Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Ţiriac va pune mana pe un munte de bani

Ziarul de Vrancea
19 iun 2014 808 vizualizări
Fostul tenismen vinde participaţia de 45% din UniCredit Ţiriac Bank către grupul Italian u tranzacţia se va ridica la 700 milioane de euro, parţial în numerar

Omul de afaceri Ion Ţiriac a decis să vandă participaţia de 45,059% din titlurile UniCredit Ţiriac Bank către grupul italian UniCredit, acţionar majoritar al băncii, în cadrul opţiunii de exit convenite între acţionari, au declarat surse bancare. Aceasta ar fi cea mai mare tranzacţie din sistemul bancar romanesc după criză. Ion Ţiriac deţine acţiuni la UniCredit Ţiriac Bank prin intermediul companiilor Redrum International Investments B.V. - 24,8310361% din capitalul social şi Vesanio Trading Limited - 20,2286933% din capitalul social. Publicaţia italiană Messaggero scrie că grupul italian a ajuns la un acord de principiu cu Ion Ţiriac, urmand ca semnarea să aibă loc într-o săptămană, iar perfectarea tranzacţiei să aibă loc pană la Crăciun. Potrivit Messaggero, citat de Reuters, pentru participaţia deţinută de Ion Ţiriac, UniCredit va plăti 700 milioane de euro, parţial în numerar. Contactat, omul de afaceri Ion Ţiriac nu a dorit să comenteze aceste informaţii. De asemenea, Andrea Morawski, de la UniCredit Media Relations, din Italia, a declarat: "Nu avem de comemtat pe acest subiect, avand în vedere că nu obişnuim să comentăm zvonuri de presă sau din piaţă". Ţiriac putea să exercite anual opţiunea de exit convenită cu UniCredit, atunci cand grupul italian a preluat operaţiunile Bank Austria, care deţinea HVB Romania SA. UniCredit Ţiriac Bank a apărut prin fuziunea UniCredit Romania, HVB Bank Romania şi Banca Ţiriac, proces care s-a finalizat în 2007. Conform raportului anual pe 2012 al grupului italian UniCredit, potrivit standardelor IFRS, UniCredit Bank Austria, divizia internaţională prin care grupul italian UniCredit controlează majoritatea afacerilor pe care le are în regiune, raportează o deţinere de 95,56% la UniCredit Ţiriac Bank, deşi dreptul de vot era de 50,6%. UniCredit a introdus menţiunea privind deţinerea de 95,5% întrucat era obligată să cumpere pachetul lui Ion Ţiriac atunci cand omul de afaceri ar fi dorit să exercite această opţiune.  La sfarşitul lui 2013, UniCredit Ţiriac se afla pe poziţia a patra în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de circa 7%, după BCR, BRD şi Banca Transilvania. Instituţia a funcţionat sub denumirea Banca Comercială Ion Ţiriac din 1991 pană la 31 august 2006, cand a fuzionat prin absorbţie cu HVB Bank Romania SA - banca absorbită, iar timp de un an a activat sub denumirea Banca Comerciala HVB Ţiriac SA, pană la 1 iunie 2007 cand a fuzionat prin absorbţie cu UniCredit Romania SA - banca absorbită, din care a rezultat UniCredit Ţiriac. După ieşirea omului de afaceri din acţionariatul băncii grupul italian va analiza dacă va mai păstra, cel puţin pentru o perioadă, denumirea UniCredit Ţiriac Bank. Ion Ţiriac este unul dintre cei mai bogaţi romani, cu o avere estimată la peste 800 de milioane de euro. Omul de afaceri controlează un grup de firme specializat în mai multe domenii, precum auto, imobiliare, servicii financiare, leasing sau transport aerian.


Electrocasnicele, mai scumpe în Romania decat în Germania

în schimb, preţurile la băuturi alcoolice şi tutun din Romania, reprezentand 74% din media UE, sunt de asemenea printre cele mai scăzute din Europa

