Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: 41% dintre angajaţii romani sunt analfabeţi digital

Ziarul de Vrancea
27 iun 2014 555 vizualizări
Ponderea celor care nu au utilizat nicioadată internerul este dublă faţă de media europeană

Romania se află în continuare pe un loc fruntaş cand vine vorba de viteza conexiunilor digitale, dar cu toate acestea ponderea celor care nu au utilizat nicioadată internerul este dublă faţă de media europeană, iar 83% din angajaţi nu au competenţe digitale suficiente şi 41% sunt analfabeţi digital. "Romania deţine în continuare o poziţie fruntaşă cand vine vorba de viteza conexiunilor digitale dar, dacă la nivel european doar 20% din populaţie nu a utilizat vreodată internetul, la noi în ţară procentul este dublu (42%). Acest fapt se reflectă la nivelul forţei de muncă unde, dacă în Europa 39% dintre angajaţi şi potenţialii angajaţi deţin competenţe digitale insuficiente şi doar 14% nu posedă deloc abilităţi digitale, în Romania 83% din forţa de muncă nu deţine competenţe digitale suficiente, iar 41% sunt analfabeţi digital", se arată într-un comunicat al ECDL Romania, citand rezultatele raportul Agendei Digitale (Digital Agenda Scoreboard), care a evaluat progresele înregistrate cu privire la obiectivele stabilite în Agenda digitală pentru Europa (DAE). Numărul de persoane care folosesc internetul cel puţin o dată pe săptămană în UE a crescut de la 60% la 72% începand cu anul 2010 şi Romania se află între ţările care au înregistrat importante progrese în acest sens. La nivelul UE, jumătate din populaţie a cumpărat online şi a interacţionat cu administraţia publică prin e-guvernare, în timp ce la nivel naţional doar 8,3%, respectiv 5% din populaţie a folosit aceste servicicii. "Cele mai recente date lansate de Comisia Europeană arată că astăzi, chiar dacă tot mai mulţi oameni sunt conectaţi on-line, aproape 50% din populaţia Europei are competenţe digitale insuficiente pentru mediul de lucru de acum. Romania depăşeşte cu mult valorile medii europene, aşa cum a relevat Raportul Agendei Digitale (Digital Agenda Scoreboard), care a evaluat progresele înregistrate cu privire la obiectivele stabilite în Agenda digitală pentru Europa (DAE)", se menţionează în comunicat. Potrivit sursei citate, diviziunea digitală persistă, deşi în prezent este nevoie de mai mulţi specialişti în domeniul ITC decat oricand înainte şi locuri de muncă legate de ITC sunt create cu mult mai repede decat în alte sectoare. "Cererea şi angajarea forţei de muncă ce deţine competenţe digitale a crescut cu peste 2 milioane de locuri de muncă din anul 2000, iar aceste locuri de muncă sunt în creştere de şapte ori mai rapid decat ocuparea forţei de muncă în general (sursă Comisia Europeană). Raportul Agendei Digitale a arătat date conform cărora Comisia este pe cale de a finaliza 95 din cele 101 de acţiuni digitale pană în 2015, ceea ce arată un progres bun. Cetăţenii şi organizaţiile din UE sunt din ce în ce mai mult on-line, fac cumpărături mai mult şi au o mai mare încredere şi competenţe în domeniul ITC. Cu toate acestea, de multe ori le lipseşte conexiunea de mare viteză - în special în zonele rurale - pentru a-şi satisface acest apetit digital şi decalajul competenţelor digitale ce se profilează rămane încă o mare problemă", se mai arată în comunicat.

ANRE: Facturile la energie scad cu 2,6% de la 1 iulie

scăderea se datorează reducerii contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă

Consumatorii casnici vor plăti de la 1 iulie facturi la energie mai mici cu 2,6%, în medie, unul dintre factorii care vor determina ieftinirea curentului fiind diminuarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, a anunţat ieri ANRE. Comitetul de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat joi un ordin pentru aprobarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor casnici şi asimilaţi clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate şi Avizele pentru tarifele CPC (componenta de piaţă concurenţială) pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2014. "Prin aplicarea prevederilor actelor de mai sus, deşi preţurile din grila tarifară aprobată prin Ordinul ANRE nr. 57/2014 au fost majorate cu 1,89%, ca urmare a recunoaşterii în preţul de achiziţie reglementat a impozitului pe construcţii, la consumatorii casnici se va înregistra o reducere a preţului energiei electrice (fără taxe) în medie cu 0,9%", arată ANRE. Acest lucru se datorează în principal reducerii cu circa 3,5 % a valorii medii a tarifului CPC aferentă consumului casnic, combinată cu creşterea cu 10% a gradului de dereglementare, cat şi scăderii preţului mediu de revenire la energia electrică facturată la tarife reglementate de 1,1%, ca urmare a scăderii valorii componentei de rezervare din factură corespunzător gradului de dereglementare, potrivit sursei citate. "Suplimentar faţă de reducerea preţului energiei electrice fără taxe, prin Ordinul ANRE nr. 50/2014 pentru modificarea Ordinului ANRE nr. 119/2013 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat reducerea, începand cu data de 1 iulie 2014, a valorii contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, de la 0,01838 lei/kWh (în vigoare începand cu data de 1 ianuarie 2014), la valoarea de 0,00996 lei/kWh. Reducerea acestei taxe cu 45,8% conduce, în medie, la o diminuare a valorii facturii de energie electrică la consumatorii casnici (cu consum de circa 100kWh) cu circa 1,7%", se spune în comunicat. Reducerea aprobată survine aplicării prevederilor din HG 1.215/ 2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă la calculul valorii supracompensarii, care prevăd intervalul 2011 - 2013 ca primă perioadă de evaluare a supracompensării.

