Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Guvernul a stabilit cum va funcţiona “electorata”

Ziarul de Vrancea
26 iun 2014 575 vizualizări
Facilităţile la plata ratelor vor fi acordate persoanelor care caştigă cel mult 2.200 de lei u rata va fi redusă cu 35%, iar scutirea de impozit va fi de cel mult 144 lei

Guvernul a aprobat forma finală a schemei fiscale pentru restructurarea creditelor, denumită "Electorata", care se va aplica pentru persoanele cu venituri brute de cel mult 2.200 de lei/lună, dar cu o reducere a plafonului cu care banca poate diminua rata lunară de plată, de la 50% la 35%. Potrivit formei finale a ordonanţei de urgenţă deducerea din venitul lunar impozabil a fost menţinută la 900 de lei, restructurările fiind permise pană la finele lui 2015. Astfel, fiecare client care va obţine o restructurare a creditelor în condiţiile solicitate de stat ar putea primi un beneficiu lunar de cel mult 144 de lei, aferent impozitului de 16% aplicat la suma maximă deductibilă. Deducerea specială pentru credite se acordă dacă restructurarea creditelor, care semnifică modificarea condiţiilor de rambursare a acestora, îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: să fie acordată pentru credite care nu înregistrează întarzieri la plată sau care au întarzieri la plată de cel mult 90 zile; să conducă la diminuarea cu cel mult 35% a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului, aferente creditului supus restructurării, dar nu cu mai mult de 900 lei sau echivalent, indiferent dacă împrumutul respectiv a fost acordat în lei sau în valută, pentru o perioadă de maxim doi ani. Pentru creditele în valută şi a celor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, cursul de schimb utilizat este cel comunicat de Banca Naţională a Romaniei în vigoare la data depunerii cererii prin care se solicită restructurarea; să asigure prelungirea duratei iniţiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligaţiile de plată; sumele reprezentand diminuările ratelor lunare de plată inclusiv costul suportat de debitor pentru amanarea la plată a acestora, să fie distribuite pe o durată egală cu cea pentru care a fost acordată diminuarea obligaţiilor de plată, începand cu data de la care nu mai operează diminuarea respectivă; împrumutătorul nu poate majora rata dobanzii sau după caz, marja de dobandă, pentru creditele cu dobandă variabilă, sau alte costuri aferente creditului şi nici nu poate impune alte costuri, altfel decat era prevăzut în contract la data restructurării; împrumutătorul pune la dispoziţia debitorilor, înainte ca aceştia să intre în procedura de restructurare a creditelor, scadenţarul aferent întregii durate de viaţă a mecanismului de restructurare. În varianta elaborată iniţial, restructurarea creditelor trebuia să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani. Deducerea fiscală era limitată la 500 de lei pe lună. Deducerea specială poate fi acordată pentru o singură restructurare aprobată unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiţia ca suma totală amanată la plată să se încadreze în limita valorică de 900 de lei şi cel mult 35% din rata lunară de plată datorată înainte de restructurare.

Contractele la licitaţiile publice vor putea fi împărţite

 în cazul în care firmele cu acelaşi preţ cel mai scăzut nu pot fi departajate vor fi întrebate dacă vor să împartă contractul