Preţurile bunurilor de consum şi serviciilor din Romania reprezintă 57% din media Uniunii Europene (UE), dar romanii plătesc peste medie pentru electronice şi aproape de acest nivel pentru haine şi mijloace personale de transport - autovehicule, motociclete şi biciclete. În UE, doar Bulgaria are preţuri mai mici, reprezentand 48% din medie, cu aproape 10 puncte sub Romania, potrivit unui raport al Eurostat, biroul de statistică al UE. Preţurile la bunuri de consum şi servicii au înregistrat diferenţe mari în randul statelor membre pe parcursul anului 2013. Danemarca are cele mai mari preţuri - de 140% din medie, urmată de Suedia - cu 130%, Luxemburg şi Finlanda - ambele cu 123%. Peste media UE se situează şi Irlanda - cu 118%, Marea Britanie - cu 114%, Olanda - cu 110%, Belgia şi Franţa - ambele cu 109%, Austria - cu 107%, Italia - 103% şi Germania - 102%. Preţuri sub nivelul UE au fost raportate şi de Spania - cu 95% din medie, Grecia - 89%, Cipru şi Portugalia - ambele 86%, Slovenia - 83%, Estonia şi Malta - ambele 80%, Cehia, Letonia şi Slovacia, toate trei cu 71%, Croaţia - 68%, Lituania - 65%, precum şi Ungaria - 60%, Polonia şi Romania - ambele cu 57% şi Bulgaria - cu 48%. Anul trecut, indicele preţurilor din Romania, calculat folosind date din 2012, se situa tot la 57% din media europeană, în timp ce în Polonia reprezenta 58%, iar în Bulgaria 49%. Preţurile electronicelor de pe piaţa romanească se află, potrivit datelor pentru 2013, la 101% din media europeană, depăşind ţări precum Germania şi Luxemburg - 94%, Austria - 95%, precum şi Spania, Italia şi Portugalia - 99%. În privinţa hainelor, Romania se află la acelaşi nivel cu Spania, de 87%. Doar în Bulgaria - 82% şi Ungaria - 75%, preţurile sunt mai mici decat în Romania. Romanii plătesc preţuri reprezentand 87% din medie şi pentru mijloace personale de transport - autovehicule, motociclete şi biciclete, la acelaşi nivel fiind şi Estonia. Costuri mai mici pentru astfel de achiziţii au Ungaria - 86%, Polonia şi Bulgaria - ambele 85%, Slovacia - 84% şi Cehia - 81%. Preţurile la băuturi alcoolice şi tutun din Romania, reprezentand 74% din media UE, sunt de asemenea printre cele mai scăzute din Europa. Bulgaria - 59%, precum şi Lituania şi Polonia - ambele cu 73%, au preţuri mai mici decat Romania la aceste produse. Romanii plătesc 69% din media europeană pentru alimente şi băuturi nealcoolice, acelaşi nivel de preţuri înregistrat şi în Bulgaria. Doar Polonia - cu 62%, are preţuri mai mici decat Romania. Romania are preţuri scăzute la serviciile oferite de hoteluri şi restaurante, reprezentand 52% din media UE. Singura ţară în care costurile acestor servicii sunt mai mici este Bulgaria - cu 47%.


Şeful Consiliului Fiscal îl ridiculizează pe Ponta

Dumitru: Este iluzoriu să crezi că Fiscul îşi va recupera toate creanţele de la firmele în insolvenţă

Rata medie de recuperare a datoriilor de către un creditor de la firmele în insolvenţă se situează la 30%, potrivit Băncii Mondiale, afirmă preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, arătand că este iluzorie premisa că Fiscul va recupera în totalitate creanţele pentru a susţine reducerea CAS. "Dacă ne uităm în rapoartele Băncii Mondiale, pentru Romania atunci cand discutăm de o firmă în insolvenţă, cat durează insolvenţa şi cat recuperează din creanţă creditorul, discutăm de 30% rată de recuperare medie de creanţă şi o perioadă de peste trei ani. Dacă ne aşteptăm ca un creditor, fie el şi Fiscul, să recupereze în totalitate o creanţă faţă de o firmă în insolvenţă, probabil că este iluzoriu", a declarat Dumitru ieri, după un participarea la un summit bancar. Premierul Victor Ponta a afirmat marţi că reducerea CAS cu 5 puncte la angajator poate fi menţinută pentru o perioadă de aproximativ 8 ani, la un cost bugetar de 4,8 miliarde de lei pe an, dacă vor fi recuperate cele 40 de miliarde de lei datorate de către contribuabilii aflaţi în insolvenţă către ANAF. El a argumentat astfel de ce este "absolut necesară" promulgarea noului Cod al Insolvenţei, cerut şi de către mediul economic. Guvernul arată că, la finalul lunii aprilie, erau 54,2 mii contribuabili aflaţi în procedura insolvenţei, care aveau arierate către ANAF în valoare de 41,91 miliarde lei. Cele mai mari arierate înregistrate de contribuabili se datorează bugetului de stat (29,7 miliarde lei) şi bugetului asigurărilor sociale (8,99 miliarde lei). De asemenea, către bugetul asigurărilor sociale de sănătate se înregistrează arierate de 2,29 miliarde lei. În proiectul de lege privind reducerea CAS se arată că, impactul negativ bugetar pentru anul viitor va fi compensat din diferite surse, inclusiv prin recuperarea debitelor curente şi diminuarea volumului arieratelor pe baza noii Legi a insolvenţei.

