Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Consiliul fiscal: Reducerea CAS nu este sustenabilă

Ziarul de Vrancea
6 iul 2014 531 vizualizări
Consiliul fiscal avertizează că în urma reducerii CAS cu 5 procente, fără măsuri de compensare a impactului financiar, există riscul de înregistrare a unui derapaj major în politica fiscal-bugetară din 2015 şi chiar apropierea deficitului bugetar de pragul de declanşare a procedurii de deficit excesiv.

"Consiliul fiscal apreciază că adoptarea propunerii legislative de reducere a CAS cu 5 pp. la angajator, deşi în mod cert dezirabilă din perspectiva mediului de afaceri, nu este posibilă în condiţiile respectării angajamentului de consolidare fiscală asumat (ce incumbă din tratatele europene) fără identificarea unor măsuri compensatorii de dimensiuni echivalente (de amploare), reprezentate de majorări/extinderi de bază de impozitare si/sau de reducerea unor cheltuieli", se arată într-un comunicat al Consiliului.
În opinia sursei citate, o reducere de amploare a cotelor legale de CAS poate fi realizată cu impact bugetar neutru în măsura în care se reduc/elimină diferenţele actuale foarte mari de tratament fiscal între diverse forme de venituri (salarii, drepturi de autor, persoane fizice autorizate, microîntreprinderi etc.) care discriminează contribuabilii.

Deficitul sistemului de pensii creşte cu 7 miliarde de lei

În plus, în opinia Consiliului fiscal, o reducere de CAS ar trebui însoţită în mod obligatoriu de o reformare a sistemului de contribuţii sociale care să pornească de la principiul tratamentului echitabil al contribuabililor indiferent de forma de venit pe care o înregistrează şi de formularea şi implementarea unei strategii pe termen mediu de reechilibrare financiară a bugetelor de asigurări sociale, în special a bugetului de pensii.
O astfel de strategie trebuie să aibă ca obiectiv creşterea numărului de contribuabili în special prin reducerea muncii "la negru", dar şi o transparentizare totală a cheltuielilor bugetare în ansamblul lor pentru a stimula creşterea conformării voluntare la plata taxelor şi impozitelor.
"Reducerea CAS va avea un impact semnificativ asupra poziţiei financiare a sistemului de pensii publice. În prezent, aceasta este una foarte precară, caracterizată de un deficit structural consistent, cheltuielile bugetare cu pensiile fiind nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate. (...) În anul 2013, deficitul sistemului de pensii publice a fost de 11,7 mld. de lei (1,86% din PIB), iar proiecţiile pentru perioada 2015-2017 au în vedere un deficit situat între 19 şi 21,1 mld de lei în condiţiile materializării reducerii CAS cu 5 pp., respectiv cu circa 7 mld. de lei mai ridicat decât în ipoteza menţinerii cotelor actuale de CAS", menţionează Consiliul Fiscal.
Reforma sistemului de colectare a taxelor apare absolut necesară în contextul actual, caracterizat de o eficienţă scăzută a sistemului de taxe şi impozite, iar Consiliul fiscal apreciază că acest proces are potenţialul de a genera spaţiu fiscal pe termen mediu.
Astfel, Consiliul fiscal avizează negativ propunerea de reducere a CAS cu 5 pp. la angajator, apreciind că forma curentă a propunerii nu este de natură să nu afecteze respectarea ţintelor de deficit pe termen mediu.
Guvernul a aprobat în luna iunie proiectul de lege care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator de la 1 octombrie. Numărul actual al salariaţilor din România este de aproximativ 4,6 milioane. Proiectul a fost ulterior adoptat de Senat şi Camera Deputaţilor.