Firmele care se înscriu, la o licitaţie publică, cu acelaşi preţ cel mai scăzut şi nu pot fi departajate nici după ce prezintă o nouă propunere financiară vor fi întrebate de către stat dacă acceptă să împartă contractul înainte ca procedura să fie anulată, în cazul în care împărţirea este posibilă. În acelaşi timp, o instituţie publică nu va mai fi obligată să justifice de ce a ales să atribuie contractul prin licitaţie deschisă sau restransă, ci se va putea limita la redactarea unei singure note justificative privind estimarea valorii contractului, alegerea procedurii de atribuire, a cerinţelor de calificare, a factorilor de evaluare, precum şi a ponderii acestora. Regulile vor fi introduse de Guvern, printr-o nouă modificare a normelor privind achiziţiile publice. "Autoritatea contractantă solicită ofertanţilor care, în cadrul ofertelor declarate admisibile, au ofertat cel mai scăzut preţ egal, o nouă propunere financiară, caz în care contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are preţul cel mai scăzut. Dacă în urma reofertării/reofertărilor ofertanţii nu pot fi departajaţi, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita, în măsura în care este posibil şi mai înainte de a decide anularea procedurii de achiziţie publică, acceptul acestora cu privire la împărţirea contractului", este noua regulă pe care Guvernul se pregăteşte să o introducă. Executivul va mai decide că o autoritate contractantă nu are obligaţia de a justifica alegerea procedurilor de licitaţie deschisă sau licitaţie restransă şi, în cazul atribuirii unui contract sectorial, nici a procedurii de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Autoritatea va elabora o singură notă justificativă, care va conţine motivările privind estimarea valorii contractului, alegerea procedurii de atribuire, a cerinţelor de calificare, a factorilor de evaluare precum şi a ponderii acestora. În cazul procedurii de cerere de oferte, motivarea alegerii procedurii va conţine numai explicaţii cu privire la rezultatul estimării valorii contractului. Guvernul va mai decide că preţul unui contract public va putea fi ajustat, fără ca în documentaţia de atribuire să existe o clauză specială în acest sens, şi în situaţia în care sunt introduse taxe locale. În prezent, legislaţia stabileşte că, pe parcursul îndeplinirii contractului, preţul poate fi ajustat dacă au avut loc modificări legislative, schimbări ale normelor tehnice sau au fost emise de către autorităţile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunţarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului, precum şi dacă pe piaţă au apărut anumite condiţii în urma cărora s-a constatat creşterea/diminuarea indicilor de preţ pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului.

Ponta anunţă că CFR Marfă va concedia 2.500 de persoane

CFR Marfă va disponibiliza probabil 2.500 de angajaţi, a declarat premierul Victor Ponta, care a susţinut că acesta este preţul pentru faptul că Guvernul a fost "sabotat" anul trecut în încercarea de a rezolva problemele companiei. "Anul trecut am fost sabotaţi şi nu am putut să rezolvăm problema CFR Marfă, acum probabil 2.500 de oameni o să-şi piardă locul de muncă, dar ăsta e preţul pentru sabotajele pe care le-am tot suferit anul trecut", a spus Ponta în şedinţa de guvern, într-o discuţie cu noul ministru al Transporturilor, Ioan Rus. În luna iunie a anului trecut, compania GFR, controlată de omul de afaceri Gruia Stoica, a fost declarat caştigătoare în procesul de privatizare a companiei feroviare, oferind un preţ de 202 milioane euro pentru 51% din acţiuni. Tranzacţia nu a fost finalizată însă pană la termenul limită, 14 octombrie, pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra operaţiunii. Privatizarea CFR Marfă a reprezentat atunci un subiect de dispută între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, şeful Guvernului cerand ca vanzarea companiei să fie reavizată de Consiliul Suprem de Apărare a ţării, condus de Băsescu, iar preşedintele cerand ca Ponta să îşi asume răspunderea pentru privatizare. În urmă cu două săptămani, ministrul Transporturilor de atunci, Dan Şova, a anunţat că CFR Marfă va începe concedierea a peste 2.000 de oameni, din cauza situaţiei financiare nefavorabile, în lipsa acestei măsuri transportatorul feroviar riscand să rămană fără fond de salarii din august. "Cifra concedierilor la CFR Marfă a fost stabilită în noiembrie anul trecut la 2.500 de oameni, trebuia făcută din februarie. Nu s-a făcut. (...) Din păcate, fără aceste concedieri în luna august - şi aşa sunt probleme cu fondul de salarii - rămanem fără fond de salarii. Deci este o problemă foarte mare şi trebuie rezolvată foarte rapid", a spus ministrul, răspunzand unei întrebări.