Preţurile locuinţelor nou-construite s-au redus la jumătate

Locuinţele nou-construite din marile oraşe din Romania s-au ieftinit cu pană la jumătate din valoarea atinsă în perioada de apogeu a pieţei imobiliare, în 2008, pe primul loc în clasamentul scăderii preţurilor situandu-se Bucureştiul, iar la polul opus Timişoara, potrivit imobiliare.ro. "Faptul că în Capitală au avut loc cele mai mari reduceri de preţ nu este deloc surprinzător, avand în vedere că aici s-a resimţit cel mai puternic şi boom-ul imobiliar. Din martie 2008 (momentul de apogeu al pieţei bucureştene), apartamentele noi din oraş au consemnat un declin de circa 53%, de la 2.576 de euro pe metru pătrat util, pană la 1.204 de euro pe metru pătrat (valoarea valabilă în mai 2014)", se arată în comunicatul portalului. Astfel, în prezent, o unitate locativă monocamerală poate fi achiziţionată, în medie, cu circa 45.000 de euro, în vreme ce un apartament bicameral costă în jur de 74.000 de euro, iar unul cu trei camere ajunge la aproximativ 111.600 de euro. În Braşov, apartamentele noi s-au depreciat pe parcursul recesiunii cu aproape 51%, de la un prag maxim de 1.619 euro pe metru pătrat (atins în luna septembrie a anului 2008), pană la nivelul actual de 799 de euro pe metru pătrat. Preţul mediu cerut de vanzători în momentul de faţă se ridică la circa 31.000 de euro pentru o garsonieră nou-construită, aproximativ 48.000 de euro pentru un apartament cu două camere şi 64.000 de euro pentru o locuinţă cu trei camere. Pentru locuinţele nou-construite din Constanţa, preţurile solicitate de vanzători au consemnat un recul de aproape 50% în ultimii ani, de la valoarea de 1.780 de euro pe metru pătrat (consemnată în septembrie 2008), pană la cea valabilă în luna mai a acestui an, respectiv 893 de euro pe metru pătrat. La ora actuală, o locuinţă monocamerală poate fi cumpărată cu o sumă medie de 29.000 de euro; pe de altă parte, potenţialii cumpărători ar trebui să scoată din buzunar circa 53.000 de euro pentru un apartament cu două camere sau 84.000 de euro pentru unul cu trei camere.


Ca la noi la nimenea!
CNADNR a găsit soluţia să transforme 300 kilometri de drum în autostrăzi

CNADNR intenţionează să obţină bani europeni pentru montarea unor separatoare de sensuri pe drumurile naţionale cu patru benzi de circulaţie, care totalizează peste 300 de kilometri, proiectul vizand îmbunătăţirea siguranţei rutiere. "Proiectul, aşa cum rezultă din denumirea sa, va fi aplicat pe toate sectoarele de drumuri naţionale cu patru benzi de circulaţie, însumand aproximativ 320 km, şi are ca obiectiv specific îmbunătăţirea siguranţei rutiere prin separarea sensurilor de circulaţie cu parapete rigide de tip New Jersey, parapete metalic deformabil, insule încadrate de borduri de trotuar", a comunicat CNADNR. Lucrările, care includ şi refacerea semnalizărilor, au o durată estimată de un an. Studiul de fezabilitate pentru acest proiect a fost elaborat, iar pentru derularea procedurii sunt aşteptate avize de la Comitetul Tehnico-Economic al CNADNR, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Consiliul Interministerial, urmand ca indicatorii tehnico-economici să fie stabiliţi prin HG. Ulterior obţinerii Hotărarii de Guvern, CNADNR va lansa procedura de achiziţie publică pentru atribuirea contractelor de execuţie. "Pentru acest proiect se intenţionează obţinerea finanţării din partea Comisiei Europene în cadrul Programului Operaţional Sectorial - Transporturi, axa prioritară 3 «Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor», domeniul major de intervenţie 3.2 – «Îmbunătăţirea siguranţei traficului pe toate modurile de transport»", mai arată CNADNR.

