MOZAIC STIRI ECONOMICE: Romania, printre cele mai ieftine destinaţii turistice
Turiştii austrieci beneficiază de cea mai bună valoare a banilor în ţările din Europa de Est, precum Bulgaria şi România, unde cu 100 de euro pot cumpăra bunuri şi servicii care i-ar costa acasă 207 euro, respectiv 184 de euro, potrivit biroului de statisitcă de la Viena. Diferenţa faţă de ţările din estul Europei, precum Bulgaria, România, Ungaria şi Cehia, este datorată preţurilor mai mici din acest ţări şi efectului cursului de schimb.
Pentru turiştii austrieci, cea mai bună valoare a banilor poate fi obţinută în Bulgaria (207 euro), România (184 euro), Cehia (174 euro) şi Ungaria (181 euro). Analiza biroului austriac de statisitcă include 28 de ţări, cele mai mai multe din Europa.
În Croaţia, o importantă destinaţie turistică, raportul este pentru un austriac de 140 de euro la fiecare 100 de euro cheltuiţi.
La polul opus, se situează Elveţia şi Danemarca, cele mai scumpe două destinaţii, unde austriecii trebuie să plătească 100 de euro la bunuri şi servicii pentru care ar cheltui acasă doar 75 de euro. Suedia (81 de euro) şi Australia (82 de euro), sunt, de asemenea, destinaţii scumpe.
Cursul puternic al euro în raport cu multe monede, dar şi difrenţele de preţuri, oferă avantaje turiştilor europeni şi în ţări din afara UE.
Astfel, în Statele Unite, un austriac poate face cu 100 de euro achiziţii care l-ar costa în Austria 117 euro, în timp ce în Mexic poate cumpăra mărfuri şi servicii pentru care ar plăti acasă 164 de euro.
În zona euro, diferenţele s-au menţinut pe parcursul anului 2013 faţă de anul anterior. Astfel, Irlanda a rămas cea mai scumpă ţară (cu 88 de euro), în timp ce Germania (108 euro), Cipru (113 euro), Spania (117 euro), Grecia (121 euro) şi Slovenia (122 euro) oferă austriecilor posibilitatea să cumpere mai ieftin comparativ cu ţara lor.
Mai multe ţări se situează la un nivel apropiat cu Austria, respectiv Italia, la egalitate, precum şi Marea Britanie, Olanda, Belgia şi Franţa, toate în intervalul 96-99 de euro.
Spania reduce impozitele pentru companii şi populaţie
Guvernul spaniol a anunţat reduceri semnificative până în 2016 la impozitele plătite de companii şi populaţie, pentru a recompensa sacrificiile din ultimii ani şi pentru a stimula investiţiile, înfiinţarea de locuri de muncă şi competitivitatea, scrie Wall Street Journal.
Scăderea taxelor va lăsa spaniolii cu mai mulţi bani în buzunar înaintea alegerilor care ar putea avea loc cel mai devreme la sfârşitul anului următor, notează publicaţia americană. Rata de impozitare pentru companii va coborî de la 30% în prezent la 25% până în 2016.
Pentru persoanele care câştigă peste 300.000 de euro pe an, impozitul va fi redus de la 52%, unul dintre cele mai mari din Europa, la 45%. De asemenea, cei care obţin mai puţin de 12.450 de euro pe an vor plăti în 2016 impozit de 19%, faţă de 24,75% în prezent. Taxarea va creşte, însă, pentru populaţia cu venituri între 100.000 de euro şi 150.000 de euro, ca urmare a restrângerii numărului de catetgorii de impozitare, a declarat ministrul Bugetului, Cristobal Montoro.
Oficialii spanioli afirmă că economia ţării creşte suficient de puternic astfel încât încasările din impozite să crească chiar dacă scad cotele de impunere.
