MOZAIC STIRI ECONOMICE: BNR va tăia din nou din dobanda cheie
BNR ar putea reduce dobanda-cheie în următoarele trei luni, de la 3,5% la 3,25%, şi la 3% pană la finele anului viitor, consideră analiştii din cadrul Asociaţiei AnaliştilorFinanciar-Bancari din Romania (AAFBR), jumătate dintre ei anticipand o tăiere chiar în şedinţa CA din 4 august. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a Romaniei a decis la 1 iulie să menţină rata dobanzii de politică monetară la 3,5% pe an şi să reducă ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, de la 18% la 16%, iar pentru cele în lei au rămas la 12%. Analiştii consideră, potrivit opiniilor exprimate într-un sondaj intern al asociaţiei, că banca centrală ar putea reduce dobanda cheie la 3,25% pană la finalul anului, jumătate dintre aceştia fiind de părere că scăderea ar putea fi decisă în şedinţa CA din 4 august, cand va fi aprobat şi raportul asupra inflaţiei. Mai mult, scăderea ar continua pe parcursul anului viitor astfel încat să ajungă la un nivel de 3% la finele lui 2015. Următoarele şedinţe ale CA BNR ulterioare celei din 4 august sunt programate pentru 30 septembrie şi 4 noimebrie, în cea din urmă fiind analizat şi aprobat ultimul raport asupra inflaţiei din acest an. Analiştii estimează că rezervele minime obligatorii la lei ar putea fi reduse la 10% pană la finele lui 2014 şi la 8% pană la sfarşitul anului viitor, în timp ce RMO în valută s-ar menţine la 16% în acest an, pentru a coborî la 14% anul viitor, cel mai prrobabil în decembrie. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a admis, după şedinţa CA din iulie, că banca centrală ar putea decide o nouă reducere a dobanzii cheie., în măsura în care traiectoria de scădere a inflaţiei este una de durată. "A fost bine poziţionată pană acum (rata dobanzii de politică monetară, situată la 3,5% -n.r.), suntem într-un proces de considerare, ca să nu zic de reconsiderare, să vedem în ce măsură traiectoria (inflaţiei - n.r.) este una de durată", a spus Isărescu. Guvernatorul a punctat că membrii CA vor ţine cont la deciziile viitoare privind dobanda cheie de faptul că dobanzile la depozite au ajuns real negative în multe ţări, iar băncile locale se grăbesc să reducă dobanzile la economii, nu la credite, atunci cand BNR operează reduceri ale dobanzii de politică monetară. "Trăim într-o perioadă în care în multe ţări are loc o represiune financiară, cel care economiseşte este într-un fel penalizat cu dobanzi real negative. Personal - şi am văzut că majoritatea membrilor CA, ca să nu spun toţi, împărtăşesc acest punct de vedere - nu văd deloc necesară, ca să nu spun că mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare în direcţia în care şi Romania să descurajeze economisirea. Este un punct de vedere foarte important în deciziile noastre viitoare, mai ales că ştim că băncile, dacă noi vom mişca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobanzii la depozite, nu la credite", a precizat şeful BNR.