Romgaz pune la bătaie 660 milioane lei pentru noi zăcăminte

Conducerea Romgaz a anunţat,ieri, că are pentru acest an un buget de explorare de 666 de milioane de lei, scopul fiind descoperirea de noi zăcăminte pentru a combate "declinul de producţie". Directorul general al Romgaz, Virgil Metea, şi directorul adjunct al companiei, Dumitru Rotar, au anunţat, joi, într-o conferinţă de presă, că bugetul de explorare al societăţii pentru acest an este de 666 de milioane de lei, "de patru ori mai mare decat acum patru ani". "În cadrul direcţiilor de dezvoltare ale Romgaz, activitatea de explorare-producţie este de bază şi se materializează prin faptul că, în ultimii ani, am reuşit să atenuăm declinurile de producţie. De la un declin de şapte la sută, am ajuns, în ultimii cinci ani, la declin sub 1,5 la sută, iar anul trecut a fost chiar zero. Este un lucru de care trebuie ţinut cont şi presupune un efort investiţional susţinut", a declarat Virgil Metea. El a adăugat că, în ultimii ani, volumele zăcămintelor descoperite sunt tot mai mici. "Nu numărul de sonde ar fi important sau adancimea de explorare, dar ţinand cont de faptul că descoperirile acestea sunt tot mai rare şi cantităţile descoperite, volumele descoperite, sunt mici, atunci e clar că pentru a putea veni cu ceva substanţial pe piaţă eforturile trebuie să crească. Că nu ne putem aştepta - deşi nu ar fi rău - la nişte descoperiri din acelea care să ne facă să stăm şi să aşteptăm numai să se consume", a declarat Metea.

Ponta critică firmele care au relaţii numai cu UE

Romania nu are nicio şansă să se dezvolte dacă se bazează doar pe relaţii economice intracomunitare, deoarece piaţa UE s-a contractat şi este restrictivă din punct de vedere al realităţii, afirmă premierul Ponta, arătand că de aceea Guvernul pune accent pe relaţii cu China şi alte ţări din afara UE. "Cred că dacă Romania se bazează în continuare doar pe relaţiile economice intracomunitare, nu avem nicio şansă să ne dezvoltăm. Piaţa UE este o piaţă care s-a contractat în foarte multe domenii, este o piaţă în continuare - nu la nivelul normelor, ci la nivelul realităţii - destul de restrictivă. Nu ştiu cate companii romaneşti pot cu adevărat, la modul realist, să caştige o licitaţie în Germania, Franţa sau Italia. Companiile germane, franceze, italiene caştigă toate licitaţiile din Romania pentru mari proiecte, invers nu se întamplă niciodată", a spus Ponta, joi, în cadrul unui forum economic pe tema exporturilor. Premierul a arătat că atat el, cat şi membrii Guvernului nu pun întamplător accent pe relaţiile cu China şi cu alte ţări din Asia şi din afara Uniunii Europene (UE), ci ca urmare a unei strategii economice.

A apărut smartphone-ul cu imagini 3D

Retailerul american Amazon a prezentat smartphone-ul Fire Phone, cu ecran care face imaginile să pară 3D şi software care recunoaşte, utilizand camerele dispozitivului, atat produse comerciale, cat şi artă, potrivit cotidianului Wall Street Journal. Smartphone-ul ar putea funcţiona, însă, mai mult ca o casă mobilă de marcat, parte a strategiei Amazon de a-şi creşte vanzările de muzică în format digital, conţinut video, dar şi alte produse comercializate pe site-ul companiei. Amazon speră ca funcţiile diferite să ajute smartphone-ul să iasă în evidenţă pe o piaţă aglomerată, dominată de Apple şi Samsung. Fire Phone are patru camere care pot urmări faţa utilizatorului pentru a ajuta ecranul să afişeze imagini aparent 3D şi permit utilizarea funcţiei de scroll pe pagini web sau cărţi electronice doar prin înclinarea dispozitivului. Smartphone-ul va fi disponibil în SUA, începand din 25 iulie, la preţuri de la 199 de dolari şi pană la 299 de dolari cu abonament pe doi ani. Fără contract, telefonul se va vinde cu 649-749 dolari, potrivit amazon. Fire Phone are ecran de 4,7 inci, uşor mai mare decat cel al iPhone, şi cameră de 13 megapixeli.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.