Optimism la FMI
Fondul Monetar Internaţional arăta în luna mai că economia Spaniei, care a ieşit din recesiune în vara anului trecut şi ar urma să crească potrivit estimărilor cu 1,2% în acest an, a depăşit perioada critică şi are spaţiul necesar pentru a reduce impozitul pentru companii. Unii economişti independenţi au contestat, însă, aceast raţionament. Guvernul de la Madrid nu reuşeşte de mulţi ani să respecte estimările proprii privind veniturile la buget, iar acum riscă declinul încasărilor din taxe şi inversarea progreselor înregistrate în ultimii ani în privinţa reducerii deficitului bugetar.
Guvernul a majorat taxele la scurt timp după ce a preluat puterea în urmă cu doi ani şi jumătate, în pofida promisiunilor din campania electorală că nu va lua această măsură. "Nu-mi este clar de ce au crescut taxele atât de repede după ce au luat puterea, dacă argumentul lor acum este că pentru a creşte veniturile statului este nevoie de reducerea impozitelor", a declarat Jose Carlos Díez, economist din Madrid.
Încasările la buget au crescut cu 5%
Premierul Mariano Rajoy a preluat conducerea guvernului în decembrie 2011, într-o perioadă de criză economică severă pentru Spania. La numai câteva luni, guvernul a crescut impozitul pe venit şi TVA, pentru reducerea deficitului bugetar. Rajoy şi-a cerut scuze pentru încălcarea promisiunii din campania electorală şi a dat asigurări că unele creşteri de taxe sunt temporare.
Creşterea economică a Spaniei, deşi modestă, face posibilă acum scăderea impozitelor, a spus ministrul Bugetului. Încasările la buget în primele cinci luni ale anului sunt cu 5% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ponderea încasărilor din taxe în PIB este în Spania de circa 38%, printre cele mai scăzute din zona euro, dar se află în urcare, a spus el. Reducerile de taxe anunţate de guvern ar aduce rata de impozitare pentru persoanele cu venituri mari la nivelul anterior majorării din 2012, în timp ce pentru cei cu venituri mici ar fi uşor mai scăzută.
În ce ţări exportă Romania cel mai mult grau
Topul pieţelor de export pentru grâul românesc s-a schimbat simţitor în ultimii trei ani. Egiptul este destinaţia în care livrările au crescut de aproape 600 de ori în ultimele patru sezoane şi au ajuns în prezent la 1,7 milioane de tone, din care 91% sunt acoperite de comenzile făcute de GASC, achizitorul de stat de la Cairo. Piaţa egipteană a început să conteze din vara anului 2011 atunci când livrările au accelerat la 200.000 de tone, au intrat în topul primelor cinci destinaţii pentru grâul local. Importanţa acestei pieţe a continuat să crească astfel că în următoarele două sezoane Egiptul a devenit lider cu o cotă de 21%, respectiv 37% din totalul exporturilor de grâu. Pe locul doi în topul destinaţiilor de export se află Coreea de Sud, urmată de Libia, Tunisia, Siria şi Italia. Concentrarea livrărilor către pieţele din Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est şi nordul Africii a accelerat în ultimele două sezoane şi va continua şi în următoarea campanie comercială.
General Electric, aproape de preluarea activelor Alstom
Conglomeratul american General Electric (GE) este aproape de cea mai mare achiziţie a sa de până acum, prin preluarea printr-o tranzacţie în valoare de 17 miliarde de dolari a activelor din energie ale Alstom, după ce board-ul companiei franceze a aprobat oferta GE. Cele două companii au anunţat un acord, în timp ce guvernul francez continuă discuţiile pentru preluarea unei participaţii de 20% la Alstom de la grupul francez de construcţii Bouygues. Intrarea în acţionariat este o condiţie pusă de guvern pentru aprobarea tranzacţiei cu GE. Executivul de la Paris şi Bouygues sunt aproape de o înţelegere, au declarat două surse apropiate situaţiei.
GE a trebuit să îmbunătăţească termenii pentru cumpărarea activelor Alstom, din cauza unei contraoferte din partea rivalului Siemens precum şi a opoziţiei iniţiale a guvernului francez.
