MOZAIC STIRI ECONOMICE: Tarom şi-a redus pierderile cu 44% anul trecut
Tarom şi-a redus pierderile cu 44% anul trecut, faţă de 2012, pană la 130,1 milioane lei (29,4 milioane euro) şi a înregistrat o creştere cu 3,5% a cifrei de afaceri, la 1,085 miliarde lei (288 milioane euro), potrivit datelor companiei aeriene. În 2012, compania a înregistrat pierderi de 230,6 milioane lei şi o cifră de afaceri netă de 1,048 miliarde lei. Compania a încheiat anul 2013, din punct de vedere financiar, cu o reducere a pierderilor de 44 % (100 milioane lei), faţă de anul anterior, şi cu 30% (56 milioane lei) faţă de cifra raportată în bugetul aprobat pentru anul trecut. Comparativ cu estimarea din planul de management (-143 milioane lei), rezultatul a fost mai bun cu 9% (13 milioane lei), se arată într-un comunicat al companiei. "Tarom depune eforturi mari pentru a îndeplini principalul obiectiv al companiei, acela de a rentabiliza activitatea companiei, pe fondul unei competiţii extrem de dure atat din partea segmentului low-cost, cat şi din partea competitorilor de linie. Rezultatele noastre financiare s-au îmbunătăţit considerabil şi acest lucru ne motivează şi ne face încrezători că vom îndeplini obiectele comerciale şi financiare pe care ni le-am propus. Pentru a veni în întampinarea nevoilor pasagerilor, ne-am diversificat serviciile la bord, am îmbunătăţit orarul de zbor cu rute şi frecvenţe noi", a declarat în comunicat directorul executiv al Tarom, Christian Heinzmann. Începand cu anul trecut, Tarom a adaugat 10 destinaţii cu plecare din Romania: Bucureşti-Praga, Cluj-Praga, Bucureşti-Geneva, Bucureşti-Stockholm, Bucureşti-Moscova, Iaşi – Bologna, Iaşi-Milano (Bergamo), Iaşi – Torino şi Iaşi – Tel Aviv. Compania Naţională de Transporturi Aeriene a Romaniei a fost înfiinţată în 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Tarom operează peste 50 de destinaţii proprii şi deservite de partenerii code share. Flota companiei cuprinde 24 aeronave, Airbus, Boeing şi ATR.
Hidroelectrica şi-a luat director de la Ţiriac Holdings
Viorel Cerchez a fost ales de către firma Euro-Insol şi Hidroelectrica
Administratorul judiciar al Hidroelectrica l-a numit pe poziţia de director de achiziţii şi logistică al producătorului de electricitate pe Viorel Cerchez, care a deţinut anterior aceeaşi funcţie în cadrul Ţiriac Holdings, a anunţat compania. Cerchez a fost selectat pentru acest post în cadrul proiectului de recrutare a managerilor Hidroelectrica derulat de Euro-Insol şi Hidroelectrica în anul 2013 cu firma Pedersen&Partners, unde s-a clasat pe primul loc. Din octombrie 2009 şi pană la angajarea la Hidroelectrica a fost director de achiziţii la Ţiriac Holdings (Ţiriac Auto, Ţiriac AIR, Ţiriac Real Estate şi Ţiriac Financial). Anterior aceste funcţii, el a lucrat la Hewlett Packard Bucureşti & Geneva, pe poziţia de director de achiziţii (2005-2007) şi director de strategie şi achiziţii din noiembrie 2007 pană în octombrie 2009. "Evoluţia preţului energiei în piaţă pune presiune pe toţi producătorii să-şi optimizeze costurile. O companie care are achiziţii anuale de peste 100 milioane de euro, evident ca are nevoie de o nouă abordare şi viziune care să ţină cont de acest deziderat. Pană la momentul primei insolvenţe, 20 iunie 2012, produsele sau serviciile mai mult sau deloc necesare Hidroelectrica, se achiziţionau la valori între 3 pană la 18 ori preţul pieţei. Evident, aceste practici au incetat. Dar încă e loc de reduceri de cel puţin 10 milioane de euro anual prin derularea unor proceduri, negocieri şi achiziţii care să urmărească obţinerea celui mai bun preţ pentru companie", a declarat Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica. Hidroelectrica este controlată de stat prin Departamentul pentru Energie. Compania este în însolvenţă din luna februarie, a doua oară în mai puţin un an, prima procedură fiind deschisă în perioada iunie 2012 - iunie 2013.
