MOZAIC STIRI ECONOMICE: 70% dintre romani preferă centrele comerciale mari
Şapte din zece romani preferă pentru cumpărături marile centre comerciale, datorită prezenţei zonei de distracţie şi a unui hipermarket în cadrul acestora, în timp ce magazinele stradale sunt aproape "inexistente", doar 2% preferandu-le ca destinaţie de shopping, arată un studiu al CBRE. Prin comparaţie, unul din cinci europeni alege magazinele high-street. "Una din diferenţele substanţiale în modul de consum al romanilor derivă din percepţia faţă de zonele de entertainment, astfel oferta de divertisment, precum şi prezenţa unui hypermarket / supermarket au o pondere mai ridicată în decizia romanilor asupra alegerii unui centru comercial. Romanii recunosc schimbările pozitive petrecute la nivelul centrelor comerciale în ultimii ani, însă investiţiile în servicii şi facilităţi sunt vitale pentru a menţine cota de piaţă în acest segment foarte competitiv", se arată în raportul "How Consumers Shop", realizat de firma de consultanţă imobiliară CBRE. Romanii privesc zona stradală mai degrabă ca pe o destinaţie pentru restaurante, faţă de consumatorii europeni care preferă acest tip de format pentru oferta de retaileri, în special independenţi sau de modă. Relativ similar cu restul europenilor, centrele mai mici, cu mai puţin de 50 de magazine, sunt alese de aproximativ 27% din consumatorii romani. Curăţenia, preţul şi siguranţa sunt cei mai importanţi factori care determină alegerea unui anumit centru comercial de către consumatori, în special în cazul achiziţiilor de produse non-alimentare. În ceea ce priveşte accesul la locul de unde fac cumpărăturile, romanii, spre deosebire de restul europenilor, sunt dispuşi să călătorească pentru o perioadă mai lungă de timp pentru a ajunge la centrele lor comerciale preferate. Mai mult de 55% dintre romani sunt dispuşi să călătorească pentru mai mult de 16 minute pentru a ajunge la centrele comerciale non-food cel mai des vizitate. Surprinzător, clienţii cu venituri mai mici sunt chiar mai înclinaţi să călătorească pentru o perioadă mai lungă de timp, comparativ cu cei cu un venit mai mare, menţionează CBRE. Totodată, 55% dintre consumatorii romani afirmă că centrul lor comercial s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani, faţă de 40% dintre europeni. Astfel, 1 din 2 au raportat ca centrul pe care îl vizitează cel mai frecvent fie a fost renovat, fie extins, iar 1 din 4 au raportat adăugarea unor branduri internaţionale sau extinderea ofertei de divertisment. "În timp ce toţi consumatorii sunt obişnuiţi să jongleze o gamă largă de canale în procesul de cercetare şi de cumpărare, în continuare aproape 9 din 10 romani vor merge la un magazin pentru achiziţionarea de produse non-alimentare", menţionează CBRE. Comparativ cu raportul anterior, 76% dintre consumatori afirmă că verifică preţurile şi detaliile despre produs online. De asemenea, romanii sunt peste media europeană în utilizarea de comenzi poştale şi/sau cataloage.
