MOZAIC STIRI ECONOMICE: Banca Mondială se aşteaptă la încetinirea avansului economei româneşti
Banca Mondială a revizuit, ieri, în scădere, estimările privind ritmul de creştere care va fi înregistrat de economia mondială în acest an, în condiţiile în care efectul cumulat al crizei din Ucraina şi al temperaturilor extrem de scăzute din SUA a afectat avansul economiei în prima jumătate a anului. Potrivit raportului semestrial, România ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,8%, după un avans de 3,2% în 2013, urmată de o creştere de 3,2% în 2015. Totuşi, comparativ cu estimările din luna ianuarie a acestui an, Banca Mondială şi-a îmbunătăţit estimările privind România, în condiţiile în care la începutul anului miza pe o creştere de 2,5% în 2014 şi un avans de 2,7% în 2015. "O relansare modestă în regiunea Europa şi Asia Centrală a continuat în primul trimestru al acestui an, în pofida consecinţelor negative provocate de turbulenţele financiare globale şi a tensiunilor geopolitice dintre Rusia şi Ucraina. Producţia industrială în sub-regiunea Europei Centrale şi de Est a înregistrat o creştere anuală de 12% în luna martie, în special în Ungaria şi România, ajutată de creşterea exporturilor în zona euro", subliniază Banca Mondială.
Economia globală va creşte cu acelaşi procent
La nivel global, Banca Mondială şi-a revizuit prognozele de creştere până la 2,8% (n.r. – la fel ca Romania) în acest an, faţă de estimările din luna ianuarie care vorbeau de un avans de 3,2%. Estimările privind evoluţia economiei americane au fost revizuite la 2,1% de la 2,8% anterior, şi de asemenea au fost reduse prognozele pentru Brazilia, Rusia, India şi China. În cazul regiunii Europei Centrale şi de Est, în care este inclusă şi România, Banca Mondială prognozează o încetinire a ritmului de creştere până la 2,4% în acest an, faţă de un avans de 3,6% în 2013, urmând ca anul viitor să accelereze la 3,7%.
La sfârşitul lunii mai a acestui an, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit uşor în creştere prognoza privind avansul economiei româneşti în 2014 şi 2015, la 2,5%, respectiv, 2,6%.
Comisia Europeană (CE) a îmbunătăţit, în mai 2014, previziunile privind creşterea economică a României în 2014 şi 2015, estimate acum la 2,5% în 2014 şi 2,6% în 2015, faţă de de 2,3% şi respectiv 2,5%, cât estimase la momentul prezentării previziunilor de iarnă, în februarie. Fondul Monetar Internaţional estimează că, în acest an, România va înregistra o creştere economică de 2,2%, urmată de un avans de 2,5% în 2015.
La finele anului trecut, la momentul realizării proiectului de buget pentru acest an, Guvernul a estimat o creştere economică de 2,2% pentru acest an. Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, arăta, însă, recent, că România ar putea avea o creştere economică de cel puţin 4% pentru întregul an 2014, după ce, în primul trimestru economia a avansat cu 3,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Electrica vrea să atragă 435 milioane euro pentru listare la bursă
Oferta publică iniţială prin care Electrica scoate la vânzare pe bursă 51% din acţiuni începe la preţuri cuprinse între 11 lei/titlu şi 13,5 lei/titlu, compania vizând să atragă minim 435 milioane euro, potrivit ministrului delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. "Vorbim de cel mai mare proces de listare petrecut vreodată pe piaţa de capital din România. Societatea se va lista dacă va obţine minim 435 de milioane de euro. Este o dovadă de curaj să încercăm 51% listare pe piaţa de capital din România", a afirmat Nicolescu, după şedinţa de Guvern. "Este o dovadă că statul în momentul de faţă este dispus să continue privatizările, însă la un preţ corect, la un preţ care să fie avantajos şi pentru stat, pentru că mai ales în contextul ultimelor dezvoltări în care România şi-a îmbunătăţit ratingul de ţară suntem în situaţia în care putem să vindem şi suntem dispuşi să vindem dacă preţul este unul corect", a spus ministrul.
Fără a fi luate în calcul eventualele discounturi care ar putea fi acordate micilor investitori, valoarea ofertei este cuprinsă între aproximativ 1,949 miliarde lei (443,3 milioane euro) şi 2,392 miliarde lei (544,1 milioane euro).
Surse citate de Mediafax au declarat recent că oferta ar urma să se deruleze în perioada 16 - 25 iunie. Preţul final de vânzare va fi stabilit în funcţie subscrierile de pe tranşa investitorilor instituţionali, care pot plasa ordinele la preţuri cuprinse oriunde în intervalul 11 lei/titlu - 13,5 lei/titlu. Micii investitori vor cumpăra acţiunile la un preţ ceva mai mic, acestora urmând să le fie acordat şi un discount.
Aceasta ar urma să fie cea mai mare ofertă publică derulată vreodată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), chiar şi la preţul minim depăşind operaţiunea prin care statul a vândut anul trecut 15% din acţiunile Romgaz (SNG) pentru 1,734 miliarde lei (aproape 391 milioane euro).
Electrica a înregistrat în primul trimestru un profit net consolidat, excluzând participaţiile minoritare, de 60 milioane lei (13,4 milioane euro), uşor sub cel din aceeaşi perioadă din 2013, iar pe tot anul 2013 a obţinut un câştig de 243,4 milioane lei (55 milioane euro), cu 32% sub cel din 2012.
Google a cumpărat o companie care proiectează sateliţi
Google a cumpărat pentru 500 de milioane de dolari compania Skybox Imaging, specializată în proiectarea de sateliţi, urmând ca achiziţia să ajute la îmbunătăţirea serviciilor de hărţi, potrivit Bloomberg. Skybox a proiectat sateliţi care surprind imagini detaliate, pe care le transmit ulterior clienţilor.