Electrica a atras 444 milioane euro prin oferta publică

Electrica a atras 1,95 miliarde lei (444,3 milioane euro) prin oferta publică iniţială derulată în perioada 16-25 iunie, preţul final rezultat din operaţiune fiind de 11 lei pe acţiune, adică preţul minim stabilit prin prospect. "Au fost îndeplinite condiţiile de închidere cu succes a Ofertei. Preţul Final de Ofertă pentru Tranşa Investitorilor Instituţionali este de 11 RON/acţiune. Preţul de Ofertă pentru Tranşa Investitorilor Mici este: 11 RON/acţiune pentru maximum 1.000 de acţiuni subscrise cumulativ de fiecare investitor pentru care primesc alocare garantată; 10,45 RON/acţiune pentru acţiunile subscrise de fiecare investitor în primele 5 zile lucrătoare ale Perioadei Ofertei şi pentru care nu primesc alocare garantată; 11 RON/acţiune pentru acţiunile subscrise de fiecare investitor în ultimele trei zile lucrătoare ale Perioadei Ofertei şi pentru care nu primesc alocare garantată. Preţul Ofertei pentru Tranşa Investitorilor Mari este de 11 RON/acţiune", se arată într-un anunţ publicat vineri pe Bursă de către Raiffeisen Bank, managerul sindicatului de intermediari ai ofertei publice iniţiale a Electrica. Numărul final de acţiuni oferit pentru tranşele investitorilor de retail - atat mici, cat şi mari - este de 37,209 milioane de titluri, se mai arată în anunţ. Astfel, investitorii de retail au obţinut 20,99% din volumul total de acţiuni scoase la vanzare în cadrul ofertei, de 177,188 milioane, faţă de procentajul de 15% alocat iniţial în prospect. Intervalul de preţ stabilit în prospectul ofertei Electrica a fost de 11 - 13,5 lei/acţiune. La preţul maxim de 13,5 lei/acţiune, suma atrasă de la investitorii privaţi ar fi fost de aproximativ 2,384 miliarde lei (543,3 milioane euro). Oferta publică iniţială a Electrica a fost intermediată de Raiffeisen Bank SA, Citigroup Global Markets Limited, Societe Generale, BRD şi Swiss Capital.

BNR a înregistrat pierderi de 1,25 miliarde lei anul trecut

Banca Naţională a Romaniei a înregistrat anul trecut o pierdere netă de 1,25 miliarde lei, atat din operaţiunile de piaţă monetară, cat şi din reevaluarea rezervelor valutare, potrivit raportului anual publicat de banca centrală, mai mult de jumătate fiind acoperită din rezervele statutare. Pierderea de 1,258 miliarde lei din 2013 a fost acoperită, într-o primă etapă, din rezervele statutare (502,23 milioane de lei), rămanand de acoperit suma de 756 milioane lei, care s-a raportat şi urmează să fie acoperită din profiturile viitoare. "Rezultatul financiar negativ înregistrat de Banca Naţională a Romaniei în anul 2013 reflectă influenţa a doi factori. Primul dintre aceştia vizează asumarea costurilor implicate de îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor şi de asigurarea unui nivel adecvat al rezervelor valutare ale statului, cu beneficii în planul stabilităţii cursului de schimb al monedei naţionale, al stabilităţii financiare, precum şi al credibilităţii externe, reflectate în condiţii mai avantajoase de finanţare pentru statul roman şi companiile autohtone", se arată în raport. Cel de-al doilea factor de influenţă menţionat de BNR este tratamentul contabil al diferenţelor din reevaluarea activelor şi pasivelor în valută, standardele internaţionale aplicabile băncilor centrale, asumate şi de BNR, stipuland înregistrarea diferenţelor favorabile în contul special de reevaluare, dar trecerea pe cheltuieli a celor nefavorabile.