Taxa pe podul Cernavodă va fi eliminată pană în septembrie
Măsura a fost luată de către CNADNR după criticile premierului
Taxa la podul peste Dunăre de la Feteşti-Cernavodă va fi eliminată complet pană la 1 septembrie, nu doar în zilele de week-end, a declarat şeful Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Alexandru Năstase. "Avem aglomeraţie inclusiv în timpul săptămanii, în zilele de marţi, miercuri sau joi. Măsura de sistare a taxei doar pe perioada week-endului nu este suficientă", a declarat Năstase. Măsura vine după ce premierul Victor Ponta a criticat, joi, în Guvern, faptul că CNADNR nu a fost capabilă să introducă un sistem prin care şoferii să poată achita taxa rapid, fără să aştepte la rand. "Am reuşit ca întotdeauna, cand o instituţie sau o companie nu e în stare să rezolve o problemă simplă, CNADNR a reuşit să facă tot o catastrofă la bariera de la Feteşti. Oamenii cred că nu se mai duc în vacanţă de groaza că...nu ştiu cum s-au gandit orele alea, poate gandesc eu mai bine şi îi anunţaţi că de vineri pană luni nu se plăteşte acolo, la Feteşti. ţinem oamenii pentru 13 lei, ne batem joc de ei şi faptul că CNADNR e atat de incompetent încat nu e în stare să facă un sistem să poată oamenii să treacă mai repede, să plătească, nu e vina oamenilor", a declarat Ponta joi, în şedinţa de guvern. Un ordin al lui Năstase, publicat joi seara în Monitorul Oficial, a prevăzut eliminarea plăţii la fiecare sfarşit de săptămană pană la 1 septembrie, de vineri, ora 13.00, pană luni, ora 13.00, precum şi joi, 14 august, începand cu ora 13:00, avand în vedere că pe 15 august este zi nelucrătoare pentru bugetari. Plata taxei a fost eliminată vineri dimineaţă fără să mai fie aşteptată ora 13.00. Taxa de pod a fost sistată, în zilele de week-end, din 4 iulie, măsura fiind valabilă pană la 31 august. Iniţial, măsura a fost aplicată de CNADNR pe sensul Bucureşti - Constanţa în intervalul 18:00 - 24:00, în zilele de vineri, şi sîmbăta între orele 06:00 şi 12:00, iar pe relaţia Constanţa - Bucureşti şoferii au fost scutiţi de plata taxei duminica, între 16:00 şi 24:00. Ulterior, din 25 iulie, intervalul orar din zilele de week-end în care şoferii nu plătesc tarifele de trecere pentru utilizarea podului peste Dunăre de la Feteşti - Cernavodă a fost extins. Astfel, şoferii care merg spre litoral nu au plătit taxa în intervalul orar 14:00 - 24:00 (vineri) şi 06:00 - 14:00 (sambăta). La întoarcerea spre Bucureşti, încasarea tarifului a fost sistată duminica în intervalul orar 10:00 – 24:00. Obligativitatea plăţii taxei pe Autostrada Soarelui a fost eliminată temporar în vara anului trecut, pentru sfarşitul de săptămană, după ce presa a relatat că în minivacanţa de Rusalii şoferii au fost obligaţi să aştepte şi două ore pentru a putea plăti taxa de autostradă la staţia Feteşti, randul de maşini întanzindu-se pe 20 de kilometri. O măsură similară a fost aplicată şi în vara lui 2012, doar pentru luna august, cand Ministerul Transporturilor a decis că şoferii care merg vinerea spre mare şi cei care se întorc duminica nu vor mai plăti taxa pentru trecerea podului peste Dunăre de la Feteşti.
Numărul turiştilor a urcat cu 5,1% în primul semestru
Sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au crescut cu 1,8% în iunie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 808.000, iar în primul semestru au urcat cu 5,1%, la 3,5 milioane turişti care s-au cazat în Romania, potrivit datelor INS. Din numărul total, sosirile turiştilor romani în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în 76,1%, în timp ce turiştii străini restul de 23,9%, ponderi apropiate de cele din primul semestrul din 2013, se arată îintr-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primare turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (77,7% din total turişti străini), iar din aceştia 85,4% au fost din ţările aparţinand Uniunii Europene. Sosirile în hoteluri deţin în semestrul unu o pondere de 75,6% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, în creştere cu 5,6% comparativ cu ianuarie-iunie 2013. Sosirile vizitatorilor străini în Romania, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada analizată de 3,57 milioane, în creştere cu 3,4% faţă de semestrul I 2013. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (92,5%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în Romania 62,3% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (30,8%), Bulgaria ( 24,6%), Germania ( 9,4%), Italia ( 7,5%), Polonia (4,8%) şi Austria (4,3%). Plecările vizitatorilor romani în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în primele şase luni ale acestui an de 5,6 milioane, în creştere cu 5,4%, comparativ cu primul semestru al anului anterior. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii romani pentru plecările în străinătate, reprezentand 74,1% din numărul total de plecări. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 7,57 milioane, în creştere cu 6,4% faţă de cele din semestrul I 2013.
