MOZAIC STIRI ECONOMICE: Românii din SUA i-au depăşit pe cei din Spania la trimis bani acasă
Românii care lucrează în Germania şi Statele Unite ale Americii (SUA) au trimis anul trecut mai mulţi bani în ţară decât cei din Spania, unde sunt mai mulţi, însă mai slab calificaţi şi mai prost plătiţi, pe primul loc menţinându-se muncitorii din Italia, afirmă economistul şef al BNR,Valentin Lazea
Astfel, românii din Italia au trimis 925 milioane euro anul trecut în ţară, în creştere de la 900 milioane euro în 2012, urmaţi de cei din Germania cu 595 milioane euro (491 milioane de euro în 2012) şi din SUA cu 460 milioane euro (593 milioane de euro în 2012), potrivit datelor prezentate ieri de Lazea.
Românii care lucrează în Spania şi-au redus anul trecut fluxul de numerar către rudele din ţară la 393 milioane euro, de la 504 milioane euro în 2012. În perioada 2005-2010, românii din Spania s-au clasat pe poziţia a doua, după Italia, la trimiterea de bani acasă.
Potrivit datelor Ministerului Afacerilor, care citează statisticile oficiale, în Spania trăiesc aproape 920.000 de români, iar în Italia peste 940.000 de persoane. Ministerul menţionează că, potrivit datelor misiunilor diplomatice, numărul românilor din Italia ar fi cu 350.000 mai mare faţă de statisticile oficiale.
Următoarele ţări în clasament sunt Elveţia (252 milioane de euro), Franţa (250 milioane de euro), Marea Britanie (224 milioane de euro), Ungaria (128 milioane de euro), Austria (111 milioane de euro), Grecia (75 milioane de euro), Turcia (35 milioane de euro) şi Irlanda (20 milioane de euro).
Totalul intrărilor de bani în România în cursul anului trecut s-a plasat la 4,23 miliarde euro, incluzând transferuri de la lucrători şi de la alte persoane plecate în străinătate, în scădere de la 4,55 miliarde euro în 2012.
"Nemţii" şi "americanii", mai bine plătiţi
Lazea a explicat că schimbarea clasamentului se explică prin profilul diferit al românilor migranţi pe trei zone geografice mari. Astfel, lucrătorii din ţările mediteraneene - Spania, Italia, Portugalia, Grecia - sunt de regulă mai puţin calificaţi şi trimit bani mai puţini pentru că salariile lor sunt mai mici, deşi sunt mai numeroşi. Cei din Germania, Franţa şi Marea Britanie au un grad de instruire mai înalt şi trimt bani ceva mai mulţi, românii din cele două categorii având probabil intenţia să se întoarcă în ţară şi să înceapă o afacere sau să-şi construiască o casă.
A treia categorie este reprezentată de persoanele supraspecializate, cu masterate, doctorate, care lucrează în Statele Unite sau Canada şi trimit bani fără a avea de gând să se întoarcă în ţară. "Acest lucru este oarecum surprinzător, faptul că puţini români, dar bine plătiţi din SUA, au trimis mai mulţi bani decât migranţii mulţi din Spania, dar mai prost plătiţi", a afirmat Lazea. El a arătat că băncile ar trebui să-şi stabilească strategii diferite în funcţie de aceste trei tipologii de emigranţi. "Una este să urmăreşti un emigrant care vrea să se întoarcă acasă şi trebuie să ştii ce anume are de gând, să deschidă o mică afacere sau să-şi construiască o casă sau să-şi cumpere o maşină, altfel de strategie ai faţă de un emigrant care n-are de gând să se întoarcă şi trimite bani acasă ca să-şi ajute rudele sau copiii să meargă la şcoală", a explicat economistul-şef al băncii centrale.
Reducerea CAS, amanată din nou de Guvern
Scăderea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator a fost amanată pentru luna octombrie n Guvernul îşi asumă măsura deşi nu are acordul FMI
Contribuţiile de asigurări sociale vor fi reduse la angajator cu cinci puncte procentuale, dar de la 1 octombrie, cu un impact bugetar de 850 milioane lei, a anunţat, ieri, premierul Victor Ponta. El a precizat că măsura va fi introdusă printr-un proiect de lege pe care Guvernul îl va trimite săptămâna viitoare Parlamentului şi reprezintă o decizie pe care Guvernul şi-o asumă.
Întrebat însă dacă reducerea CAS din octombrie are acordul FMI, premierul a răspuns că nu există nici acord, nici dezacord, deoarece Fondul solicită doar respectarea ţintelor macroeconomice, iar când au fost tăiate salariile şi pensiile nu a existat nici atunci un acord al Fondului.