Gazprom neagă că vrea o bucată din OMV, patronul Petrom

Producătorul de gaze naturale Gazprom a negat, vineri, că ar negocia achiziţia unei participaţii la grupul austriac OMV, după ce agenţia Reuters a scris, citand o sursă apropiată situaţiei, că grupul rus de stat discută preluarea a 24,9% din acţiunile OMV de la fondul IPIC din emiratul Abu Dhabi. "Nu este adevărat", a declarat, pentru Reuters, directorul general adjunct al Gazprom, Alexander Medvedev. OMV a preluat pachetul majoritar de acţiuni la Petrom în 2004. Compania este controlată de OMV, care deţine 51,01% din acţiuni, în timp ce statul roman are prin Ministerul Economiei 20,64% din titluri. În acţionariat se regăseşte şi Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 19%, iar restul titlurilor sunt în portofoliile altor acţionari. Reuters a scris că preluarea unui sfert din acţiunile OMV ar oferi grupului rus de stat Gazprom un "cap de pod" în UE, în timp ce autorităţile europene au impus sancţiuni Rusiei din cauza anexării Crimeei şi au nemulţumiri semnificative legate de gazoductul South Stream, care va fi construit de Gazprom şi parteneri europeni pană în Austria. "Au avut loc discuţii, dar nu s-au decis încă asupra preţului", a spus sursa Reuters. Compania holding OIAG a statului austriac, care controlează aproape 32% din OMV şi are un pact cu International Petroleum Investment (IPIC) din Abu Dhabi prin care îşi coordonează votul în anumite situaţii, precum şi transferurile de acţiuni, a afirmat că nu are indicii că IPIC vrea să iasă din acţionariat. "Este o noutate pentru mine", a declarat, într-o conferinţă de presă, Siegfried Wolf, om de afaceri cu stranse legături cu Rusia, numit joi preşedinte al OIAG.

Vacanţa în ţară: 470 euro, în străinătate: 1.150 euro

Bugetul mediu alocat de romani pentru vacanţele la mare în ţară se situează între 370 şi 470 de euro de familie, în timp ce pentru destinaţiile din străinătate se cheltuiesc, în medie, 850-1.150 de euro, potrivit unui comunicat transmis de către agenţia de turism Paralela 45. "Peste trei milioane de copii au intrat în vacanţa mare, iar părinţii îşi fac deja calcule privind locurile cele mai potrivite unde cei mici îşi vor petrece timpul liber. Destinaţiile preferate de familii sunt cele din apropierea litoralului, fie că vorbim de turismul intern sau extern", se arată în comunicat. Tendinţele din anii trecuţi arată, potrivit agenţiei, că majoritatea familiilor cu copii de pană în 5 ani preferă să meargă pe litoralul romanesc, iar restul aleg destinaţii externe ca Bulgaria, Turcia, Grecia sau Spania. Staţiunea Mamaia se află în topul preferinţelor romanilor pentru turismul intern de vară. Pe litoralul vecin, romanii preferă staţiunea Albena. Paralela 45, una dintre cele mai mari agenţii de turism din Romania, a fost înfiinţată în urmă cu 24 de ani şi este deţinută de Alin Burcea.

Ofertele pentru Poştă, depuse pană în septembrie

MSI prelungeşte cu trei luni, pană în septembrie, data limită de depunere a documentelor de participare şi a ofertelor preliminare şi neangajante pentru procesul de privatizare a Companiei Naţionale Poşta Romană, ca urmare a solicitării unei "importante administraţii poştale europene". Ca urmare a solicitării unei importante administraţii poştale europene care a achiziţionat recent dosarul de privatizare şi a evoluţiei pieţei serviciilor poştale locale şi internaţionale, Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), la propunerea Comisiei pentru Privatizare, anunţă că data limită de depunere a documentelor de participare şi a ofertelor preliminare şi neangajante pentru procesul de privatizare a Companiei Naţionale Poşta Romană stabilit la data de 30 iunie 2014, ora 12:00 se prelungeşte pană la data de 30 septembrie 2014, se arată într-un comunicat al MSI. "Procesul de privatizare a Poştei Romane este în plină desfăşurare şi există în prezent premisele unei privatizări de succes întrucat o mare administraţie poştală europeană a cumpărat recent dosarul de privatizare a companiei. Fiind vorba de o documentaţie complexă, de o decizie importantă şi de o tranzacţie majoră, s-a solicitat prelungirea termenului de depunere a ofertelor preliminare", a declarat ministrul de resort, Răzvan Cotovelea.

Verizon pierde un contract din cauza spionajului

Germania a renunţat la un contract cu operatorul telecom american Verizon din cauza temerilor privind securitatea sistemelor companiei, acesta fiind primul semn al unor consecinţe comerciale semnificative în Europa, după dezvăluirile că SUA şi-au spionat masiv aliaţii, potrivit Financial Times. Ministerul de Interne de la Berlin a informat că anularea contractului are legătură cu "relaţia dintre agenţiile străine de securitate şi companii", situaţie expusă anul trecut de fostul contractor al Agenţiei Naţionale de Securitate a SUA (NSA) Edward Snowden. Dezvăluirile privind programul amplu de supraveghere derulat de agenţiile guvernamentale din SUA, cu ajutorul unor companii americane, a cauzat indignare, mai ales în Germania. În urma scandalului a ieşit la iveală că operatorul telecom american a fost obligat de justiţia din SUA să transmită zilnic NSA informaţii despre convorbirile telefonice din reţeaua proprie. În plus, justiţia a interzis companiei să dezvăluie existenţa acestor cereri. Informaţiile colectate de NSA includ numărul apelantului, cel al persoanei sunate, locaţia şi durata convorbirii.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.