MOZAIC STIRI ECONOMICE: Pe litoral, hoţii fură în 30 de secunde din maşini
Cele mai multe furturi pe litoral au loc din maşini, urmate de camere de hotel şi plaje, iar hoţii caută telefoane mobile, aparatură electronică şi bani, avand nevoie de 30 de secunde pentru a sparge un automobil şi de un minut pentru a intra într-o cameră de hotel de la etajul 1 cu geamul deschis. "Cele mai multe furturi înregistrate pe litoral în lunile iunie şi iulie au avut loc din maşini. Hoţii sparg o maşină chiar şi dacă văd o pungă goală, iar totul durează maxim 30 de secunde", a declarat subcomisarul de poliţie Carmen Şerbănescu, purtătorul de cuvant al Poliţiei Constanţa. Ea a adăugat că pe locul doi sunt camerele de hotel de la parter şi etajul I, unde turiştii lasă geamurile sau balcoanele deschise. În acest caz, o spargere nu durează mai mult de un minut. "În autototurisme, în 90% din cazuri se fură pentru că sunt lăsate la vedere bunuri de valoare", a mai spus oficialul din Poliţie. Pe locul trei sunt furturile de pe plajă, iar un obiect poate dispărea dacă este lăsat nesupravegheat doar cateva secunde. Cele mai căutate obiecte de către hoţi sunt telefoanele mobile scumpe, pentru că sunt uşor de sustras şi de vandut. Acestea sunt urmate, în topul furturilor, de obiectele electronice şi de bani. "Îi sfătuim pe turişti să nu mai lase bunuri de valoare în maşini, în camere sau pe plajă şi să încuie uşile şi geamurile camerelor atunci cand pleacă. Dacă intră în apă, să lase telefonul mobil operatorului de plajă, nu în grija vecinilor, iar cand pleacă din camere să lase aparatura electronică sau banii în cutia de valori a hotelului", a spus şerbănescu. Ea a adăugat că, din nefericire, majoritatea hoţilor sunt minori. Mulţi dintre infractori sunt "sezonieri', pentru că nu locuiesc în Constanţa şi vin special pentru furturi în sezonul estival. În această perioadă se află în fiecare zi în staţiunile de pe litoral aproape 100.000 de turişti, iar pe parcursul întregului sezon ajung la mare aproape 2 milioane de persoane.
S-a găsit legătura dintre autostradă şi trecerea la euro
Isărescu: Vom intra în zona euro cand o autostradă va trece Carpaţii; să se dezvolte şi Las Fierbinţi
Romania va putea intra în zona euro abia după ce o autostradă va trece Munţii Carapaţi, pentru a permite şi dezvoltarea altor zone decat cateva enclave unde s-au concentrat investiţiile străine, Bucureştiul fiind pregătit să treacă la euro, dar este tras în jos de Las Fierbinţi, spune Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR a reluat tema autostrăzii care să treacă munţii întrebat de ce creşterea economică din ultimii ani nu se regăseşte în buzunarele romanilor şi de ce cresc discrepanţele regionale, care duc, practic, la două Romanii, cu realităţi diferite. "Cand cineva studiază eonomia are producerea venitului şi distribuţia. Faptul că Romania are distribuţia mai mult sau mai puţin polarizată, că Romania se dezvoltă polarizat, în cateva enclave, mai ales în zone în care sunt investişii străine directe, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Piteşti, cateva zone din Transilvania, ţine de altceva decat de un indice agregat care este legat de creşterea economică. Creşterea economică este evidentă şi n-o vedem într-o singură cifră, avem creştere de producţie industrială, 8-10% creştere de exporturi, dublarea exporturilor în caţiva ani. În aceste cifre vă asigur că n-ai cum să minţi, că nu e vorba doar de statistica noastră, e vorba de statistica celuilalt. Deci, cand tu exporţi, celălalt importă. Dar că este vorba despre un alt tip de creştere economică faţă de ceea ce eram noi obişnuţi, sau cel puţin generaţia mea, echilibrată, repartizată raţional pe întreg teritoriul ţării, este altceva"", a explicat Isărescu. Oficialul BNR a arătat că, personal, este foarte preocupat de această problemă, precizand că a mai spus că intrarea în zona euro nu o vede în condiţiile unei Romanii foarte enclavate. "M-a întrebat cineva cand văd Romania în zona euro şi i-am spus: cand va trece prima autostradă Carpaţii, cam atunci. N-ai cum să dezvolţi alte zone dacă treci pe serpentine prin Carpaţi, asta aşa ca să vorbim puţin metaforic. Sunt lucruri diferite, am văzut că este o preocupare cand se vede în buzunarul oamenilor. La unii se vede, la alţii nu se vede, asta este tipologia de creştere economică în care ne situăm, şi nu ne situăm de ieri, de azi, ne situăm de ani buni", a adăugat Isărescu. Guvernatorul băncii centrale susţine nu doar că se pot schimba lucrurile repede, dar chiar este necesară o asemenea abordare pentru a putea adera la euro, întrucat zone întregi din ţară nu ar putea face faţă altfel unui asemenea proces. "Eu aş vrea să schimbăm destul de repede, pentru că o să revin pe gluma aceea, trebuie să intre în zona euro şi cei de la Las Fierbinţi, nu? Vă daţi seama că lumea nu se schimbă uşor, se schimbă mai greu. Bucureştiul poate să intre în zona euro, nici nu văd ... 2 milioane, cam atat are şi o ţară baltică populaţia. Numai că nu poţi să-l desprinzi. Se agaţă cei de la Las Fierbinţi de noi şi-l trag în jos", a afirmat guvernatorul BNR.