BNR lasă mai multă valută în piaţă
banca centrală menţine dobanda la 3,5% şi reduce rezervele minime obligatorii în valută de la 18% la 16%
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a Romaniei a decis marţi să menţină rata dobanzii de politică monetară la 3,5% pe an şi să reducă ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, de la 18% la 16%, iar pentru cele în lei au rămas la 12%. "În şedinţa din 1 iulie 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Romaniei a hotărat (...) reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 16% de la 18% începand cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2014, concomitent cu menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 12%", se arată într-un comunicat transmis de BNR. După şedinţa de marţi, banca centrală a păstrat formula de "gestionare adecvată a lichidităţii din sistemul bancar". Agenţia MEDIAFAX a scris săptămana trecută că banca centrală va reduce în şedinţa CA de marţi ratele aplicate la rezervele minime obligatorii în valută, în prezent la 18% din pasivele băncilor, ca răspuns la măsurile BCE de relaxare monetară, iar din toamnă ar putea să reînceapă scăderea dobanzilor dacă prognoza de inflaţie va coborî sub 3%. "A devenit şi costisitoare această rezervă pentru BNR (în condiţiile randamentelor scăzute şi a politicii BCE). Va fi redusă rata la rezervele minime obligatorii în valută. Sunt acolo circa 3 miliarde de euro", declarau surse oficiale. BCE a redus, la începutul lunii iunie, dobanda de politică monetară la un nou minim record, de la 0,25% la 0,15%, şi a coborat rata la depozitele constituite de bănci la -0,1%, devenind astfel prima mare bancă centrală care taxează banii păstraţi de bănci în conturi BCE. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat recent că instituţia va menţine dobanzile la un nivel scăzut cel puţin pană la sfarşitul anului 2016. În aceste condiţii, BNR se aşteaptă la o creştere semnificativă a fluxurilor de capital către Romania, care s-au resimţit deja în ultima perioadă pe piaţa valutară, unde dealerii susţin că banca centrală intervine frecvent pentru a contracara aprecierea leului. "Dacă inflaţia îşi menţine trendul în următoarele luni, în toamnă va fi reluată tăierea dobanzii de politică monetară. Nu sunt raţiuni pentru o dobandă de 3,5%, dacă inflaţia la final de an se duce sub 3%, poate chiar 2,5%. Cu datele din prezent, prognoza de 3,3% pentru finalul anului deja nu mai este valabilă", au precizat sursele citate. BNR a operat ultima reducere a dobanzii în luna februarie, de la 3,75% la 3,5%, atingand un minim istoric. Ciclul de relaxare a dobanzii cheie a început în iulie 2013, cand dobanda de politică monetară se situa la nivelul de 5,25%, şi a inclus şase trepte de diminuare a indicatorului.
Ericsson a încheiat o mega afacere cu Romtelecom şi Cosmote
Romtelecom şi Comoste au semnat un contract pe şapte ani cu Ericsson, în urma căruia compania suedeză va asigura servicii de suport integrat în zona de operare şi întreţinere reţea şi va prelua aproximativ 730 de angajaţi ai celor doi operatori telecom. "Unităţile Întreţinere Reţea Pasivă, respectiv Monitorizare şi Operare Reţea Fixă şi Mobilă vor fi transferate la Ericsson Romania", a anunţat, printr-un comunicat, Romtelecom. Compania suedeză a fost selectată în urma unei licitaţii la care au participat jucători importanţi de pe piaţa de telecomunicaţii locală şi internaţională. "Începand cu perioada următoare, un număr de aproximativ 730 angajaţi din echipele Romtelecom şi Cosmote anterior menţionate se vor alătura organizaţiei Ericsson Global Services", se arată în comunicat. Potrivit unor surse din piaţa telecomunicaţiilor la începutul lunii iunie, la licitaţie au mai participat subsidiarele locale ale Alcatel Lucent şi Huawei. Contractul pe şapte ani prevede ca Ericsson să preia responsabilitatea pentru operarea şi întreţinerea reţelelor cu şi fără fir, transmisie, domenii core şi IP, precum şi operarea reţelelor pentru sistemele de suport operaţiuni ale Romtelecom şi Cosmote Romania. "Romania este o piaţă foarte importantă pentru Ericsson, motiv pentru care această ţară găzduieşte unul dintre cele patru Centre Globale de Servicii. Acest acord ne va înlesni cunoaşterea pieţei din Romania, susţinand în acelaşi timp aceşti operatori să îşi optimizeze calitatea reţelei, calitatea serviciilor în general, îmbunătăţind experienţa clienţilor - pentru a încuraja loializarea în randul utilizatorilor finali", a declarat Jean-Claude Geha, vicepreşedinte şi şef al Managed Services Ericsson.
