Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Acordul pentru banii de la UE a fost aprobat

Ziarul de Vrancea
5 aug 2014 605 vizualizări
Ministerul Fondurilor Europene a anunţat validarea de către Comisia Europeană a Acordul de Parteneriat 2014 - 2020 cu Romania

Comisia Europeană a validat Acordul de Parteneriat 2014 - 2020 cu Romania, documentul care prezintă modul în care vor fi folosite fondurile europene structurale şi de investiţii în viitoarea perioadă de programare, potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene. "Romania are deja Acordul de Parteneriat 2014 -2020 validat de cei patru comisari, decizia Comisiei Europene de adoptare a acestui document urmand a fi publicată în zilele următoare", a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, subliniind că această validare dovedeşte faptul că documentul trimis de Romania răspunde exigenţelor Comisiei. "Ţara noastră a început încă din primăvara anului 2013 negocierile pe marginea acestui document, în cadrul dialogului informal. De atunci şi pană recent am avut în continuu negocieri cu reprezentanţii Comisiei pentru a obţine o strategie cat mai bună de folosire a banilor europeni pentru romani şi pentru Romania", a spus ministrul. Acesta consideră că procesul de validare a Acordului de Parteneriat ar fi putut fi "mult mai facil dacă unii dintre romani, în special cei care fac parte din PDL şi PNL, dar şi alţii, nu ar fi luptat împotriva intereselor naţionale, împotriva romanilor, exact aşa cum au făcut şi în perioada 2009 – 2011, perioada cea mai neagră din istoria absorbţiei fondurilor europene". Eugen Teodorovici speră că toţi cei au criticat în trecut acest document "să conştientizeze interesul naţional al Romaniei şi în perioada următoare să lupte cot la cot cu actuala guvernare pentru ca ţara noastră să beneficieze cat mai repede de suma alocată pentru viitoarea perioadă de programare". Pe 7 iulie, Ministerul Fondurilor Europene a trimis oficial propunerea actualizată de Acord de Parteneriat 2014-2020 Comisiei Europene, după ce documentul fusese transmis în mod formal pe 31 martie. Comisia Europeană a criticat prima versiune a Acordului de Parteneriat, pe care l-a catalogat drept "incoerent şi fără priorităţi clare". "Sunt detalii/repetiţii extensive pentru anumite necesităţi în timp ce altele răman slab dezvoltate. Necesităţile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă şi pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente şi avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzand suportul public pentru operatorii economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în capitalul uman", se arăta într-un document al CE obţinut de MEDIAFAX în iuna ianuarie.