Caştigul salarial mediu net a crescut cu 5 lei în iunie
Caştigul salarial mediu nominal net a fost în iunie de 1.687 lei, cu 0,3% (5 lei) mai mare faţă de mai şi cu 5% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, cele mai mari valori înregistrandu-se în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale şi cele mai mici în hoteluri şi restaurante, arată INS. Astfel, în extracţia petrolului brut caştigul salarial a fost în iunie de 4.707 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 981 lei, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Caştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.334 lei, cu 0,3% mai mare decat în mai. În iunie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul caştigului salarial mediu net a fost mai mare decat în luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale, sume din profitul net, sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). Cele mai semnificative creşteri ale caştigului salarial mediu net s-au înregistrat în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, cu 12,7%, şi în fabricarea produselor din tutun, cu 10,7%. Majorari între 6% şi 9% au avut loc şi în fabricarea băuturilor, telecomunicaţii, extracţia minereurilor metalifere, transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport. Creşteri între 3,5% şi 5,5% s-au consemnat si în fabricarea produselor textile, activităţi de editare, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea hartiei şi a produselor din hartie, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente. Scăderile caştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna mai de premii ocazionale, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile caştigului salarial mediu net sunt cauzate şi de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de salariaţi cu caştiguri salariale mici, în unele activităţi economice.
Astra trebuie să-şi majoreze capitalul ca să preia AXA
Aprobarea tranzacţiei prin care Astra va prelua subsidiara din Romania a grupului francez AXA este condiţionată majorarea capitalului social al Astra şi redresarea financiară a companiei, se arată într-un răspuns al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). "Planul de redresare financiară pentru Astra Asigurări a fost prezentat de către administratorul special KPMG Advisory şi aprobat de către ASF în data de 7 aprilie 2014. Planul prevede şi eventuala achiziţie a subsidiarei din Romania a grupului AXA de către Astra, după majorarea capitalului social făcută de către acţionarii Astra şi după redresarea financiară a companiei. Acestea sunt precondiţii pentru potenţialul achizitor în vederea încadrării în prevederile legale privind preluarea unei alte companii", se arată într-un răspuns al ASF remis, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX. Reacţia ASF survine unei cereri a proprietarului Astra, The Nova Group Investments Romania (TNG), prin care a solicitat un răspuns oficial referitor la aprobarea tranzacţiei prin care asigurătorul urma să preia subsidiara din Romania a grupului francez AXA, operaţiune inclusă de administratorul special al Astra în planul de redresare. "The Nova Group Investments Romania (TNG) solicită un răspuns oficial din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) referitor la aprobarea tranzacţiei prin care compania de asigurări Astra (ATRA) urma să preia subsidiara locală a grupului francez AXA. ASF a aprobat încă din luna aprilie un plan de măsuri, realizat de administratorul special KPMG Advisory, care prevede preluarea AXA Life Insurance Romania ca parte integrantă a recapitalizării Astrei", se arăta într-un comunicat al TNG remis MEDIAFAX. Astra Asigurări este controlată indirect de omul de afaceri Dan Adamaescu prin The Nova Group Investments Romania SA - 72,68% şi Epsilon Estate Provider SRL- 27,02%.
Comisia Europeană a adoptat Acordul de Parteneriat cu Romania
Comisia Europeană a adoptat, ieri, Acordul de Parteneriat cu Romania, document care stabileşte strategia de "utilizare optimă" a fondurilor europene alocate Bucureştiului în perioada 2014-2120, se arată într-un comunicat al Executivului de la Bruxelles. "Acordul pregăteşte terenul pentru investirea a 23 de miliarde euro, sumă care reprezintă totalul finanţărilor în cadrul politicii de coeziune (în preţuri curente, incluzand finanţarea din cadrul Cooperării teritoriale europene şi alocările bugetare pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în randul tinerilor), precum şi a 8 miliarde euro pentru dezvoltare rurală şi 168 de milioane euro pentru sectorul pescuitului şi pentru cel maritim", informează Comisia Europeană. Comisia consideră că investiţiile din fonduri europene vor atenua şomajul şi vor stimula competitivitatea şi creşterea economică prin sprijinul acordat inovării, formării profesionale şi învăţămantului în oraşe şi în zonele rurale. De asemenea, investiţiile vor promova spiritul antreprenorial, vor combate excluziunea socială şi vor contribui la dezvoltarea unei economii ecologice, în care resursele sunt utilizate eficient, mai precizează CE. "Astăzi (miercuri - n.r.) am adoptat un plan de investiţii strategic, vital, care aşează Romania pe calea creării de locuri de muncă şi a creşterii economice în următorii 10 ani. Acest Acord de Parteneriat reflectă determinarea comună a Comisiei Europene şi a Romaniei de a utiliza în modul cel mai eficient fondurile UE (...) Obiectivul major nu este viteza, ci calitatea",a declarat comisarul pentru Politică Regională, Johannes Hahn. La randul său, comisarul pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a afirmat că este important ca "beneficiile creşterii economice şi ale creării de locuri de muncă să fie vizibile nu doar în oraşe, ci şi în mediul rural, unde, în prezent, toate fondurile structurale şi de investiţii pot avea efecte mai mari prin intermediul unor instrumente îmbunătăţite".
