MOZAIC STIRI ECONOMICE: Salariaţii din Romania lucrează cele mai multe ore din UE
Salariaţii cu normă întreagă din Romania au lucrat anul trecut în medie 2.099 de ore, cel mai mult în randul ţărilor din UE, în timp ce liber-profesioniştii romani, cu 2.024 de ore, se numără printre europenii cu cea mai redusă activitate, potrivit institutului francez Coe-Rexecode. Romania şi Grecia (2.010 ore) sunt singurele două ţări din UE unde numărul de ore lucrate de angajaţii cu normă întreagă a depăşit anul trecut pragul de 2.000 de ore. Numărul de ore lucrate în Romania a scăzut de la 2.103 în anii 2011 şi 2012, arată datele institutului francez de studii economice Coe-Rexecode, obţinute de la Eurostat, biroul de statisitcă al UE. Romania şi Grecia sunt urmate de Ungaria, cu 1.969 de ore în medie pe an, Bulgaria şi Croaţia, cu cate 1.954 ore. Ţara cu cel mai redus număr de ore lucrate a fost anul trecut Franţa, cu 1.661 ore, urmată de Finlanda, cu 1.648 de ore şi Suedia, cu 1.685 de ore. Potrivit organizaţiei Eurofound, în Romania, Ungaria, Polonia şi Estonia au înregistrat anul trecut cel mai lung program de lucru agreat colectiv din UE, de 1.840 de ore. În ultimii 15 ani, numărul de ore lucrate în medie de un angajat cu normă întreagă din Romania a scăzut uşor, de la 2.104 ore în 1998 la 2.099 anul trecut. Maximul acestei perioade a fost înregistrat în 2003, cand romanii au lucrat în medie 2.171 ore. Cel mai mare declin din ultimii 15 ani al numărului de ore lucrate a fost înregistrat în Franţa, de 14,8%, urmată de Spania (9,8%), Germania (8,9%), Suedia (8,5%), Italia (7,6%) şi Marea Britanie (3,1%). Romanii ocupă prima poziţie în UE şi după numărul de ore lucrate pe an de angajaţii part-time, cu 1.272 de ore în medie, urmaţi de unguri, cu 1.146 ore, polonezi, cu 1.074 ore, şi belgieni, cu 1.073 ore. În Bulgaria, angajaţii part-time au lucrat anul trecut în medie 938 de ore. Liber-profesioniştii din majoritatea ţărilor europene lucrează semnificative mai mult decat angajaţii cu normă întreagă, doar în Romania şi alte trei ţări numărul de ore înregistrate anul trecut de această categorie fiind sub cea a angajaţilor. Astfel, în Romania liber-profesioniştii au lucrat anul trecut în medie 2.024 de ore, potrivit Coe-Rexecode. Doar în Bulgaria, cu 1.744 ore, Estonia, cu 2.005 ore, şi Spania, cu 2.015 ore, liber-profesioniştii au avut o activitate mai redusă anul trecut. Belgia, cu 2.659 ore, Austria, cu 2.479 ore, şi Germania, cu 2.399 ore, sunt ţările în care persoanele din această categorie au lucrat cel mai mult anul trecut.
BNR va tăia dobanda din toamnă dacă inflaţia scade sub 3%
Banca centrală vizează şi reducerea rezervelor la valută
BNR va reduce la începutul săptămanii viitoare ratele aplicate la rezervele minime obligatorii în valută, în prezent la 18% din pasivele băncilor, ca răspuns la măsurile BCE de relaxare monetară, iar din toamnă ar putea să reînceapă scăderea dobanzilor dacă prognoza de inflaţie va coborî sub 3%. "A devenit şi costisitoare această rezervă pentru BNR (în condiţiile randamentelor scăzute şi a politicii BCE). Săptămana viitoare va fi redusă rata la rezervele minime obligatorii în valută. Sunt acolo circa 3 miliarde de euro", au declarat surse oficiale. BCE a redus, la începutul lunii iunie, dobanda de politică monetară la un nou minim record, de la 0,25% la 0,15%, şi a coborat rata la depozitele constituite de bănci la -0,1%, devenind astfel prima mare bancă centrală care taxează banii păstraţi de bănci în conturi BCE. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat recent că instituţia va menţine dobanzile la un nivel scăzut cel puţin pană la sfarşitul anului 2016. În aceste condiţii, BNR se aşteaptă la o creştere semnificativă a fluxurilor de capital către Romania, care s-au resimţit deja în ultima perioadă pe piaţa valutară, unde dealerii susţin că banca centrală intervine frecvent pentru a contracara aprecierea leului. "Dacă inflaţia îşi menţine trendul în următoarele luni, în toamnă va fi reluată tăierea dobanzii de politică monetară. Nu sunt raţiuni pentru o dobandă de 3,5%, dacă inflaţia la final de an se duce sub 3%, poate chiar 2,5%. Cu datele din prezent, prognoza de 3,3% pentru finalul anului deja nu mai este valabilă", au precizat sursele citate. La începutul acestui an, BNR a redus ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% şi ratele rezervelor minime obligatorii la valută de la 20% la 18%. În decembrie 2013, Isărescu a declarat că, pentru susţinerea creditării, banca centrală este pregătită să reducă rezervele minime obligatorii în 2014, care însumează circa 6 miliarde de euro la valută şi 3-4 miliarde de euro la lei, chiar dacă în piaţa monetară se înregistrează un exces de lichiditate estimat la circa 2 miliarde de euro. BNR are o ţintă stabilă pentru infaţia anuală de 2,5% plus/minus un punct procentual, iar cea mai recentă prognoză a băncii centrale indică un nivel de 3,3%. Rata anuală a inflaţiei s-a situaut în luna mai la minimul istoric de 0,94% (mai 2014/mai 2013).
