,7 miliarde lei (6,8 miliarde euro) la importuri, reprezentând 28,3% din total exporturi şi 24,2% din total importuri.
În semestrul I 2014, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (43,6% la export şi 35,3% la import) şi alte produse manufacturate - 33,2% la export şi respectiv 30,9% la import.
În luna iunie 2014, conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, exporturile FOB au însumat 18,6 miliarde lei (4,2 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 21,1 miliarde lei (4,79 miliarde euro).
Comparativ cu luna iunie 2013, exporturile au crescut cu 4,6% la valori exprimate în lei (5,4% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 8,2% la valori exprimate în lei (9,2% la valori exprimate în euro).
Finlanda, cea mai afectată ţară din zona euro de interdicţiile impuse Rusiei
Finlanda susţine că efectele negative pe care criza din Ucraina le are asupra economiei sale sunt mai mari decât asupra oricărei alte ţări din zona euro, deşi a sprijinit decizia Uniunii Europene (UE) de a extinde sancţiunile împotriva Rusiei, informează Bloomberg.
Finlanda este cea mai afectată ţară din zona euro de criza din Ucraina, întrucât 14% din comerţul ţării nordice se desfăşoară în relaţie cu Rusia.
Anul trecut, 10% din totalul exporturilor Finlandei au mers către Rusia. Totodată, 18% din totalul importurilor finlandeze au provenit din Rusia. Finlanda a înregistrat în 2013 cel mai ridicat procentaj în ceea ce priveşte schimburilor comerciale cu Rusia dintre toate cele 18 state din zona euro. Media la nivelul zonei euro a fost de 3,4% din totalul tranzacţiilor comerciale.
Ca reacţie a sancţiunilor impuse de UE, preşedintele rus Vladimir Putin a dispus interzicerea unor produse alimentare, accentuând astfel problemele pe care Finlanda le întâmpină în ieşirea din recesiune. "Sper că sancţiunile nu vor fi extinse. Acesta nu este un război comercial," a declarat prim-ministrul finlandez, Alexander Stubb.
Producătorul de lactate Valio a anunţat că opreşte producţia bunurilor care urmau să fie vândute către Rusia. De asemenea, constructorul de locuinţe YIT a raportat o scădere a cererii venite din Rusia, în timp ce retailerul Kesko a anticipat un declin important al vânzărilor.
Stubb a subliniat nevoia de solidaritate între statele UE, explicând că se aşteaptă ca toţi membrii UE să fie trataţi la fel. "Dacă impactul unei măsuri nu este egal, vom vedea ce tip de soluţii vom căuta," a spus el.
Izolarea economică a Rusiei afectează Finlanda cu atât mai mult cu cât ţara nordică îşi pusese speranţele într-o revenire economică datorată creşterii exporturilor. Produsul Intern Brut al Finlandei a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 0,6%, în timp ce rata şomajului a ajuns la 9,2% în iunie, faţă de 7,8% în aceeaşi lună a anului trecut.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