Vanzările Dacia au urcat spectaculos în Franţa
Înmatriculările de autoturisme Dacia noi în Franţa au crescut cu 30,4% în primele şase luni ale anului, la 58.582 unităţi, înregistrand cel mai puternic avans dintre mărcile cu vanzări semnificative, în timp ce piaţa a urcat cu 2,9%, la 958.776 de maşini. Cota de piaţă a mărcii a urcat de la 4,82% în primul semestru al anului trecut la 6,11%, potrivit Asociaţiei Constructorilor Francezi de Automobile. Doar Lancia şi Jeep au înregistrat o creştere mai puternică decat Dacia. Astfel, înmatriculările Lancia s-au dublat la 4.069 de maşini în intervalul ianuarie-iunie, faţă de aceeaşi perioadă anul trecut, iar cele ale Jeep au urcat cu 49,4%, la 732 autoturisme. Vanzările grupurilor franceze au crescut cu 9,5%, la 543.195 unităţi, în timp ce producătorii străini au consemnat un declin de 4,5%, la 415.581 autoturisme. Grupul francez Renault, care deţine şi Dacia, a continuat să reducă decalajul faţă de liderul pieţei Peugeot Citroen. Astfel, vanzările grupului Renault au avansat cu 15,3%, la 253.887 maşini, faţă de o creştere de numai 4,7% pentru principalul său rival, la 288.746 unităţi. Brandul Renault a crescut cu 11,4% în intervalul analizat, la 195.305 maşini. Dacia este prezentă cu Sandero în top zece al celor mai bine vandute modele, pe locul opt, cu 25.755 maşini, reprezentand o cotă de piaţă de 2,7%. În top 100 se află şi Dacia Duster - locul 11, cu 22.671 maşini şi cotă de piaţă de 2,4%, Logan MCV II - pe 61, cu 3.784 unităţi şi cotă de piaţă de 0,4%, precum şi Dacia Lodgy - pe 64, cu 3.615 maşini şi cotă de piaţă de 0,4%. În luna iunie, înmatriculările Dacia au crescut cu 46,9%, la 11.381 unităţi, în timp ce piaţa a urcat cu 3,2%, la 196.257 maşini. Doar Lancia, cu o creştere a vanzărilor de 76,6%, la 830 de maşini, şi Jeep, cu un avans de 50,8%, la 196 unităţi, au avut rate de creştere mai puternice. Cota de piaţă a Dacia a crescut de la 4,07% în iunie anul trecut la 5,8% în acest an.
Ce mai uită clienţii în hoteluri: de la papagali la jucării sexuale
Aproximativ 7% dintre clienţii hotelurilor din Romania uită cate ceva în cameră, cele mai neobişnuite obiecte fiind o rochie de mireasă sau jucării sexuale, dar şi un papagal, potrivit unui studiu al portalul de rezervari online www.HotelGuru.ro. Conform sondajului, în cele mai multe cazuri turiştii uită în unităţile de cazare haine şi obiecte de îngrijire personală. Graba sau neatenţia îi face, de asemenea, să lase în camere bani, aparatură electronică, bijuterii sau documente. Aproape 30% dintre cei care au raspuns sondajului au declarat ca li se întamplă ca oaspeţii lor să uite actele de identitate în cameră sau la recepţie. Unităţile de cazare s-au confruntat adeseori cu obiecte valoroase rămase în camerele lor, printre care se numără laptopuri, tablete electronice, bijuterii, parfumuri şi haine de firmă. Nici la capitolul bani, romanii nu au fost mai atenţi, numeroşi respondenţi afirmand că turiştii au uitat în cameră portofele cu bani, suma cea mai mare gasită fiind 8.000 de euro. Într-un hotel din Moeciu, un turist a lăsat chiar o geantă cu 150.000 euro, revenind după ea. În ceea ce priveşte lucrurile mai puţin obişnuite, turiştii au uitat în camere jucării sexuale, dar şi un papagal, o rochie de mireasă, un căţel sau o haină de blană. În cazurile în care se confruntă cu obiecte uitate, majoritatea unităţilor de cazare aleg să anunţe turistul pentru a şi le recupera (59,4%). De asemenea, perioada de păstrare a acestor obiecte, în eventualitatea că vor fi recuperate, a variat de la o săptămană la 3-6 luni. Deşi unii proprietari le păstrează, convinşi ca vor fi revendicate, alţii aleg ca, după o anumită perioadă, să le doneze.
