Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Companiile romaneşti ar putea da statul în judecată pentru noile taxe

Ziarul de Vrancea
9 iun 2014 483 vizualizări
"Dacă majorarea redevenţelor va fi foarte mare se va ajunge la dispute între companii şi Guvern", a ameninţă reprezentantul unei asociaţii a companiilor din domeniul petrolier

Impunerea de noi taxe sau creşterea nivelului altora deschide "o cutie a Pandorei", iar statul trebuie să fie conştient de riscuri, inclusiv de posibilitatea de a fi acţionat în instanţă de firme, a declarat Arthur Stratan, vicepreşedinte al unei asociaţii de companii petroliere. "Modul de impunere a taxei pe stâlp s-a făcut greşit, clar taxa nu a fost gândită, pentru că Guvernul a colectat mai mult decât dublu decât a estimat iniţial. (...) Se va deschide o cutie a Pandorei în ce priveşte redevenţele. Dacă majorarea redevenţelor va fi foarte mare se va ajunge la dispute între companii şi Guvern, posibil inclusiv în tribunal, datorită impunerii unilaterale", a afirmat Stratan, vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA).
Impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale, cunoscut ca taxa pe stâlp, este de 1,5% din valoarea construcţiei şi a fost introdus la începutul acestui an, iar normele metodologice care clarifică modul de achitare a taxei au fost aprobate la 20 mai, prima plată fiind programată pentru 26 mai, iar a doua până la 25 septembrie.
ROPEPCA reuneşte mai multe companii de explorare şi producţie a hidrocarburilor care deţin majoritatea blocurilor de concesiune onshore (terestre) din România şi cumulează investiţii potenţiale de 630 de milioane de dolari.

Statul caştigă anual circa un miliard de lei din redevenţe

Potrivit lui Stratan, aplicarea taxei pe stâlp scurtează cu 6-7 luni durata de viaţă a unei sonde, care este de vreo 15 ani. Asociaţia a propus reducerea valorii taxei, de la cea actuală de 1,5%, într-o scrisoare transmisă recent Guvernului, dar la care încă nu a primit răspuns.
Ministerul Finanţelor a înregistrat, la sfârşitul lunii mai, din declaraţiile companilor care trebuie să plăteasca impozitul pe constucţii speciale suma de un miliard de lei, mai mult decât dublu faţă de estimările înscrise în bugetul pe acest an. Stratan a adăugat că valoarea redevenţelor nu ar trebui crescută iar asociaţia va trimite Guvernului o scrisoare pe această temă. "Industria petrolieră este fragmentată, adică produci extrem de puţin în foarte multe locuri, şi cele mai multe zăcăminte sunt depletate. În vară vom trimite autorităţilor o scrisoare pe tema redeveneţelor. Redevenţele nu ar trebui crescute pentru că sunt dăltuite în piatră în acordurile de concesiune. Dacă însă se modifică redevenţele, toate contractele se modifică", a spus Stratan.
Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de 1 miliard de lei.

Probleme cu autorităţile locale

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duţu, spunea săptămâna trecută că nivelul redevenţelor percepute de stat pentru producţia de petrol şi gaze nu va creşte spectaculos în noua legislaţie în domeniu, dar va fi diferenţiat în funcţie de tipul zăcământului din care sunt extrase hidrocarburile.
Legislaţia actuală nu face diferenţa între tipurile de zăcăminte, iar nivelul redevenţelor este cuprins între 3% şi 13% din nivelul producţiei de hidrocarburi. Redevenţele au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin legea de aprobare a contractului de privatizare a companiei Petrom, preluată de grupul austriac OMV. Stratan a adăugat că o altă problemă severă cu care se confruntă companiile petroliere este accesul la terenurile care fac parte din perimetrele concesionate de la stat, din cauza activiştilor care se opun explorărilor şi exploatărilor petroliere. El a afirmat că nicio companie nu poate spune că la nivel central nu are sprijin de la Guvern, dar este o "prăpastie" la nivelul autorităţilor locale, iar unele companii din ROPEPCA se gândesc chiar să invoce clauza de forţă majoră din contractele de concesiune din cauza faptului ca nu pot accesa terenurile necesare pentru desfasurarea operatiunilor petroliere.


Criminalitatea informatică costă economia mondială 445 miliarde de dolari anual

Criminalitatea informatică costă economia mondială 445 miliarde de dolari anual, cea mai mare parte a acestor pierderi fiind rezultate în urma furtului de proprietate intelectuală, aproape duble ca valoare faţă de cele cauzate de hackeri, arată un studiu citat de Reuters.
O estimare precaută a pierderilor ar fi de 375 de miliarde de dolari, în timp ce maximul ar putea ajunge la 575 miliarde de dolari, arată studiul, publicat de Center for Strategic and International Studies în colaborare cu firma de software de securitate McAfee. "Criminalitatea informatică reprezintă o taxă pe inovaţie şi încetineşte acest proces la nivel global reducând câştigurile pentru cei care inventează şi inovează. Pentru ţările dezvoltate, criminalitatea informatică are implicaţii serioase asupra pieţei muncii", se arată în studiu. Cele mai mari pierderi sunt înregistrate de marile economii.
Pentru Statele Unite, China, Japonia şi Germania, pierderile au totalizat 200 de miliarde de dolari pe an, aproape jumătate din cele la nivel global.
Pierderile legate de furtul unor date personale, precum informaţii despre carduri de credit, sunt estimate la 150 de miliarde de dolari pe an.
În SUA, 40 de milioane de oameni, aproximtiv 15% din populaţie, au fost victime ale furtului de informaţii personale de către hackeri. În Germania au fost afectate 16 milioane de persoane, iar în China 20 de milioane.