"Acordul cu FMI rămâne funcţional, nu se întrerupe, reziliază sau denunţă", a spus Ponta. El a asigurat că impactul reducerii CAS din octombrie va fi acoperit strict din încasări bugetare.
Ponta: România nu va avea nevoie de un nou acord cu FMI
Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale de la 1 iulie, au declarat, ieri, surse oficiale. Potrivit acestora, board-ul FMI se va reuni abia în toamnă pentru a analiza rezultatele misiunii de evaluare. Sursele citate au mai precizat că, potrivit datelor actuale, misiunea FMI ar urma să plece de la Bucureşti fără o scrisoare de intenţie înmânată de către autorităţile române, iar la board-ul din toamnă, cel mai probabil în luna noiembrie, vor fi astfel analizate atât rezultatele acestei misiuni de evaluare, cât şi cele ale misiunii programate pentru iulie-august.
O misiune a Fondului Monetar Internaţional a venit la Bucureşti la începutul lunii iunie pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cea mai importantă temă de pe agenda discuţiilor cu autorităţiile vizând posibilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale de la jumătatea anului. Misiunea a analizat în principal execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, precum şi perspectivele privind creşterea economică şi încasările la bugetul de stat.
La finele lunii martie, Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST). Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST).
România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, într-un interviu pentru Bloomberg, că România nu va avea nevoie de un nou acord cu FMI după expirarea actualului aranjament, în anul 2015.
Inflaţia a atins un minim istoric
Preţurile de consum au scăzut cu 0,04% în luna mai, iar inflaţia anuală a coborât la 0,94%, reprezentând un minim istoric, pe fondul ieftinirii alimentelor de bază, precum şi a unor tarife la unele servicii, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Inflaţia anuală a coborât astfel de la nivelul de 1,21% atins în aprilie, care a reprezentat cel mai ridicat nivel din acest an, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, când preţurile de consum au urcat cu numai 0,11%.
Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (iunie 2013 – mai 2014) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2012 – mai 2013), determinată pe baza IPC (indicele preţurilor de consum) este 2,1%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%, se arată într-un comunicat publicat joi de INS.
În luna mai, cele mai importante scăderi de preţuri au fost înregistrate la ouă (-4%), zahăr (-3,06%) şi legume (-1,29%), completate de ieftiniri uşoare la anumite servicii, respectiv chirii, transportul urban, transporturile aeriene şi serviciile de telefonie. Cele mai mari creşteri de preţuri au fost operate la fructe proaspete (5,94%) şi cartofi (1,93%).
BNR a revizuit în luna mai prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,5% la 3,3%, sub limita superioară a intervalului de variaţie de 2,5% plus minus un punct procentual. Pe de altă parte, mulţi analişti anticipează ratarea ţintei de inflaţie, sau încadrarea la limită.
Preţul petrolului creşte, din cauza violenţelor din Irak
Preţul barilului de petrol a crescut ieri cu peste 1 dolar, ca urmare a violenţelor din Irak, unde militanţii kurzi au preluat controlul oraşului Kirkuk, în timp ce gruparea Statul Islamic în Irak şi Levant (SIIL) a ocupat teritorii extinse şi se află la mai puţin de 100 de kilometri de capitală.
Cotaţia barilului de ţiţei Brent cu livrare în iulie a urcat cu 1,1%, sau 1,09 dolari, la 111,04 dolari, cel mai ridicat nivel de la începutul lunii martie, când preţul a crescut din cauza tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia. Barilul de petrol West Texas Intermediate din SUA a avansat cu 1%, sau 1,03 dolari, la 105,42 de dolari
CFR Marfă începe săptămâna viitoare concedierile
CFR Marfă va începe săptămâna viitoare concedierea a peste 2.000 de oameni, din cauza situaţiei financiare nefavorabile, în lipsa acestei măsuri transportatorul feroviar riscând să rămână fără fond de salarii din august, a declarat ieri ministrul Transporturilor, Dan Şova. "Cifra concedierilor la CFR Marfă a fost stabilită în noiembrie anul trecut la 2.500 de oameni, trebuia făcută din februarie. Nu s-a făcut. Din păcate, fără aceste concedieri în luna august - şi aşa sunt probleme cu fondul de salarii - rămânem fără fond de salarii. Deci este o problemă foarte mare şi trebuie rezolvată foarte rapid", a spus ministrul, răspunzând unei întrebări.
Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pentru 2014, CFR Marfă va renunţa la 2.500 de angajaţi în acest an, estimând că în cadrul companiei vor mai rămâne 6.376 de salariaţi. Bugetul prevede cheltuieli cu plăţi compensatorii aferente disponibilizărilor de 16,8 milioane lei.