În fiecare zi se cheltuie pe mancare pe litoral 1,5 milioane euro

Fiecare turist alocă în medie, pe mancare, aproximativ 75 de lei pe zi

Cei peste 90.000 de turişti prezenţi în staţiunile de pe litoral cheltuiesc zilnic pe mancare mai mult de 1,5 milioane de euro, în condiţiile în care fiecare persoană alocă în medie 75 lei pe zi pentru alimente, care sunt cu 20-40% mai scumpe în magazinele din staţiuni faţă de cele din restul ţării. "În fiecare zi din săpămană, cu excepţia weekend-urilor, cand hotelurile sunt şi mai pline, pe litoralul romanesc sunt aproximativ 90.000 turişti. Din studiile noastre, fiecare turist alocă în medie, pe mancare, aproximativ 75 de lei pe zi, ceea ce înseamnă o sumă totală de 6,7 milioane de lei, adică peste 1,5 milioane de euro pe zi. Suma de 75 de lei include atat mancarea de la terase şi restaurante, cat şi alimentele cumpărate din magazine", a declarat Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR). Răducan spune că sumele cheltuite pe mancare diferă în funcţie de bugetul turiştilor, dar şi în funcţie de staţiune. Astfel, în sud, unde turiştii nu dispun de foarte mulţi bani, preţurile sunt mai mici, iar aceştia pot manca şi cu 50 de lei pe zi. "În staţiunile din sud, micul dejun costă 10 lei pe zi (iaurt, gogoşi, plăcinte), pranzul poate fi cumpărat cu 15 lei - meniu fix la terase pe plajă, care cuprinde două feluri principale şi paine, iar cina costă 25 de lei la restaurante şi terase (friptură, salată, o bere sau vin la carafă", potrivit datelor dintr-un studiu al federaţiei. La restaurantele de tip autoservire o ciorbă costă 6-9 lei, un fel principal gătit, 7-12 lei, iar friptura sau peştele au preţuri pornind de la 8 lei suta de grame. În concluzie, un turist poate manca la autoservire cu 25 lei. Pe litoral sunt la mare căutare şi hamsiile şi preparatele din peşte ieftin. Din cauza scăderii puterii de cumpărare, însă, mulţi romani care merg în vacanţă la mare au renunţat la desert. Tot din cauza situaţiei financiare precare, mulţi caută berea la dozator. "În Mamaia, unde turiştii sunt mai cu dare de mană, preţul unei singure mese poate depăşi 100 de lei, în funcţie de categoria restaurantului, iar o sticlă de vin costă, în medie, 40 de lei. Aici, pe plajă, se pot servi băuturi fine, şampanie sau cocktailuri elaborate, care au preţuri pe măsură. Restaurantele din Mamaia sunt pe toate gusturile: italian, chinezesc, libanez, pescăresc etc., iar ca noutate, în acest an a apărut şi un restaurant cu produse bio", a continuat Dragoş Răducan. El a adăugat că, la nivelul întregului litoral, magazinele alimentare din staţiuni practică preţuri mai mari cu 20-40% faţă de cele din alte zone ale ţării.

UniCredit Ţiriac Bank cumpără şi portofoliul de corporate RBS Bank

UniCredit ţiriac Bank va prelua portofoliul de clienţi corporate ai RBS Romania, compus din peste 500 de companii medii şi mari, achiziţia vizand active de circa 260 milioane euro şi depozite de 315 milioane euro, tranzacţia aşteptand avizul Consiliului Concurenţei. "UniCredit Ţiriac Bank SA (UniCredit Ţiriac Bank) şi The Royal Bank of Scotland plc, Edinburgh, Sucursala Romania (RBS Romania) au semnat un acord pentru preluarea clienţilor corporate ai RBS Romania de către UniCredit Ţiriac Bank. Tranzacţia vizează un portofoliu total de active de aproximativ 260 milioane euro şi depozite corporate de aproximativ 315 milioane euro", se arată într-un comunicat comun al celor două instituţii de credit, care nu au dezvăluit valoarea tranzacţiei. Portofoliul cuprinde peste 500 de companii private de talie medie şi mare, locale şi internaţionale, precum şi instituţii publice şi financiare. Angajaţii RBS Romania vor fi transferaţi către UniCredit Ţiriac Bank, în urma consultărilor cu partenerii sociali. Cele două bănci aşteaptă avizul Consiliului Concurenţei pentru tranzacţie, estimand că transferul se va încheia în lunile următoare. Totodată, au anunţat că termenii şi condiţiile financiare ale tranzacţiei nu vor fi făcute publice. "După preluarea portofoliului de clienţi Retail şi Royal Preffered Banking de la RBS Romania anul trecut, integrarea completă a clienţilor de Corporate ai aceleiaşi bănci este o alegere foarte potrivită, ambele instituţii financiare avand valori comune. Corporate Banking reprezintă o zonă-cheie de activitate pentru noi, prin urmare transferul noilor clienţi este perfect compatibil cu strategia noastră pe termen mediu-lung şi în acelaşi timp contribuie la consolidarea poziţiei noastre pe piaţă", a declarat Răsvan Radu, CEO UniCredit Ţiriac Bank. Cele două bănci se angajează să asigure un transfer facil al conturilor şi produselor clienţilor, aceştia fiind informaţi în detaliu despre transfer şi etapele aferente. Totodată, condiţiile contractuale ale clienţilor vor rămane neschimbate, precum şi detaliile tehnice ale produselor şi serviciilor furnizate.