A doua bancă din ţară ca mărime şi-a dublat profitul
BRD şi-a dublat profitul în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 62 milioane lei la 123 milioane lei, în condiţiile reducerii provizioanelor cu 25,3% şi scăderii costurilor operaţionale cu 0,9%, deşi venitul net bancar s-a diminuat cu 8,6%, a anunţat ieri banca. Soldul creditelor brute aferente persoanelor fizice a stagnat la circa 17 miliarde lei, comparativ cu o scădere de 2,6% consemnată la nivelul sistemului bancar. Soldul împrumuturilor imobiliare s-a apreciat cu 9%, pe fondul evoluţiei creditelor "Prima Casă", se arată într-un comunicat al băncii transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Pe de altă parte, creditele corporate au înregistrat o reducere de 11,9% faţă de prima jumătate a anului trecut, la 15,4 miliarde lei, influenţată de scoaterea semnificativă din bilanţ a finanţărilor neperformante provizionate integral. Soldul creditelor brute din sistemul bancar s-a redus cu 4,2% în primele şase luni, influenţat de evoluţia negativă a segmentului corporate, pe cand depozitele s-au apreciat cu 4,9%. În urma curăţării parţiale a bilanţului, rata creditelor neperformante s-a redus la 23,4% de la 24,8% în decembrie 2013, conform IFRS, dar potrivit definiţiei BNR (Pierdere 2) s-a situat la 20,4%. "Costul net al riscului a scăzut cu 25,3% în S1-2014, faţă de S1-2013, ajungand la 289 de puncte de bază (vs. 369 puncte de bază în S1 2013). Gradul de acoperire cu provizioane conform IFRS a continuat să se îmbunătăţescă ajungand la 71,2% faţă de 68,9% la decembrie anul trecut", se spune în comunicat. Depozitele au avansat cu 2,9%, în special datorită persoanelor fizice. Astfel, raportul credite-depozite s-a situat la 79,2%, în scădere de la 91,4% în iunie 2013. Totodată, venitul net bacar a coborat cu 8,6%, din cauza reducerii marjei nete de dobandă pe fondul efectelor negative de volum şi structură. Comisioanele nete în schimb au stagnat aproape (-0,5%), susţinute de vanzarea pachetelor de retail şi de serviciile de custodie şi intermediere pe piaţa de capital. Cheltuielile operaţionale au fost mai mici cu 0,9% datorită optimizării costurilor, astfel că raportul venituri/cheltuieli s-a plasat la 48,9%.
Producătorii de medicamente cer un buget mai mare
Bugetul trimestrial pentru medicamente trebuie suplimentat cu 175 milioane lei începand cu ultimele trei luni ale acestui an, pentru a răspunde nevoilor reale de tratament ale pacienţilor, susţin producătorii farmaceutici din Romania. "Asociaţia Romană a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) salută preocuparea autorităţilor pentru îmbunătăţirea finanţării sistemului de sănătate prin creşterea alocării bugetare pentru sănătate, în condiţiile colectării suplimentare faţă de nivelul planificat, a peste 350 milioane lei din taxa clawback. Următorul pas este prioritizarea corectă a alocării sumei suplimentare, context în care industria farmaceutica atrage atenţia că bugetul actual alocat medicamentelor nu răspunde nevoilor reale de tratament ale pacienţilor", se arată într-un comunicat al celor două asociaţii. Astfel, ARPIM şI APMGR spun că suplimentarea bugetului medicamentelor trebuie privită ca o prioritate pentru pacienţii romani, fiind necesară alocarea a 175 milioane lei în plus la bugetul aprobat trimestrial începand cu trimestrul patru al anului curent. "Pentru sistemul de sănătate actual, care se află în plin proces de reformă, orice bugetare suplimentară dă posibilitatea de a oferi tratamentele necesare pacienţilor romani. Apreciem eforturile autorităţilor care s-au concretizat prin creşterea bugetului Sănătăţii în urma rectificării din luna iulie. Dar, pentru ca această creştere să aducă beneficii pacienţilor şi să răspundă nevoilor reale de tratament ale acestora, solicităm autorităţilor alocarea a 175 milioane lei din suma totală anunţată la rectificare şi includerea acesteia în referinţa trimestrială", a declarat Călin Gălăşeanu, preşedintele ARPIM. Conform proiectului de rectificare prezentat de Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii va primi 500 milioane lei pentru cheltuielile aferente programelor naţionale şi sistemului de intervenţii de urgenţă, iar Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate suma de 165 milioane lei. A doua rectificare va fi efectuată spre sfarşitul lunii septembrie.