Guvernul a mai găsit un tertip să stoarcă firmele de bani
Guvernul va obliga societăţile să îşi reevalueze terenurile pe care le-au cumpărat de la stat, astfel încat acestea să îşi majoreze corespunzător capitalul social şi să emită în favoarea statului noi acţiuni, cu plata dividendelor, dacă nu au majorat capitalul pană acum sau l-au calculat incorect. Conform legii, dacă proprietarii unei companii cumpărate de la stat primesc, după privatizare, certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, capitalul social trebuie majorat de drept cu valoarea terenurilor, care vor fi considerate aport în natură al statului şi în schimbul cărora vor fi emise acţiuni suplimentare, care revin instituţiei publice implicate. Prin majorarea capitalului social şi emiterea de noi acţiuni, statul beneficiază de potenţiale dividende, bani care sunt vărsaţi la buget. Prin această operaţiune de reevaluare a terenurilor, Guvernul anticipează deja că va încasa venituri suplimentare la bugetul de stat, din dividende şi din valorificarea acţiunilor emise. Deoarece obligaţia de includere în capitalul social a valorii terenului calculată "corect", cu ajutorul unui evaluator, va fi introdusă, ca o condiţie care trebuie îndeplinită înaintea de confirmarea planului de reorganizare, şi pentru firmele aflate în reorganizare sau faliment, Guvernul anticipează încasări în plus şi din recuperarea creanţelor înscrise la masa credală, reprezentand contravaloarea terenurilor. Argumentul Executivului este că, în această perioadă, din analizele efectuate, a rezultat faptul că, în lipsa unor reglementări clare, societăţile comerciale tergiversează acţiunea de depunere a documentaţiei pentru obţinerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului sau stabilesc în mod incorect valoarea cu care trebuie majorat capitalul social, motivand neclarităţi ale legislaţiei în vigoare.
În şase ani numărul IMM-urilor va urca cu 40%
Guvernul vrea ca pană în anul 2020 numărul firmelor mici şi mijlocii active în Romania să crească cu peste 40%, ajungand la 670.000, în care să lucreze 3,2 milioane de angajaţi, faţă de 2,6 milioane de persoane la finele anului 2013, potrivit proiectului de strategie pentru dezvoltarea IMM-urilor. "Principal indicator de rezultat pentru anul 2020 este soldul net de IMM-uri active economic, care să depăşească pragul de 670.000 de întreprinderi în economia Romaniei. Guvernul consideră că obţinerea unui spor de circa 41,23% al numărului de IMM-uri active economic, în următorii aproximativ şapte ani, constituie un obiectiv strategic realist. În termeni de «densitate a IMM-urilor la 1.000 de locuitori», atingerea acestei ţinte strategice înseamnă funcţionarea a circa 36 de întreprinderi la mia de locuitori în 2020, faţă de 21,94 întreprinderi la mia de locuitori în 2012. În ceea ce priveşte angajaţii în sectorul IMM, Guvernul Romaniei consideră că trebuie depăşit pragul de 3,2 milioane angajaţi în IMM-urile active din economia Romaniei", se arată în propunerea Departamentului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism. La finalul anului 2013, în Romania erau active 474.416 firme mici şi mijlocii, astfel că pană în 2020 guvernul îşi propune să creeze condiţiile pentru crearea a încă aproape 200.000 de IMM-uri. Contribuţia IMM-urilor la valoarea adăugată brută se estimează că va creşte în următorii 7 ani cu peste 41%, la 38 miliarde de euro. "Strategia stabileşte politica Guvernului Romaniei pentru următorii şapte ani cu privire la sprijinirea creşterii extensive şi intensive a sectorului IMM, cu accent pe sporirea numărului de IMM-uri active la nivel local şi pe pieţe externe de interes şi creşterea densităţii IMM-urilor, în special în zonele unde aceasta se situează sub media europeană, în vederea diminuării disparităţilor regionale actuale", se menţionează în proiect.