Creditarea rămane pe minus

Creditul pentru populaţie şi firme a scăzut în mai cu 0,6% faţă de aprilie, la 216,94 miliarde lei, pe fondul reducerii împrumuturilor în valută exprimate în lei cu 1,9%, la 127,8 miliarde lei, în timp ce creditul în lei a avansat cu 1,2%, la 89,86 miliarde lei, potrivit datelor BNR. Comparativ cu mai 2013, creditul a scăzut cu 2,1% (-3% în termeni reali), pe seama creşterii componentei în lei cu 7% şi a diminrii componentei în valută exprimată în lei cu 7,7% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8,1%), se arată într-un comunicat al băncii centrale. Împrumuturile pentru populaţie în lei s-au apreciat cu 1,8%, la 36,58 miliarde lei, pe cand cele în valută exprimate în lei au înregistrat un regres de 2,1%, la 65,11 miliarde lei. În ceea ce priveşte creditele pentru firme, componenta în lei a crescut cu 0,7%, la 53,27 miliarde lei, iar cea în valută s-a redus cu 1,6%, la 61,96 miliarde lei. Creditul guvernamental s-a redus, de asemenea, cu 1,2% în mai faţă de aprilie, la 78,75 miliarde lei, iar faţă de mai anul trecut s-a apreciat cu 10,2%. Depozitele populaţiei şi companiilor la bănci aproape au stagnat în luna mai, cu o creştere de doar 0,1%, situandu-se la 215,17 miliarde lei. "Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au scăzut cu 0,6%, la 81,3 miliarde lei. La 31 mai 2014, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 6,5% (5,5% în termeni reali) faţă de 31 mai 2013", se spune în comunicat. Economiile firmelor în lei s-au majorat cu 1,5%, la 58,45 miliarde lei faţă de aprilie, iar comparativ cu mai anul trecut au crescut cu 11,2%. Depozitele în valută ale populaţiei şi firmelor, exprimate în lei, s-au redus cu 0,3%, la 75,41 miliarde lei (exprimate în euro, au crescut cu 0,8%, la 17,14 miliarde euro). Faţă de mai 2013, nivelul acestora s-a apreicat cu 3,4% (în euro cu 2,9%). Populaţia avea la finele lunii mai depozite în valută în creştere cu 1,6% exprimate în lei (în euro majorate cu 1,1%), iar firmele deţineau economii mai mari cu 6,9% (în euro, creştere de 6,4%).

Hidroelectrica vinde 27 de microhidrocentrale

Hidroelectrica scoate la licitaţie deschisă cu strigare 27 de centrale hidroelectrice de mica putere din nouă judeţe, cu o putere totală intalată de 20,3 MW, procedurile de vanzare fiind programate pentru luna septembrie. "Hidroelectrica va vinde în cadrul licitaţiilor deschise cu strigare din perioada 15-18 septembrie 2014, 27 de CHEMP-uri, cu o putere totală instalată de 20,3 MW şi o energie de proiect de 60,6 GWh. Activele supuse vanzarii sunt structurate în 17 pachete şi sunt situate în 9 judeţe", a anunţat producătorul de energie. Centralele scoase la vanzare sunt CHEMP Neagra şarului 1, CHEMP Neagra şarului 2, CHEMP şaru Dornei 1, CHEMP şaru Dornei 2, CHEMP Fălticeni, CHEMP Gura Haitii 1, CHEMP Gura Haitii 2, CHEMP Lucaciu, CHEMP Panaci - Suceava, CHEMP Tarlung 1, CHEMP Tarlung 2, CHEMP Tarlung 3, CHEMP Tarlung 4, CHEMP Hălchiu Moară - Braşov, CHEMP Valea Cracului 1, CHEMP Valea Cracului 2, CHEMP Valea Cracului 3, CHEMP Zeicani, Neamt - CHEMP Neagra, CHEMP Bolovăni, CHEMP Cracău 1 - Hunedoara, CHEMP Tălmaciu, CHEMP Răşinari, Bacau - CHEMP Caraliţa -Sibiu, CHEMP Chiuzbaia - Maramureş, CHEMP Sebiş - Arad, CHEMP Limpedea - Argeş. Dosarele de prezentare întocmite de Hidroelectrica pentru vanzarea fiecărui pachet de active, pot fi procurate de luni pană vineri, începand cu data de 26 iunie pană pe 18 august 2014. În vederea participării la licitaţie, ofertanţii trebuie să depună documentele de participare pană pe 3 septembrie 2014, deschiderea plicurilor urmand să aibă loc în perioada 8-11 septembrie 2014.