Rezervele valutare au crescut în iunie cu 555 milioane euro
Rezervele valutare la Banca Naţională a Romaniei (BNR) au crescut în luna iunie cu 555 milioane euro, la 31,236 miliarde euro, de la 30,681 miliarde euro la finele lunii mai, în principal datorită modificării rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit. În luna iunie, BNR a consemnat intrări de 1,372 miliarde euro reprezentand modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele, potrivit unui comunicat transmis marţi de banca centrală. În acelaşi timp, ieşirile de valută au însumat 817 milioane euro, rezultate din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţile de rate şi dobanzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele. La capitolul plăţi de rate şi dobanzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc rambursări de capital din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional, pentru care Banca Naţională a Romaniei a rambursat circa 230 milioane echivalent euro, iar Ministerul Finanţelor Publice a rambursat circa 122 milioane echivalent euro, se mai spune în comunicat.
Maşinile obişnuite se vand în Cuba la preţuri de limuzine de lux
Dealerii din Cuba au vandut 50 de maşini şi 4 motociclete la nivel naţional în primele şase luni de la eliminarea, pentru prima dată în jumătate de secol, a limitelor impuse populaţiei la achiziţiile auto, după ce preţurile foarte ridicate au făcut autovehiculele inaccesibile pentru cei mai mulţi. Cubanezii au aşteptat cu interes intrarea în vigoare în luna ianuarie a legii care ridica restricţiile, însă preţurile au fost majorate de patru ori sau chiar mai mult, astfel că un model sedan de familie a ajuns la un preţ similar cu maşinile sport europene, scrie Reuters. Statul a anunţat că 75% din veniturile obţinute din vanzarea de maşini noi vor fi investite în sistemul public de transport. Vanzările totale la cele 11 saloane ale dealerilor auto din Cuba au ajuns la doar 1,28 milioane de dolari în primele şase luni, a declarat vicepreşedintele companiei de stat Corporacion CIMEX, Iset Vazquez, citat de site-ul Cubadebate.com. Cea mai mare parte a vanzărilor din acest an este reprezentată de autovehicule second-hand, avand în vedere că preţul mediu s-a situat la 23.759 dolari, incluzand şi motocicletele. Spre exemplu, un dealer din Havana vinde un model Peugeot 206 din 2013 cu 91.000 de dolari după intrarea în vigoare a noii legi, în timp ce un model 508 are preţul de 262.000 de dolari.
Rompetrol Rafinare are un nou director general
Compania Rompetrol Rafinare, parte a grupului KMG International, este condusă din luna iunie de Yedil Utekov, numit în locul lui Sorin Graure, care a preluat funcţia de director al programului de creştere a eficienţei operaţionale pentru rafinăriile Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti. Yedil Utekov a deţinut pană în prezent simultan funcţia de director general adjunct al societăţii (din 24 decembrie 2012) şi pe cea de director general al Rompetrol Petrochemicals SRL - societate deţinută integral de Rompetrol Rafinare (din 13 noiembrie 2013), se arată într-un comunicat al companiei. Înainte de a se alătura grupului Rompetrol, Yedil Utekov a acumulat o experienţă de peste 10 ani în industria de petrol şi gaze în companii importante din Kazakhstan, precum Agip KCO şi rafinăria din Atyrau, parte a KazMunayGas - compania naţională de petrol şi gaze din Kazakhstan. Sorin Graure, directorul general al societăţii în perioada 22 noiembrie 2012 - 11 iunie 2014, a preluat funcţia de director al programului de creştere a eficienţei operaţional pentru rafinăriile Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