Grupul american va prelua operaţiunile de turbine pe gaz ale companiei franceze şi va înfiinţa împreun cu Alstom companii mixte pentru tubine pe aburi, energie regenerabilă şi transmisie electrică. Alstom va primi de la GE operaţiunile de sisteme de semnalizare pentru cale ferată la un preţ de 602 milioane de euro (825 milioane de dolari). Potrivit Alstom, veniturile din vânzarea activelor vor contribui la consolidarea afacerilor companiei în zona de transport feroviar, inclusiv în zona producţiei de trenuri de metrou, vor ajuta la reducerea datoriilor şi vor acoperi investiţii de circa 2,5 miliarde euro în companiile mixte cu GE. Compania franceză a construit reţeaua de electricitate din Franţa şi produce trenurile de mare viteză TGV. Această situaţie a determinat guvernul de la Paris să condiţioneze tranzacţia de intrarea statului în acţionariat.
Legislaţia franceză permite intervenţia statului pentru a bloca achiziţia unor companii considerate a fi de importanţă naţională.
FMI vrea schimbarea regulilor pentru acordarea de împrumuturi
Fondul Monetar Internaţional (FMI) analizează schimbarea regulilor pentru acordarea de împrumuturi mari ţărilor cu probleme financiare şi eliminarea excepţiei care a permis creditarea Greciei în 2010 fără o restructurare în prealabil a datoriei statului elen.
Excepţia a fost introdusă la declanşarea crizei datoriilor din zona euro pentru a permite unor ţări să primească ajutor financiar de la Fond, chiar dacă instituţia internaţională nu putea afirma "cu probabilitate ridicată" că datoria acestora era sustenabilă. Un raport recent al Fondului propune ca în schimbul sprijinului FMI creditorii unei ţări să fie de acord cu "prelungirea pentru o perioadă relativ scurtă a maturităţilor" la împrumuturi. "A devenit clar că excepţia din 2010 nu oferă o soluţie coerentă şi pe termen lung la problemă. Schimbările propuse ar permite statului membru o îmbunătăţire a capacităţii de rambursare a datoriei fără să fie obligatoriu necesară reducerea semnificativă a datoriei", au afirmat experţii Fondului.
Raportul încearcă să folosească experienţa dobândită de FMI prin participarea la pachetele financiare pentru mai multe ţări din zona euro, dar mai ales cele pentru Grecia. Al doilea pachet de împrumuturi pentru statul elen de la zona euro şi FMI, din 2012, a inclus cea mai mare restructurare din istorie a datoriei unei ţări.
Experţii Fondului vor întocmi mai multe studii, înainte ca board-ul instituţiei să decidă asupra unor noi reguli pentru acordarea de sprijin financiar.
Schimbările propuse de raport ar trebui să acorde mai multă flexibilitate ţărilor care vor să obţină ajutor financiar peste limita normală. Până la introducerea excepţiei din 2010, FMI avea doar două variante, respectiv să decidă că datoria are un grad ridicat de sustenabilitate şi să acorde un împrumut sau să forţeze restructurarea datoriei ţării respective.
Obama vrea ca fiicele sale să trăiască din salariul minim
Preşedintele Barack Obama şi soţia sa Michelle vor ca fiicele lor adolescente, Malia şi Sasha, să le urmeze exemplul de a lucra pe salariul minim, pentru a simţi cum este să munceşti din greu, relatează Reuters.
Înainte de a-şi termina studiile în drept, preşedintele a vândut îngheţată la Baskin-Robbins, a servit masa la un cămin de bătrâni şi a pictat, în timp ce soţia sa a lucrat la o legătorie de cărţi. "Cred că fiecare copil trebuie să simtă cum este să munceşti din greu", a subliniat Michelle Obama într-un interviu acordat revistei Parade. "Suntem în căutare de oportunităţi pentru ca ele să simtă că a te duce la muncă şi a fi plătit nu este întotdeauna distractiv, stimulant şi corect", a explicat şi preşedintele.
Până în prezent, soţii Obama s-au străduit să îşi ţină departe fetele de ochii publicului, cât timp se află la Casa Albă. Recent însă, Malia a fost văzută pe platoul de filmare al unui serial produs de CBS, unde a lucrat ca asistent de producţie pentru o zi.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