Investiţiile străine abia au atins un miliard de euro
Investiţiile străine directe au depăşit un miliard de euro în primele cinci luni, în creştere cu 13,9% faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care în luna mai Romania a atras cel mai mare flux de investiţii din acest an, de 306 milioane de euro, arată datele BNR. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Romania au totalizat 1,091 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 milioane euro, iar creditele intragrup 181 milioane euro, a anunţat luni Banca Naţională. În luna mai s-a înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de Romania de la începutul anului, în condiţiile în care în aprilie investiţiile au totalizat 215 milioane de euro, în martie 290 milioane de euro, în februarie 36 milioane de euro, iar în ianuarie 244 milioane de euro. Anul trecut, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior la 2,71 miliarde euro, atingand varful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei.
ANAF restituie în iulie TVA de 1,72 miliarde lei
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) rambursează în iulie TVA în valoare de 1,72 miliarde lei, reprezentand toate deconturile de TVA soluţionate prin decizii de rambursare înregistrate pană la 23 mai, cu excepţia celor aferente operaţiunilor de import soluţionate pană la 25 iunie. Din totalul acestora, deconturile cu compensare şi restituire totalizează 1,56 miliarde lei, din care se compensează 55,49 milioane lei şi se restituie 1,5 miliarde lei, se arată într-un comunicat al ANAF. Totodată, deconturile cu compensare integrală reprezintă 105,31 milioane lei, iar cele cu compensare parţială 59,07 milioane lei, suma de 726,80 milioane lei urmand să fie restituită in perioada următoare. În cazul compensărilor totale sau parţiale se soluţionează toate deconturile pentru care s-a emis decizia de rambursare, iar în cazul sumelor de restituit, care totalizează 1,5 miliarde lei, plata se va realiza la 14 iulie pentru suma de 400,23 milioane lei, iar la 30 iulie pentru tranşa de 1,1 miliarde lei.
Samsung rupe legăturile cu o firmă chineză care se folosea de minori
Samsung Electronics, cel mai mare producător de smartphone-uri la nivel mondial, a suspendat colaborarea cu un furnizor din China din cauza dovezilor privind angajarea ilegală a unor copii cu varste sub 16 ani, relatează Bloomberg. Autorităţile chineze investighează situaţia, iar Samsung va opri definitiv colaborarea cu furnizorul respectiv, dacă se va constata că acesta a angajat muncitori cu varste mai mici de 16 ani, se arată într-un comunicat al companiei sud-coreene. Organizaţia China Labor Watch a anunţat săptămana trecută că cel puţin 5 muncitori de sub 16 ani au lucrat la o fabrică din Dongguan, furnizor al Samsung, anunţul fiind făcut pe fondul atenţiei tot mai mari alocate de autorităţi practicilor furnizorilor companiilor tehnologice. Anterior, Samsung a publicat un raport potrivit căruia 59 de furnizori nu au asigurat angajaţilor echipamente de protecţie adecvate, dar nu au fost descoperite cazuri de folosire a copiilor pentru muncă. "În urma acuzaţiilor aduse de China Labor Watch, Samsung a descoperit dovezi referitoare la angajări ilegale care au avut loc pe 29 iunie, potrivit comunicatului, în care se mai arată că Samsung va îmbunătăţi procesul de angajare nu doar la facilităţile proprii de producţie, dar şi la cele ale furnizorilor, pentru a preveni reapariţia unor astfel de cazuri. Samsung Electronics a anunţat pentru trimestrul al doilea un profit operaţional în scădere cu 24%, la 7.200 miliarde de woni (7,1 miliarde de dolari), ca urmare a concurenţei rivalilor din China şi a aprecierii monedei sud-coreene. Producătorul sud-coreean de smartphone-uri se aşteaptă însă la revenirea vanzărilor în trimestrul al treilea, susţinute de noi produse şi de divizia de ecrane a grupului.