Romanii sunt loiali mărcilor de telecomunicaţii, auto şi haine

Romanii sunt loiali în cea mai mare măsură furnizorilor de servicii de telefonie mobilă şi internet (30%), în ordinea preferinţelor urmand automobilele, hainele, alimentele şi serviciile medicale, iar la polul opus, cu cel mai redus ataşament faţă de brand, se regăsesc creditele şi asigurările. "53% dintre respondenţi spun că sunt loiali faţă de brandul produselor analizate, iar 42% faţă de brandul serviciilor analizate. De cealaltă parte, 7% dintre consumatorii tineri afirmă că nu sunt deloc loiali brandurilor de produse, iar 15% dintre ei nu sunt deloc loiali brandurilor de servicii", potrivit studiului "Experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali", lansat de EY Romania. Deşi brandul contează destul de mult în decizia de cumpărare, respondenţii spun că sunt influenţaţi cel mai mult de garanţia şi calitatea produsului/serviciului (32% în Romania, faţă de 27% la nivel global), urmate de preţul şi condiţiile de livrare (20% în Romania, faţă de 29% media globală). "Atunci cand se află în magazin, factorii cheie care contribuie la decizia de cumpărare sunt ofertele promoţionale (48%) şi disponibilitatea produselor sau serviciilor (38%). Asistenţa la cumpărare şi termenii de livrare sunt de asemenea factori relevanţi (26% din respondenţi au afirmat că au un impact foarte puternic în decizia lor de cumpărare), însă aspectul magazinului nu e un considerat ca factor notabil atunci cand se ia decizia de cumpărare pentru produsele şi serviciile analizate", menţionează studiul. Mediul online este cea mai utilizată sursă de informare de către consumatorii romani în procesul de achiziţie a unui produs sau serviciu. "În Romania 4 din 10 cumpărători sunt deja consumatori digitali, faţă de 6 din 10 la nivel global. Pe de altă parte, în Romania din 10 consumatori digitali, doar 6 se informează online, dar cumpără din magazin, 3 cumpără online după ce s-a informat inclusiv din magazin, iar unul este hypertasker digital, adică este în principal interesat de caracteristicile tehnice şi de atitudinea socială şi etică a companiei producătoare a bunurilor/serviciilor pe care intenţionează să le achiziţioneze", arată EY.

Romtelecom şi Cosmote vor contrui o reţea de Internet de mare viteză

Romtelecom şi Cosmote Romania vor construi o reţea telecom de acces la Internet de mare viteză în 783 localităţi fără acoperire pentru astfel de servicii, valoarea proiectului ridicandu-se la 365,8 milioane de lei, TVA inclusă (83,1 milioane euro). Informaţia privind atribuirea contractului a fost la începutul lunii iulie. Cele 783 de localităţi sunt situate în 35 de judeţe şi includ 137.000 gospodării şi 400.000 locuitori. "Dezvoltarea regiunilor rurale vizate de acest proiect reprezintă calea sigură spre îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, atat local, cat şi la nivel naţional. Din acest motiv, ministerul a prioritizat proiectul RoNet şi implementarea acestuia cu ajutorul partenerilor europeni prin fonduri nerambursabile de 84 milioane de euro. Romania este astăzi mult mai aproape de standardele pe care şi le propune Uniunea Europeană prin Agenda Digitală, parte a strategiei Europa 2020", a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, într-un comunicat comun al Romtelecom şi Cosmote Romania. Directorul general al Romtelecom şi Cosmote Romania, Nikolai Beckers, a afirmat că proiectul va permite Romaniei și romanilor să avanseze tehnologic, prin construirea unor noi trosoane de de infrastuctură în zone altfel inaccesibile. "Vrem să livrăm romanilor mijloacele prin care să experimenteze beneficiile serviciilor telecom și astfel să devină conectați cu întreaga lume", a spus Beckers. Licitația a fost organizată pentru 783 localități, împărțite în şapte zone geografice. Romtelecom a fost desemnat caștigător pentru patru dintre regiuni, iar Cosmote Romania pentru celelalte trei. Pentru cele patrtu zone, Romtelecom va primi aproximativ 37,2 milioane de euro, iar Cosmote Romania aproximativ 27,9 milioane de euro, se mai spune în comunicat.