"Sateliţii Skybox vor ajuta la menţinerea acurateţii Google Maps, prin imagini actualizate. În timp, sperăm ca echipa şi tehnologia Skybox să poată îmbunătăţi accesul la internet şi trimiterea de ajutor în caz de dezastre - domenii de interes pentru Google de mult timp", a notat Google.
Compania caută constant achiziţii care să-i asigure intarea pe noi pieţe şi să consolideze serviciile tradiţionale ale Google, inclusiv hărţi şi căutarea online. De asemenea, Google încearcă să găsească noi modalităţi de a oferi servicii online utilizatorilor, prin proiectul Loon, care ar trebui să ofere conectivitate la internet în regiuni izolate. În aprilie, Google a anunţat preluarea Titan Aerospace, producător de drone de mare altitudine, care funcţionează cu energie solară şi pot furniza servicii de date.
Producţia industrială a scăzut în aprilie pe toate sectoarele
Producţia industrială a scăzut în aprilie cu 3% serie brută şi 0,3% serie ajustată sezonier, fiind afectate toate marile sectoare, cu precădere cel energetic, care a pierdut, excluzând sezonalitatea, peste 5% faţă de martie, şi are o evoluţie negativă atât faţă de aprilie 2013, cât şi la patru luni. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 17,2%, industria extractivă cu 3,5% şi industria prelucrătoare cu 1,5%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi în: industria energetică (-14,2%), industria bunurilor intermediare (-3,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-1,3%) şi industria bunurilor de capital (-0,7%). Industria bunurilor de uz curent a crescut cu 0,2%.
În luna aprilie 2014, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 2,6% faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, datorită creşterii industriei prelucrătoare (^3,9%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au scăzut cu 8,9%, respectiv cu 4,1%. Pe marile grupe industriale, s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (^9,3%) şi în industria bunurilor de uz curent (^0,7%) şi scăderi în industria energetică (-5,8%), industria bunurilor intermediare (-2,3%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-0,1%).
Pe primele patru luni, producţia industrială (serie brută) a fost mai mare cu 8,1% faţă de perioada ianuarie - aprilie 2013, ca urmare a creşterii industriei prelucrătoare (^9,6%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 1,7%, respectiv cu 1,0%.
Directorul BVB, pus şef la Poştă
Compania Naţională "Poşta Română" are un nou Consiliu de Administraţie, ce va fi condus de către şeful Bursei de Valori Bucureşti /BVB/, Ludwik Leszek Sobolewski, precum şi un nou director general interimar în persoana lui Alexandru Petrescu, a anunţat, ieri, Ministerul pentru Societatea Informaţională. Conform MSI, motivele pentru care cei şase membri ai CA au fost revocaţi au fost legate de aprobarea majorării salariale prin încheierea Actului Adiţional la Contractul Colectiv de Muncă (CCM) dintre CNPR şi Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România (SLPR) s-a făcut cu nerespectarea normelor legale aplicabile, nerespectarea obligaţiilor de prudenţă, diligenţă şi loialitate, acţionând contrar intereselor CNPR, obligaţii prevăzute în contractele de mandat, precum şi încălcarea obligaţiei de supraveghere ce decurge din prevederile Legii 31/1990, privind societăţile comerciale.
Statul Român, prin MSI, deţine 75% din acţiunile Poştei, iar restul de 25% sunt deţinute de Fondul Proprietatea. Poşta Română este lider pe piaţa serviciilor poştale în România cu o cifră de afaceri anuală de peste 1,2 miliarde lei şi operează printr-o reţea de 5.687 unităţi poştale, cu acoperire naţională, având 27.305 angajaţi. Anual, compania procesează un volum de sute de milioane de trimiteri poştale şi distribuie către 5 milioane de beneficiari drepturile băneşti aferente sistemului public de pensii.
Danone închide trei fabrici din Europa
Grupul agroalimentar francez Danone a anunţat ieri că intenţionează să închidă trei fabrici de produse lactate din Europa şi să reducă 325 de locuri de muncă pentru a răspunde la scăderea cererii de produse lactate proaspete. Danone, cel mai mare producător mondial de produse lactate proaspete cu mărci precum Activia şi Actimel, a precizat că intenţionează să închidă fabricile de la Casale Cremasco (Italia), Hagenow (Germania) şi Budapesta (Ungaria), urmând ca producţia să fie transferată treptat la uzinele din Belgia, Polania, Germania şi Franţa. Măsura va conduce la eliminare a 100 de locuri de muncă în Italia, 70 de posturi în Germania şi 155 de posturi în Ungaria. "Începând din 2010, degradarea conjuncturii economice şi a cheltuielilor de consum din Europa au antrenat o scădere semnificativă a vânzărilor în această regiune", a informat Danone într-un comunicat. "Deşi volumele de vânzări în Europa arată în prezent semne de îmbunătăţire, divizia de produse lactate proaspete înregistrează cazuri de supracapacităţi pe unele pieţe locale" se mai arată în comunicatul de presă.
Potrivit unui purtător de cuvânt al grupului Danone, divizia europeană de produse lactate proaspete are aproximativ 9.000 de angajaţi la 19 fabrici. La nivel global, Danone are 104.000 de angajaţi şi 190 de facilităţi de producţie.
Grupul Danone a demarat investiţia în România, în 1996, prin achiziţia fostei unităţi Mioriţa Fundeni. Veniturile Danone România au depăşit 481 milioane lei în 2013, în scădere cu 5% în comparaţie cu anul anterior.