Loteria va putea opera un nou sistem loteristic
Loteria Romană va putea opera un nou sistem loteristic printr-un contract de asociere în participaţie, după expirarea actului adiţional la contractul cu firma elenă Intralot la 30 iunie, Consiliul de Administraţie şi conducerea executivă urmand să fie împuternicite de stat pentru negocierea acestuia. "Ministrul finanţelor publice, Ioana-Maria Petrescu, a semnat astăzi un ordin de ministru prin care mandatează reprezentanţii statului în AGA a Companiei Naţionale Loteria Romană S.A. (CNLR) să împuternicească Consiliul de Administraţie şi conducerea executivă a companiei să înceapă negocierile pentru încheierea unui contract de asociere în participaţie, pentru operarea unui nou sistem loteristic", se arată într-un comunicat al MFP. Ministrul a emis acest ordin întrucat ultimul act adiţional la contractul cu firma Intralot expiră pe 30 iunie 2014. Contractul de asociere în participaţie va viza jocurile 6/49, 5/40, Joker, Noroc, Noroc Plus, Super Noroc, Pronosport, Pronosport S şi servicii suport. Rezultatul negocierilor va fi supus spre aprobare Adunării Generale a Acţionarilor companiei. "Prin acelaşi ordin, ministrul Finanţelor Publice a mandatat reprezentanţii statului în AGA să aprobe Nota de fundamentare cu privire la acţionarea în judecată a fostei conduceri executive, foştilor membri ai AGA, fostul director general, din cadrul CNLR, din perioada în care s-a făcut făcut control de către Curtea de Conturi a Romaniei, respectiv anul 2010, control finalizat cu dispoziţiile stabilite de Curtea de Conturi a Romaniei prin raportul de control nr. 5608 din 25.05.2011 şi decizia 3/2011 privind controlul situaţiei evoluţiei şi modului de administrare a patrimoniului public şi privat al statului la CNLR", se arată în comunicat.
Taxa la podul Cernavodă, scoasă doar în mod excepţional
CNADNR spune că strategia cerută de premier pentru ca şoferii să nu mai aştepte la podul Cernavodă, care trebuia aplicată din primăvară, este încă în analiză şi vizează inclusiv "limitarea subiectivismului factorului uman", iar taxa va fi scoasă doar cand este depăşit timpul "rezonabil" de aşteptare. "Pe perioada verii 2014 va funcţiona actualul sistem de încasare a tarifului de trecere a podului peste Dunăre la Feteşti - Cernavodă. În parteneriat cu Poliţia Autostrăzi, CNADNR SA monitorizează în permanenţă traficul pe A2 şi în mod special, în zona Agenţiei de Încasare Feteşti. În funcţie de varfurile de trafic, se utilizeză benzile reversibile din Agenţia de Încasare, după cum urmează: vineri şi sambătă - 5 benzi pe sensul Bucureşti - Constanţa, cu 2 benzi pe sensul Constanţa - Bucureşti, iar duminică - 5 benzi pe sensul Constanţa - Bucureşti, cu 2 benzi Bucureşti - Constanţa", a comunicat CNADNR. Compania de Drumuri precizează că sistarea încasării tarifului de trecere pentru utilizarea podului de la Feteşti - Cernavodă se va realiza doar în mod excepţional, în cazul depăşirii "timpilor rezonabili" de staţionare.
CFR vinde 35.000 tone fier vechi pe bursă
CFR a programat în luna iulie, la Bursa Romană de Mărfuri (BRM), două licitaţii publice pentru vanzarea a 35.523 tone de fier vechi, împărţite în 12 loturi, preţul minim de pornire plecand de la 335 dolari/ tonă. CFR vizează, în cadrul acestor proceduri, vanzarea unor materiale recuperate în urma lucrărilor de reabilitare, reparaţii şi întreţinere a infrastructurii feroviare, potrivit unui comunicat al administratorului reţelei feroviare. "Valorificarea deşeurilor feroase reprezintă o măsură de eficientizare a activităţii companiei, care va contribui la creşterea veniturilor proprii şi iminent la susţinerea financiară pentru alte lucrări de reparaţii şi întreţinere a infrastructurii feroviare", a declarat directorul general al CFR, Macarie Moldovan. Termenele limită pentru depunerea ofertelor sunt 2 iulie (4 loturi), respectiv 3 iulie (8 loturi). Ofertele pot fi depuse pentru unul sau mai multe loturi, iar criteriul de atribuire este preţul cel mai ridicat.
O companie arabă a preluat 49% din Alitalia
Etihad Airways va prelua o participaţie de 49% la compania Alitalia, investiţia fiind cea mai mare de pană acum a operatorul aerian din emiratul arab Abu Dhabi într-o companie aeriană străină, potrivit Wall Street Journal. Operatorul arab a anunţat în luna iunie că va investi în anumite condiţii în compania italiană, aflată aproape de faliment. Anunţul a încheiat mai multe luni de negocieri privind viitorul Alitalia. Cele două companii au informat, miercuri, într-un comunicat comun, că vor finaliza tranzacţia cat mai curand posibil. Etihad şi Alitalia nu au oferit detalii despre condiţiile şi valoarea investiţiei. Ministrul Infrastructurii din Italia, Maurizio Lupi, a declarat mai devreme în luna iunie că Etihad vroia să investească iniţial 560 de milioane de euro, iar ulterior încă 690 de milioane de euro pe parcursul a patru ani. Compania arabă, intenţionează şi să reducă numărul de angajaţi ai Alitalia cu 2.251, la 11.470 de persoane, a spus Lupi.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