Tender se delimitează de Fly Romania

Omul de afaceri Ovidiu Tender a anunţat ieri că firma Ten Airways, al cărui proprietar este, a încheiat colaborarea cu operatorul aerian Fly Romania, din cauza unor datorii neachitate de 400.000 de euro, precizand că nu a fost niciodată implicat în acţionariatul sau managementul Fly Romania. "Fly Romania este o societate cu capital privat în care nici eu nici o societate din grup nu este acţionar. Ea este proprietatea lui Cătălin Buţu, fost CEO la Ten, care ne-a adus mari prejudicii atat materiale, cat şi de imagine prin asocierea cu noi.Ten, în dorinţa de a avea asigurată activitatea întregul an a încheiat un contract de presăari servicii cu Fly, pentru a pune la dispoziţia Fly aeronave şi personal specializat pentru efectuarea de zboruri la comanda Fly, care avea întreaga activitate comercială în propria responsabilitate. Văzand însă că lucrurile încep să ia o turnură nefavorabilă atat pentru noi, cat şi pentru clienţi, am dispus un control în urma căruia au rezultat deficienîe manageriale grave, urmate de pierderi financiare. Din relaţia pe care Buţu şi-a creat-o cu propria lui companie, Fly Romania, a rezultat un important debit al Fly către Ten, cifrat la 400.000 de euro", a declarat Ovidiu Tender.

Înmatriculările noi de autoturisme au urcat timid

Înmatriculările noi de autoturisme au crescut cu 2,8% în primele şase luni din acest an, de la 126.386 unităţi la 129.991 unităţi, potrivit informaţiilor INS, care foloseşte date furnizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule (DRPCIV). Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 2,6% în primul semestru, la 134.378 de unităţi, iar cele pentru transportul mărfurilor au avansat cu 9,4% faţă de primele şase luni din 2013, la 41.155 de unităţi. Faţă de primele trei luni ale anului, în trimestrul al doilea înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 17,4%, iar cele pentru transportul mărfurilor cu 10,3%. În trimestrul al doilea, înmatriculările noi de mopede şi motociclete au scăzut cu 6,1%, iar cele de autoturisme au crescut cu 12,3% comparativ cu perioada similară a anului trecut. În ceea ce priveşte autobuzele şi microbuzele, înmatriculările noi au crescut cu 68,8%.

LinkedIn, bună de plată

Reţeaua de socializare LinkedIn, a cărei misiune declarată este să creeze oportunităţi economice pentru profesionişti, va plăti despăgubiri şi drepturi salariale neacordate unor foşti şi actuali angajaţi din California, Illinois, Nebraska şi New York, în urma unui acord cu Departamentul Muncii. "Prioritatea LinkedIn este talentul, aşa că am fost nerăbdători să colaborăm cu Departamentul Muncii pentru a rectifica rapid şi echitabil situaţia", a declarat Shannon Stubo, purtător de cuvant al LinkedIn, transmite Bloomberg. Compania nu a înregistrat şi plătit toate orele lucrate, inclusiv cele suplimentare, de 359 de angajaţi, potrivit Departamentului Muncii. În total, compania trebuie să plătească angajaţilor 3,35 de milioane de dolari pentru orele suplimentare lucrate şi despăgubiri de 2,51 milioane de dolari. LinkedIn, fondată în 2002, pune în legătură profesionişti sau companii şi oferă informaţii legate de locurile de muncă şi oportunităţile de angajare.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.