MOZAIC STIRI ECONOMICE: Miliardarul Dan Adamescu a fost dat pe mana judecătorilor
Oamenii de afaceri Dan Adamescu şi Iosif Armaş, precum şi judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti, au fost trimişi în judecată, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă. Procurorii DNA i-au trimis în judecată, în stare de arest, pe Mircea Moldovan pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi şapte fapte de luare de mită, dintre care trei în formă continuată, pe Ion Stanciu pentru două fapte de luare de mită, dintre care una formă continuată (şapte acte materiale), pe Elena Rovenţa şi pe Ciprian Sorin Viziru pentru luare de mită. Cei patru sunt judecători la Tribunalul București - Secţia a VII-a civilă, în prezent fiind suspendaţi. Alături de aceştia vor fi judecaţi oamenii de afaceri Dan Grigore Adamescu, în arest preventiv, pentru două fapte de dare de mită şi Iosif Armaş, pentru trei fapte de dare de mită. Procurorii i-au trimis în judecată şi pe practicienii în insolvenţă Angela Monica Borza, pentru complicitate la două fapte de luare de mită şi instigare la abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Ilie Preda, pentru dare de mită şi patru fapte de complicitate la luare de mită în formă continuată, Cristina Elena Popa (fostă Candea) pentru şapte fapte de dare de mită, Emanoil Postelnicu pentru două fapte de dare de mită şi Gabriel Hanganu pentru patru fapte de dare de mită. În rechizitoriul transmis instanţei, procurorii anticorupţie arată că cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit sume de bani sau bunuri în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini sau a întarzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor sau pentru a oferi modalităţi de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru desemnarea preferenţială a unor administratori judiciari, atribuirea preferenţială a unor dosare de insolvenţă, pentru a-şi exercita influenţa pe langă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizand informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător. De exemplu, notează anchetatorii, în schimbul unor sume de bani, bunuri ori servicii, judecătorul Mircea Moldovan se angaja să atribuie preferenţial, unor societăţi, practicieni în insolvenţă, anumite "dosare bune".
Mită un televizor color
Prin sintagma "dosare bune" în materie de insolvenţă se înţelege, din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar, cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obţinerea unor venituri substanţiale de către societatea de insolvenţă, au menţionat procurorii. În alte cazuri, oferta s-a materializat în prezentarea importanţei dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar, mai arată procurorii. Potrivit rechizitoriului, judecătorul Mircea Moldovan ar fi primit bani şi bunuri în valoare de 29.935,95 lei. Magistratul este acuzat că a primit de la Ilie Preda, practician în insolvență, un televizor color, în 12 ianuarie şi, totodată, i-a pretins unei denunțătoare să o angajeze pe nepoata sa la societatea de insolvenţă a acesteia. Mircea Moldovan ar fi pretins şi primit, de la omul de afaceri Iosif Armaş, pentru a-i soluţiona favorabil un dosar privind o societate a acestuia, produse alimentare, în 13 decembrie 2012, 3.000 de lei în 8 mai 2013, 1.800 de lei în 18 iunie 2013 și un telefon mobil inteligent în decembrie 2012.