Ikea a efectuat plăţi către fosta Securitate în anii '80

n producătorul suedez de mobilă a fost de acord să fie suprafacturat pentru produse fabricate în România, arată documente CNSAS

Fostul serviciu secret comunist român Securitatea a încasat în anii '80, sub acoperire, sume de şase cifre din partea grupului suedez de mobilă Ikea, dezvăluie publicaţia britanică The Guardian pe baza unor documente pe care precizează că le-a primit. Potrivit publicaţiei, documente declasificate recent de către Colegiul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) sugerează că producătorul suedez de mobilă a fost de acord să fie suprafacturat pentru produse fabricate în România. Unele dintre aceste sume suprafacturate au fost depuse într-un cont al Securităţii, iar documentele sugerează că Ikea a fost "complice" în cadrul acestui aranjament.
Contactată de către publicaţia britanică, Ikea a negat "orice complicitate" şi a anunţat că a lansat o investigaţie internă cu privire la acest subiect. De asemenea, firma a precizat că nu avea cunoştinţă despre implicarea Securităţii române în operaţiunile sale comerciale.
Însă aceste dezvăluiri vor provoca întrebări despre operaţiunile Ikea în timpul Războiului Rece, când a utilizat deţinuţi politici din Germania de Est pentru fabricarea unor produse, apreciază The Guardian, care adaugă că Ikea a fost una dintre puţinele companii occidentale care a obţinut avantaje de pe urma deschiderii, în anii '80, către o serie de ţări din blocul comunist. Ea a fost atrasă de resursele uriaşe de lemn şi de munca ieftină dintr-o ţară ca România.
Astfel, în 1981 firma suedeză a încheiat cu firma de stat românească de cherestea Tehnoforestexport un contract care a atins către mijlocul deceniului suma de zece milioane de lire sterline pe an, scrie The Guardian, citând documente de la CNSAS, potrivit cărora Securitatea a folosit firma de comerţ exterior ICE Dunarea pentru a încasa sumele suprafacturate din contracte. Securitatea, acuzată de torturarea şi uciderea a mii de oponenţi politici în cei 24 de ani de existenţă ai regimului Ceauşescu, ar fi încasat miliarde de dolari din comisioane oculte în baza unor contracte cu firme de stat şi alte activităţi infracţionale, notează The Guardian.

Companiile europene vor raporta profit mai mare pentru trimestrul al doilea

Marile companii europene vor raporta profit în creştere cu aproape 18% în trimestrul al doilea, faţă de perioada similară a anului anterior, potrivit estimărilor analiştilor Thomson Reuters. Profitul companiilor membre ale indicelui Stoxx 600 va avansa cu 17,7% în trimestrul al doilea, cu nouă din cele zece sectoare în creştere, potrivit analiştilor.
Astfel, companiile Stoxx 600 producătoare de bunuri de consum neciclice, precum Nestle, ar urma să înregistreze cea mai mare creştere a câştigurilor, de 52,8%, la 7,2 miliarde de dolari.
Sectorul de utilităţi, pe de altă parte, ar urma să întâmpine dificultăţi, cu profituri în scădere cu aproape 13%, la 239,9 milioane de dolari. Două dintre companiile incluse în Stoxx 600 au raportat deja rezultate financiare pentru trimestrul al doilea, în ambele cazuri mai bune decât aşteptările.
Analiştii anticipează creşterea profiturilor în 17 din cele 20 de ţări reprezentate în Stoxx 600, a afirmat Greg Harrison, analist la Thomson Reuters. Luxemburg şi Italia vor înregistra cele mai puternice creşteri, de peste zece ori, respectiv de aproape trei ori.

Orange ar putea face achiziţii în România

Compania franceză Orange vrea să facă achiziţii în Spania, însă posibile ţinte pentru preluare ar putea exista şi în ţări precum Belgia, Polonia şi România, a declarat directorul general al operatorului de telecomunicaţii, Stephane Richard. Orange ar putea reanaliza şi afacerile telecom ale companiei franceze Bouygues, dacă va primi o propunere în acest sens, a spus Richard. Şeful Orange a adăugat că sunt multe ţări, precum Belgia, Polonia şi România, unde ar putea exista potenţiale ţinte pentru achiziţii.
"Dar dacă cineva ar trebui să numească o singură ţară pentru noi, aceea ar fi Spania", a spus directorul Orange.
Orange a anunţat, miercuri, că nu va face o ofertă pentru rivalul Bouygues Telecom, preluare care ar fi contribuit la consolidarea pieţei telecom din Franţa.
Richard a declarat, în septembrie anul trecut, că Orange ia în calcul consolidarea poziţiei în ţări precum Spania şi Polonia şi achiziţionarea de active în domeniul telefoniei fixe în Belgia şi România. Orange oferă în România servicii de telefonie mobilă, internet şi televiziune.
Principalii concurenţi ai Orange în România sunt Vodafone (Marea Britanie) şi Cosmote, parte a grupului elen OTE, controlat de Deutsche Telekom şi care mai deţine în România compania Romtelecom.