Google începe să elimine din căutările online informaţii sensibile

Google a anunţat ieri că a început să elimine din rezultatele căutărilor online, la cererea unor persoane din UE, linkuri către pagini care conţin informaţii sensibile despre acestea, în linie cu o decizie din luna mai a Curţii Europeane de Justiţie, potrivit Wall Street Journal. Curtea Europeană de Justiţie a decis că utilizatorii europeni pot cere Google şi altor motoare de căutare pe internet să şteargă din rezultatele căutărilor online, în anumite circumstanţe, unele link-uri către ştiri, decizii judecătoreşti şi alte documente care conţin informaţii inadecvate, irelevante sau care încalcă dreptul la viaţă privată. Inginerii Google au finalizat pe parcursul nopţii de miercuri spre joi unele schimbări la infrastructura tehnică pentru a putea aplica hotărarea Curţii Europene de Justiţie, iar compania va trimite joi primele emailuri prin care confirmă unor persoane că a eliminat din rezultate informaţiile reclamate. Google a procesat pană în prezent doar un număr restrans dintre cererile primite iniţial, notează publicaţia americană.

Situaţia hotelului Ambasador se clarifică după 14 ani

Procesul judiciar început la hotelul Ambasador din Bucureşti în urmă cu 15 ani s-a încheiat, jumătate din clădire rămanand în posesia vechilor acţionari, care au renovat-o complet şi i-au ridicat standardul la 4 stele, iar cealaltă jumătate va fi scoasă la vanzare de familia care a revendicat-o. În urmă cu 14 ani, moştenitorii unei părţi a clădirii în care funcţionează hotelul Ambasador din Bucureşti au revendicat jumătate din imobil. După 14 ani de procese, moştenitorii au obţinut în instanţă o hotărare definitivă de retrocedare a unei jumătăţi din hotelul aflat în centrul Capitalei. "După lungi negocieri, în mod voluntar, SC Ambasador a retrocedat jumătate din imobil, semnand documentele la începutul acestei săptămani", a declarat Andrei Istrate, preşedintele consiliului de Administraţie al firmei SC Ambasador, care deţine hotelul cu acelaşi nume. Acţionarii Ambasador au investit în ultimii trei ani în partea de hotel care le-a revenit şi care are 99 de camere aproximativ trei milioane de euro în ridicarea gradului de confort de la trei la patru stele, dar şi în modernizarea sălii de conferinţă, a restaurantelor şi a barurilor.


Se naşte un gigant european al cipurilor

Compania austriacă AMS negociază preluarea Dialog Semiconductor din Germania, tranzacţie care ar duce la crearea unui producător de cipuri cu o capitalizare de piaţă de circa 5 miliarde de dolari, relatează Bloomberg. Ambele companii sunt furnizori pentru Apple, producătorul iPhone şi iPad. AMS fabrică cipuri destinate ajustării luminozităţii şi culorilor ecranelor aparatelor smartphone. Cei doi producători de cipuri au anunţat, în communicate separate, că discuţiile sunt în fază preliminară. Fuziunea ar ajuta companiile să îşi unească resursele, pe fondul cererii sporite de cipuri necesare pentru smartphone-uri şi dispozitive de conectare la Internet a automobilelor, semafoarelor şi pană la automatele stradale. "Tranzacţia este justificată, întrucat ar crea un producător de cipuri de o dimensiune decentă. Este determinată de dinamica pieţei, respectiv de Internetul lucrurilor, industria auto şi smartphone-uri", a declarat Lee Simpson, analist la compania Jefferies în Londra.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.