Economia dă semne de însănătoşire
Insolvenţele s-au redus la cinci luni cu 13,47%, la peste 11.000 de firme
Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în primele cinci luni a scăzut cu 13,47%, la 11.030, de la 12.747 în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). În luna mai un număr de 2.149 de firme au intrat în incapacitate de plată, faţă de 2.089 în aprilie, 2.115 în martie, 2.631 în februarie şi 2.054 în ianuarie, arată datele ONRC. În Bucureşti, Bihor şi Prahova au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele cinci luni ale anului - 1.853 (în creştere cu 7,05% faţă de 2013), 717 (cu 6,12% mai multe decat în ianuarie-mai anul trecut), respectiv 551 firme (plus 86,15%). La nivel naţional, în 26 de judeţe au fost înregistrate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu rate de la 3,32% la 70,7%. În Călăraşi, Neamţ şi Vaslui au fost raportate cele mai puţine firme care au intrat în insolvenţă în primele cinci luni - 41, 61 şi, respectiv, 66 cazuri. Cele mai multe societăţi cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 4.116 intrand în insolvenţă, în scădere de la 4.470 în 2013, dar şi cele din construcţii - 1.509, comparativ cu 1.934 în primele cinci luni ale anului trecut, şi din industria prelucrătoare - 1.162, în scădere de la 1.414. Anul trecut au intrat în insolvenţă peste 29.500 de companii, astfel că de la declanşarea crizei circa 130.000 de firme au ajuns în incapacitatea de a-şi plăti datoriile. De asemenea, în primele cinci luni a fost suspendată activitatea pentru 7.546 de firme, cu 30% mai puţine decat în intervalul similar din 2013. Pe de altă parte, înfiinţările de noi firme s-au redus cu 11,24%, la 46.772. Cele mai multe firme înmatriculate în ianuarie-mai sunt în domeniul comerţului, respectiv 15.374, în scădere cu 8,25% faţă de anul trecut. Un număr mare de înmatriculări de firme a fost consemnat şi în domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (4.975) şi construcţiilor (3.878). La finalul lunii mai erau active circa un milion de firme.
Reducerea CAS cu 5% a fost aprobată de Senat
Proiectul de lege prin care Guvernul propune reducerea cu 5% a cotelor plătite de angajatori pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat a fost adoptat, ieri, de Senat, în forma propusă de Executiv. Prin proiect se prevede că această cotă va scădea de la 20,8 la 15,8% pentru condiţii normale de muncă, de la 25,8 la 20,8% pentru condiţii deosebite de muncă şi de la 30,8 la 25,8% pentru condiţii speciale de muncă. Prevederile se aplică începand cu veniturile aferente lunii octombrie 2014, se mai arată în proiect. Guvernul a argumentat, în expunerea de motive, că promovarea acestui proiect a fost determinată de existenţa pe piaţa muncii a unei mari presiuni fiscale asociată nivelului ridicat al contribuţiilor de asigurări sociale care alimentează bugetul asigurărilor sociale de stat şi care determină necesitatea diminuării sarcinii fiscale suportate de angajator, dat fiind că două treimi din contribuţia datorată la bugetul asigurărilor sociale de stat reprezintă contribuţia angajatorului. În documentul citat se mai menţionează că Romania se confruntă cu o rată scăzută a participării pe piaţa muncii cu forme legale, iar costul ridicat al muncii pentru angajator determină o cerere redusă de forţă de muncă. ”În plus faţă de apariţia unei poveri fiscale crescute asupra forţei de muncă, sistemul asigurărilor sociale suferă distorsiuni care reduc baza impozabilă pentru contribuţiile de asigurări sociale, dar şi pentru asigurările sociale de sănătate”, mai susţine Guvernul. Potrivit Executivului, creşterea fondurilor rămase la dispoziţia angajatorului poate fi folosită pentru crearea de noi locuri de muncă, contribuind astfel la creşterea bazei de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale. Impactul negativ generat de această măsură, mai precizează Executivul, ca fi compensat pe anul 2014 din veniturile încasate suplimentar din impozitul pe construcţii, faţă de sumele proiectate în Legea bugetului de stat.