Statele ar trebui să recurgă la împrumuturi comune pentru investiţii în infrastructură

Statele UE ar trebui să recurgă la împrumuturi prin obligaţiuni comune pentru a obţine resursele necesare investiţiilor de 1.000 de miliarde de euro în infrastructură necesare până în 2020 şi pentru a stimula creşterea, a declarat comisarul pentru piaţa internă, Michel Barnier. "Provocarea este acum să trecem de la stabilizarea fiscală la un proiect de creştere", a declarat Barnier. Comisarul a oferit exemplul investiţiilor comune derulate deja în infrastructură. "Comisia a estimat un necesar de investiţii de 1.000 de miliarde de euro în infrastructură până în 2020. Cred că este posibil să atingem acest obiectiv cu un proiect europen de «obligaţiuni de proiect», în alte cuvinte împrumuturi comune, dar orientate către investiţii", a spus el.
Împrumuturile comune ale statelor europene ar aduce un nou avantaj în această perioadă, în care guvernele se finanţează deja la dobânzi foarte mici, a afirmat comisarul.
În perioada de vârf a crizei financiare, ţările din sudul Europei au cerut fără succes înfiinţarea de obligaţiuni comune la nivelul zonei euro, din cauza dobânzilor mari pe care erau nevoite să le plătească la împrumuturile de pe piaţa financiară. Propunerea lui Barnier este diferită, întrucât ar finanţa proiecte de infrastructură şi nu datoria statelor membre.
Comisarul a subliniat, totodată, necesitatea ca ţările europene să respecte Pactul de Stabilitate pentru a depăşi criza. Pactul de Stabilitate impune limite atât înprivinţa deficitului bugetar, cât şi a îndatorării faţă de PIB.

Mercedes-Benz a vândut un număr record de vehicule

Vânzările Mercedes-Benz au urcat la un nivel record în primul semestru din 2014, datorită majorării cererii în China şi în alte state asiatice pentru maşini de lux. În perioada ianuarie-iunie 2014, Mercedes-Benz, divizie a grupului auto german Daimler AG, a înregistrat o creştere a livrărilor de 13%, la 783.520 vehicule. În iunie, vânzările au urcat cu 8%, la 142.136 unităţi. "Suntem în grafic pentru a înregistra şi în 2014 vânzări record", a declarat Ola Källenius, director de vânzări la Mercedes.
În China, cea mai mare piaţă auto din lume, vânzările brandului Mercedes au urcat cu 38% în primul semestru al anului, la 135.972 vehicule, reprezentând 17% din vânzările globale ale companiei. În regiunea Asia-Pacific livrările au crescut cu 30,5%, la 232.294 unităţi.
Avansul robust din Asia compensează creşterea mai lentă de pe alte pieţe principale. În Germania, vânzările Mercedes au scăzut cu 8% în iunie iar în perioada ianuarie-martie 2014 au urcat cu doar 0,7%, la 125.215 unităţi. Livrările în Europa au crescut cu 7,4%, la 352.198 maşini. În SUA, cea mai mare piaţă a Mercedes, vânzările au crescut cu aproape 7%, la 151.624 vehicule, în primul semestru din 2014.
În iulie 2013, Daimler a inaugurat oficial la Sebeş, în România, unitatea de producţie pentru montaj cutii de viteză automate pentru autoturismele de lux Mercedes-Benz, fiind create astfel circa 250 de locuri de muncă.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.