Citigroup dă 7 miliarde de dolari ca să scape de investigaţii
Citigroup a încheiat un acord prin care va plăti penalizări de 7 miliarde de dolari în schimbul închiderii unei investigaţii a autorităţilor americane referitoare la vanzarea de obligaţiuni garantate prin ipoteci, riscante, declanşată în urma crizei financiare, relatează Bloomberg. Banca a anunţat că va plăti 4,5 miliarde de dolari în numerar Departamentului de Justiţie şi altor instituţii federale şi statale şi şi 2,5 miliarde de dolari pentru despăgubirea clienţilor care nu au fost informaţi corect în legătură cu calitatea obligaţiunilor, emise în perioada 2003-2008. Citigroup, a treia mare bancă americană în funcţie de active, va înregistra în trimestrul al doilea costuri de circa 3,8 miliarde de dolari, înainte de taxe, legate de plata acestor penalizări. Acordul convenit de Citigroup cu Departamentul de Justiţie a venit după două luni şi jumătate de negocieri tensionate. Luna trecută, cele două părţi erau departe de un acord, autorităţile cerand 10 miliarde de dolari în timp ce Citigroup accepta numai 4 miliarde de dolari. Diferenţa mare dintre cele două sume a determinat Departamentul de Justiţie să ameninţe banca cu declanşarea unui proces.
Băncile şi fondurile din Europa, pline de gunoaie
Băncile şi managerii de active din Europa trebuie să vandă sau să restructureze credite imobiliare riscante în valoare de 584 miliarde de euro, parte a procesului de curăţare a portofoliilor de împrumuturi, potrivit firmei de consultanţă Cushman & Wakefield. Instituţiile de credit, managerii de active şi băncile înfiinţate special pentru active cu probleme, precum Sareb în Spania, au vandut astfel de împrumuturi în valoare de 40,9 miliarde de euro în primele şase luni, în creştere de peste şase ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-un raport al firmei de consultanţă imobiliară, citat de Bloomberg. Tranzacţiile, inclusiv ipoteci prescrise, vor ajunge la un nivel record de 60 miliarde de euro în acest an, estimează Cushman & Wakefield. Băncile, precum Royal Bank of Scotland, accelerează vanzările de portofolii de credite, concomitent cu declinul costurilor de finanţare şi îmbunătăţirea încrederii în economie.
Boeing înghesuie mai multe locuri în avionul 737
Boeing lucrează la modificarea aeronavei 737, cu o singură punte, în care vrea să înghesuie mai multe locuri, pentru a atrage operatorii low-cost care vor să îmbarce cat mai mulţi pasageri pe cursele pe distanţe scurte, relatează Bloomberg. Avionul modificat, care va fi bazat pe modelul 737 Max 8, dotat cu motor nou, va transporta pană la 200 de persoane, din 2017, a declarat Ray Conner, director general la divizia de aeronave comerciale a Boeing. Airbus şi Boeing vor extinderea capacităţii de transport a avioanelor cu o singură punte, în condiţiile în care clienţi precum Ryanair, cel mai mare operator aerian low-cost din Europa, vor să micşoreze costurile pe pasager. Compania Airbus a anunţat deja că vrea să crească numărul de locuri ale aeronavei A320neo cu 9, la 189, acelaşi avut de Ryanair în flota de avioane Boeing 737-800. "Cand operezi pe segmentul low-cost întotdeauna cauţi un avantaj concurenţial", a declarat John Wojick, directorul de vanzări al Boeing. Modelul modificat 737, care va avea acelaşi fuselaj cu avionul Max8, va fi destinat operatorilor ultra low-cost, care vor un număr mare de scaune pentru cursele pe distanţe scurte, pentru care cererea depăşeşte capacitatea, a arătat Wojick.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