Intrăm sub umbrela Mecanismului Unic de Supraveghere
Romania ar putea să finalizeze toate pregătirile pentru a deveni anul viitor membru al Mecanismului Unic de Supraveghere, parte a Uniunii Bancare, care va începe să funcţioneze de la 4 noiembrie 2014, după ce va transforma legislaţia bancară, a declarat marţi viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu. Banca Naţională este responsabilă de procesul de aderare a Romaniei la Mecanismul Unic de Supraveghere. "Paşii presupuşi nu sunt simpli, pe de o parte evaluarea activelor băncilor, care este în curs de derulare, pe de altă parte o reformă instituţională legislativă extrem de complexă care presupune un transfer de suveranitate dinspre Romania înspre acea parte a Uniunii Eropene care decide să fie parte a Uniunii Bancare, o nouă zonă euro plus, dacă vreţi. Foarte onorant pentru Romania este că probabil, pentru început, zona euro plus va fi formată din zona euro şi Romania. E posibil ca ulterior să se alăture şi alte ţări din afara zonei euro, decocamdată suntem primii şi încă singurii care şi-au manifestat această intenţie de a adera la Uniunea Bancară cat mai rapid", a afirmat Olteanu la conferinţa Mediafax Talks about Banking. El a arătat că trebuie transformată toată legislaţia la nivel naţional, respectiv legea bancară, cea a Fondului de Garantare, legislaţia referitoare la măsurile de intervenţie, de rezoluţie, de stabilizare, astfel încat prerogativele respective să poată reveni structurilor europene, în măsura în care legislaţia europeană o prevede. "Nu există experienţă în acest sens în nicio ţară europeană, nici la Banca Centrală Europeană, de aceea lucrăm împreună cu BCE, a existat o consultare instituţională şi una personală între domnul guvernator (al BNR, Mugur Isărescu - n.r.) şi domnul Draghi (şeful BCE, Mario Draghi - n.r.) prin care s-a stabilit că, în loc de o comunicare formală între cele două instituţii, să lucrăm de la început împreună pentru a descoperi o cale, pe care sperăm să meargă şi alte ţări din afara zonei euro", a spus Olteanu.
Înghesuială mare la achiziţia de acţiuni Electrica
Vanzarea de acţiuni ale Electrica atrage un interes ridicat din partea investitorilor locali şi internaţionali, care au subscris în număr mare în cadrul celei mai mari oferte publice iniţiale din Romania, a declarat presedintele Raiffeisen Capital & Investment, Dana Mirela Ionescu, pentru Bloomberg. Oferta pentru un pachet majoritar la cel mai mare distribuitor de energie din Romania a atras 13.700 de subscrieri de la companii şi persoane fizice, cu două zile înainte de închiderea procesului de vanzare, peste recordul de 12.000 înregistrat anul trecut în oferta de acţiuni a Romgaz, a spus Ionescu. Raiffeisen Capital & Investment, divizia de brokeraj a Raiffeisen Bank, este manager în cadrul ofertei Electrica. Oferta este intermediată de consorţiul format din BRD, Citigroup, Raiffeisen, Societe Generale şi Swiss Capital. Romania, care a vandut participaţii în companii controlate de stat pentru a acoperi deficitul bugetar şi pentru a reduce prezenţa statului în economie, vrea să obţină cel puţin 1,95 miliarde de lei (602 milioane de dolari) din vanzarea pe bursă a pachetului majoritar de acţiuni la Electrica. "Există un interes ridicat pentru această ofertă, atat din partea investitorilor locali, cat şi a celor internaţionali, din Europa şi SUA. Acestă listare a reuşit să atragă şi investitori noi, după cum vedem din numărul subscrierilor", a declarat Ionescu, într-un interviu acordat Bloomberg. Statul a obţinut 1,7 miliarde de lei din vanzarea unei participaţii minoritare la producătorul de gaze naturale Romgaz în luna noiembrie, cea mai mare listare la bursă de pană în prezent. "Aceasta este prima listare în care statul pierde controlul pachetului majoritar de acţiuni şi cred că poate reprezenta un bun punct de pornire pentru alte companii de stat în viitor. Am lucrat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la un plan de guvernanţă corporatistă pentru a-i asigura pe investitorii privaţi că drepturile lor ca acţionari minoritari vor fi respectate", a spus Ionescu
Jumătate din turişti merg în vacanţă cu autocarul
Jumătate dintre turiştii care cumpără o vacanţă aleg să călătorească cu autocarul, pentru că plătesc cu peste 20% mai puţin decat pe un sejur cu avionul, cei mai mulţi dintre ei fiind tineri cu varsta între 18-27 de ani şi seniori de peste 55 de ani, potrivit agenţiei Christian Tour. "Peste 60.000 de turişti Christian Tour aleg să călătorească în fiecare an cu autocarul. Tinerii şi seniorii sunt cei care preferă acest mijloc de transport. Alegerea acestora este motivată atat de considerente financiare, vacanţele cu autocarul avand un preţ mai redus, dar şi pentru că, o călătorie cu autocarul le oferă turiştilor posibilitatea de a descoperi mai multe locuri în drumul lor către destinaţie", a declarat Marius Pandel, directorul executiv al Christian Tour. Principalele cinci destinaţii preferate de romani pentru vacanţele cu autocarul sunt: Thassos, Halkidiki, Riviera Olimpului, Kusadasi şi staţiunile de pe litoralul Bulgariei. În acest context, Christian Tour şi-a extins flota la zece autocare şi vrea să ajungă la 30 de autocare pană în 2016. În acelaşi timp, în iunie, agenţia a deschis propria autogară în zona Gării de Nord din Bucureşti.