Averea netă a populaţiei din SUA a atins un nivel record

Averea netă a gospodăriilor din Statele Unite a avansat cu 2% în primul trimestru, la nivelul record de 81.800 de miliarde de dolari, susţinută de creşterea bursei şi a pieţei imobiliare, arată date ale Rezervei Federale a SUA (Fed). Indicele S&P 500 al bursei americane a urcat cu 1,4% în primul trimestru, în timp ce Fed a continuat politica monetară de sprijinire a economiei prin dobânzi foarte scăzute, aproape de zero, şi achiziţii de obligaţiuni. Datoriile gospodăriilor americane au crescut, de asemenea, cu 2% în primele trei luni, excluzând cheltuielile cu plata creditelor ipotecare.
Valoarea creditelor contractate de sectorul nefinanciar a scăzut cu 10% în perioada ianuarie-martie, la 2.320 miliarde de dolari, în timp ce creditarea ipotecară a rămas slabă. Creşterea averii populaţiei ar trebui să susţină cheltuielile de consum, cu impact benefic asupra revenirii economiei americane după iarna dificilă, notează Reuters.
În perioada recesiunii, americanii au scăzut semnificativ consumul, iar în ultimii ani şi-au redus datoriile, proces care pare să fi ajuns aproape de final.

Peste o sută de fapte de evaziune fiscală, depistate în ultima săptămână

Peste 200 de infracţiuni economice, dintre care aproape 140 de fapte de evaziune fiscală şi înşelăciune, au fost depistate de poliţişti în ultima săptămână, 193 de persoane fiind suspectate în aceste cazuri, potrivit Poliţiei Române. Poliţiştii de la investigarea fraudelor au constatat, în urma controalelor făcute în ultima săptămână, 216 infracţiuni economice, de comiterea cărora sunt suspectate 193 de persoane, dintre care 14 au fost reţinute, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române transmis ieri. Dintre cele peste 200 de infracţiuni, 102 sunt fapte de evaziune fiscală, 36 de înşelăciune, şase de fals în înscrisuri sub semnătură privată, şapte de uz de fals şi o alta de fals intelectual. De asemenea, în alte opt cazuri au fost constatate infracţiuni de corupţie, dintre care trei de luare de mită, două privind fapte prevăzute de Legea 78/2000 şi câte una de trafic de influenţă, dare de mită şi conflict de interese.
Echipele de control au mai depistat şase infracţiuni de spălare a banilor, şapte fapte privind uzul de fals, şase de complicitate la evaziune fiscală, două infracţiuni la legea privind drepturile de autor, precum şi câte o faptă la legea cecului, fals privind identitatea, instigare la fals privind înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălarea banilor.
Poliţiştii cercetează şi două infracţiuni de delapidare, 17 privind fapte prevăzute de Codul vamal, trei privind Codul fiscal, trei de abuz în serviciu, două de punere în circulaţie, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse şi şase fapte de contrabandă, a precizat sursa citată.

Lagarde: FMI a subestimat potenţialul de creştere al economiei Marii Britanii

FMI a subestimat soliditatea economiei britanice, atunci când a criticat programul guvernamental de austeritate, a declarat ieri directorul general al Fondului, Christine Lagarde, la un an după ce economistul şef al instituţiei, Oliver Blanchard, a avertizat că autorităţile se joacă cu focul.
"Am greşit. Am recunoscut acest lucru. Încrederea rezultată din măsurile adoptate de guvern pe mulţi ne-au luat prin surprindere", a afirmat Lagarde într-o emisiune de la televiziunea BBC, transmite Bloomberg. Blanchard a avertizat în urmă cu un an că reducerile cheltuielilor bugetare din Marea Britanie sunt echivalente cu "o joacă cu focul". În luna aprilie, FMI a estimat că economia britanică va avansa cu 2,9% în acest an, acesta fiind cel mai rapid ritm între statele dezvoltate membre ale G7. Întrebată de moderatorul emisiunii dacă şi-a cerut scuze ministrului de Finanţe George Osborne, Lagarde a întrebat "Trebuie să cad în genunchi?" “Am spus foarte clar că am subestimat creşterea economiei britanice şi că estimările noastre au fost contrazise de realităţile economice", a arătat ea.
Lagarde consideră că perspectivele economice ale Marii Britanii au devenit mai sustenabile, investiţiile fiind un motor de creştere, alături de consum. Ea a reiterat că piaţa imobiliară britanică rămâne un pericol, chiar dacă creşterea acesteia are mai multe faţete, nefiind doar un boom speculativ.
Şefa FMI s-a distanţat de un apel al Comisiei Europene pentru majorarea taxelor în Marea Britanie, ea considerând că o astfel de măsură nu este recomandabilă.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.