Rezervele valutare la BNR au scăzut cu 328 milioane euro
Rezervele valutare la Banca Naţională a Romaniei (BNR) s-au redus în iulie cu 328 milioane euro, la 30,9 miliarde euro, după ce la jumătatea anului se situau la 31,23 miliarde euro, în principal ca urmare a reducerii rezervelor minime în valută de la 18% la 16%, aplicabilă din 24 iulie-23 august. În iulie, BNR a consemnat intrări de 746 milioane euro, reprezentand modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele, potrivit unui comunicat transmis vineri de banca centrală. Totodată, ieşirile de valută au totalizat 1,07 miliarde euro, rezultate din impactul intrării în vigoare a deciziei de reducere a ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută de la 18% la 16% începand cu perioada de aplicare 24 iulie - 23 august, plăţi de rate şi dobanzi în contul datoriei publice denominate în valută, plăţi din contul Comisiei Europene şi altele. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,22 miliarde euro.
Rusia pune talpă importurilor de carne de vită din UE
Serviciului federal pentru supravegherea veterinară şi fitosanitară din Rusia (Rosselhoznadzor) a anunţat consolidarea măsurilor de control la importurile de carne de vită din Uniunea Europeană, pui din Statele Unite şi fructe din Grecia, relatează Itar-Tass, în pagina electronică. Directorul Rosselhoznadzor, Serghei Dankvert, a declarat, joi, că Moscova a suspendat decizia privind reluarea importurilor de produse din carne din Uniunea Europeană după ce a descoperit că acestea conţin ractopamină, un aditiv alimentar interzis atat în Rusia, cat şi în Europa. Moscova a anunţat anterior că acest aditiv a fost descoperit în produsele de carne din Statele Unite şi din alte state şi astfel şi-a motivat decizia de a interzice importurile din aceste ţări. Pe de altă parte, Rosselhoznadzor intenţionează să organizeze consultări la începutul săptămanii viitoare cu reprezentanţi ai agenţiei americane pentru supraveghere veterinară în legătură cu interzicerea importurilor de pui din Statele Unite. De altfel, Serghei Dankvert a anunţat că Rosselhoznadzor a descoperit în produsele de carne din pui din Statele Unite listeria şi salmonella.
Bonusurile legate de evoluţia acţiunilor au fost respinse
Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Nuclearelectrica (SNN), a respins propunerile Fondului Proprietatea (FP) de introducere a unei remuneraţii suplimentare variabile pentru Consiliul de Administraţie şi conducerea executivă ale SNN, care să depindă de evoluţia titlurilor companiei la bursă. Propunerile au fost introduse pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor de către Fondul Proprietatea, care deţine 9,73% din acţiunile companiei. Ministerul Economiei controlează o participaţie de 81,3% din acţiunile Nuclearelectrica. Acţionarii Romgaz au respins, miercuri, propuneri similare, introduse însă pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acţionarilor chiar de către stat, reprezentat prin Departamentul pentru Energie al Ministerului Economiei, şi de Fondul Proprietatea, care are 10% din acţiunile companiei. Ministerul Economiei are o participaţie de 70% la Romgaz. Remuneraţiile suplimentare variabile au fost respinse după ce ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a informat săptămana trecută că Departamentul pentru Energie nu este de acord cu acordarea de bonusuri conducerilor companiilor Romgaz şi Nuclearelectrica, ai căror şefi au venituri "suficiente pentru momentul actual".
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