Google îşi vinde ochelarii mai scump în Marea Britanie
Google a lansat la vanzare şi în Marea Britanie ochelarii inteligenţi Glass, disponibili iniţial doar în SUA, iar preţul la care britanicii pot cumpăra produsul aflat încă în faza te testare este de 1.000 lire sterline (1.700 dolari), uşor peste cel de pe piaţa americană, unde costă 1.500 dolari. Programul Explorer, prin care Google vinde ochelarii inteligenţi aflaţi încă în faza beta, a fost extins pentru prima dată în afara SUA, scrie portalul The Verge. Explorer a fost lansat anul trecut, pe bază de invitaţie, iar în luna mai compania americană a început să vandă oricărui cumpărător. Dispozitivul poate fi achiziţionat acum de orice persoană cu varstă peste 18 ani, card de credit şi adresă în Marea Britanie, potrivit cotidianului britanic The Guardian. Google Glass constă dintr-o pereche de ochelari cu un ecran de mici dimensiuni deasupra ochiului drept. Glass poate face poze şi înregistrări video cu o cameră controlată vocal. Pe ecranul Glass, vizibil doar pentru utilizator, pot fi afişate informaţii la cerere. Dispozitivul utilizează programul Android al Google şi are nevoie de un smartphone pentru conexiunea la internet.
Albania va plăti CEZ 100 milioane de euro
CEZ va primi despăgubiri de 100 de milioane de euro de la statul albanez pentru încheierea amiabilă a unui litigiu, declanşat după ce autorităţile albaneze au retras anul trecut licenţa subsidiarei grupului ceh şi au plasat-o sub controlul unui administrator. Autorităţile de la Tirana au dorit să rezolve disupta pentru a putea începe investiţii de 200 de milioane de dolari în sectorul energetic, cu fonduri de la Banca Mondială şi alţi donatori, care devin disponibile abia după încheierea disputei, potrivit Reuters. O sursă guvernamentală a declarat recent că banii de la donatorii internaţionali vor fi folosiţi pentru modernizarea reţelei de electricitate şi nu pentru a plăti eventuale despăgubiri către CEZ. Agenţia cehă de presă CTK a scris, în luna iunie, citand surse, că Cehia era pe punctul de a bloca obţinerea de către Albania a statutului de candidat la aderarea la UE, din cauza disputei. Albania a retras licenţa diviziei CEZ şi a plasat-o sub administrare specială în ianuarie 2013, în urma divergenţelor privind importurile şi preţurile. CEZ a declanşat un proces internaţional de arbitraj împotriva statului albanez. Acordul amiabil, care va pune capăt procedurilor de arbitraj, acordă CEZ suma 95,5 milioane de euro în tranşe pană în 2018, inclusiv prin transferul de acţiuni la distribuitorul de electricitate CEZ Shperndarje. Compania a primit deja 4,5 milioane de euro.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