CFR Marfă şi-a majorat afacerile cu 8,4%
Cifra de afaceri a CFR Marfă a crescut cu 8,4% în primele şase luni, la 437,2 milioane lei, iar volumul de marfă transportat de compania feroviară de stat a urcat cu 13% faţă de primul semestru al anului trecut, de la 12,6 milioane tone la 13,6 milioane tone. Ca urmare a creşterii acestor indicatori, CFR Marfă a înregistrat o reducere a pierderilor financiare cu 79% faţă de perioada similară a anului 2013, se arată într-un comunicat al companiei. "Rezultatele pozitive înregistrate de CFR Marfă în perioada ianuarie-iunie 2014 vor fi consolidate şi ca urmare a implementării programului de restructurare şi reorganizare, proces aflat la final şi care a vizat atat reorganizarea activităţii societăţii în funcţie de noile cerinţe ale pieţei, dar şi o adaptare a numărului de personal la nivelul de activitate curent", potrivit sursei citate. În cadrul programului de restructurare, compania controlată de stat prin Ministerul Transporturilor a anunţat disponibilizarea a 2.500 de oameni în luna iulie, aproape 30% din numărul total de angajaţi.
Dolarul s-a apreciat la maximul ultimelor nouă luni
Dolarul s-a apreciat miercuri la cel mai ridicat nivel din ultimele nouă luni faţă de euro, susţinut de semnele de consolidare a economiei americane şi de interesul sporit al investitorilor pentru activele americane, determinat de tensiunile provocate de criza din Ucraina, transmite Bloomberg. Moneda americană s-a apreciat faţă de 15 din 16 valute importante la nivel mondial, după ce guvernatorul Rezervei Federale din Dallas, Richard Fisher, a declarat cu o zi în urmă că oficialii băncii centrale a Statelor Unite au devenit mai înclinaţi spre o politică monetară mai agresivă. "Trebuie să rămanem aproape de dolar. Ucraina a revenit în centrul atenţiei, ca un factor care poate avea un impact negativ asupra creşterii economice. Economia americană este într-o stare mult mai bună, iar legătura istorică a dolarului cu perioadele de incertitudini şi riscuri este cunoscută, aşa că acolo se vor îndrepta investitorii", a declarat Derak Halpenny, director pentru cercetarea pieţelor globale la Bank of Tokyo-Mitsubishi UFJ în Londra. Dolarul este în urcare cu 0,3%, la 1,3343 unităţi pentru un euro, după ce s-a apreciat în timpul tranzacţiilor la 1,3333 unităţi, cel mai ridicat nivel atins după 8 noiembrie 2013.
China exclude produse Apple de pe lista achiziţiilor
China a exclus tabletele şi laptopurile produse de compania Apple de pe lista de produse care pot fi cumpărate din bani publici, invocand probleme în ceea ce priveşte siguranţa sistemelor acestor echipamente, au declarat oficiali guvernamentali citaţi de Bloomberg. Zece produse ale companiei Apple, printre care şi iPad, iPad Mini, MacBook Air şi MacBook Pro, au fost excluse de pe lista finală de achiziţii întocmită de guvernul chinez în luna iulie, au spus oficiali, care au cerut să-şi păstreze anonimatul, dat fiind că informaţia nu este încă publică. Echipamentele se regăseau pe lista realizată în luna iunie de către Ministerul de Finanţe şi Comisia Naţională pentru Reformă şi Dezvoltare, au arătat sursele citate. Apple intră, astfel, în randul companiilor care au fost excluse de autorităţile chineze de pe lista de achiziţii a guvernului, accentuand tensiunile dintre SUA şi China privind acuzaţiile de spionaj. Agenţia de achiziţii a cerut guvernului să nu mai cumpere programe antivirus de la firmele Symantec şi Kaspersky Lab. De asemenea, guvernul a renunţat la achiziţionarea unor sisteme de operare produse de compania Microsoft. Pe liste se mai regăsesc şi produse ale Dell şi Hewlett-Packard, au declarat oficialii.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
