Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Anul 2013, profitabil pentru reţelele de retail

Ziarul de Vrancea
8 iun 2014 1051 vizualizări
Majoritatea reţelelor de retail din România au fost profitabile anul trecut, cele mai mari câştiguri fiind înregistrate de Kaufland, Carrefour, Mega Image şi Penny Market, în timp ce Auchan a trecut pe pierderi, ca urmare a preluării celor 20 de hipermarketuri Real. Datele financiare pentru 2013 ale Lidl, Cora şi Metro nu au fost publicate.

Anul trecut, comerţul modern l-a depăşit pentru prima dată pe cel tradiţional, a fost finalizată cea mai mare tranzacţie din retail, Auchan cu Real, marile reţele au deschis circa 270 de magazine, majoritatea de proximitate şi supermarketuri, şi s-au extins pe online.
Kaufland, care deţine cea mai mare reţea de hipermarketuri de pe piaţa locală, a înregistrat anul trecut o creştere cu peste 20% a profitului net, la 331 milioane lei (75 milioane euro), la afaceri cu 13% mai mari, la 7,26 miliarde lei (1,64 miliarde euro). Anul trecut Kaufland a deschis opt hipermarketuri noi şi de la începutul anului alte două, ajungând la 91 de unităţi. Astfel, Kaufland îşi menţine prima poziţie în topul marilor retaileri din România, după vânzări.
Acesta este urmat de Carrefour, care operează 150 de magazine sub patru formate: hipermarket-uri, supermarket-uri, magazine de proximitate şi un magazin online, cu un profit net de 144,3 milioane lei (33 milioane euro), în creştere cu 38% comparativ cu 2012, la afaceri de 4,29 miliarde lei (970 milioane euro), în stagnare. În 2013, Carrefour a inaugurat 52 de magazine.

Billa a deschis zece magazine

Al treilea clasat este Mega Image, care operează o reţea de 311 supermarketuri şi magazine de proximitate, cu un profit net de 55,1 milioane lei (12,5 milioane euro), în creştere cu 18%, la afaceri de 2,33 miliarde lei (530 milioane euro), cu 33% mai mari. Mega Image a deschis 104 magazine noi anul trecut, dintre care 37 supermarketuri Mega Image, 66 magazine de proximitate Shop&Go şi o unitate dedicată produselor congelate, AB Cool Food. Pentru 2014, compania a anunţat continuarea extinderii în Bucureşti şi dezvoltării unui depozit nou.
Reţeaua de supermarketuri Profi şi-a dublat profitul net anul trecut, de la 13,1 milioane lei în 2012 la 26,8 milioane lei (6 milioane euro), în timp ce cifra de afaceri a crescut cu 26%, la 1,45 miliarde lei (330 milioane euro). Retailerul a deschis 63 de magazine în 2013 şi şi-a propus să menţină ritmul de inaugurări şi în acest an. În prezent, Profi are o reţea de 226 unităţi.
Billa a rămas pe profit anul trecut, de 2,17 milioane lei (493.000 euro), în scădere cu 40% faţă de anul anterior, dar cifra de afaceri a urcat cu 7,3%, la 1,35 miliarde lei (307 milioane euro). Anul trecut, retailerul a deschis 10 magazine în oraşe precum Cernavodă, Constanţa, Braşov, Bucureşti, Iaşi, Piteşti, Râşnov şi Timişoara şi a închis un supermarket în Carei (judeţul Satu Mare). În prezent, reţeaua numără 80 de supermarketuri.

Auchan, pierderi de peste 20 milioane euro

Rewe România, care operează reţeaua de magazine Penny Market şi XXL Mega Discount, a revenit pe profit anul trecut, de peste 557.000 lei, de la pierderi de 6,58 milioane lei în 2012, iar cifra de afaceri a retailerului a crescut cu 13,8%, la 2,19 miliarde lei (426 milioane euro). Reţeaua companiei numără 157 de magazine, dintre care 149 sub brandul Penny Market şi opt XXL Mega Discount şi are 3.212 de angajaţi. Compania vrea să deschidă peste 35 de magazine Penny Market în doi ani şi un nou depozit.
Dintre retailerii ale căror date financiare au fost publicate pe Ministerul Finanţelor, Auchan România a trecut pe pierderi, de 90,5 milioane lei (20,5 milioane euro), ca urmare a achiziţiei celor 20 de hipermarketuri Real, tranzacţie finalizată pe 12 septembrie 2013. În noua sa dimensiune, retailerul are 31 de magazine deschise în 18 oraşe şi alte două unităţi în construcţie, în cartierul Drumul Taberei din Bucureşti şi în Braşov. În urma integrării, Auchan România a încheiat anul trecut cu afaceri de 4,6 miliarde lei, fără taxe, de peste două ori mai mari comparativ cu 2012.
În acelaşi timp, societatea Real Hyper Magazine, care administrează cele patru hipermarketuri real rămase după tranzacţia cu Auchan, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 75,48 milioane lei (17 milioane euro) şi pierderi de 18,46 milioane lei (4,17 milioane euro).
În cazul hipermarketurilor Cora, reprezentanţii companiei declarau la începutul anului că reţeaua de 12 hipermarketuri a încheiat anul trecut cu vânzări în creştere cu 13,5% comparativ cu 2012, în contextul deschiderii a încă două magazine. În anul 2012, cora a avut o cifră de afaceri de 1,6 miliarde lei (359 milioane euro) şi un profit de 24,5 milioane lei (5,5 milioane euro), în scădere cu 38,5%.
În ceea ce priveşte compania Selgros Cash&Carry, atât cifra de afaceri, cât şi profitul net au scăzut, cu 9,8%, la 3,09 miliarde lei (699 milioane euro), şi, respectiv, cu 21,3%, la 54 milioane lei (12,2 milioane euro). Selgros deţine 19 magazine în România.

Numărul de angajaţi americani a depăşit recordul anterior crizei

Cu toate acestea, rata de participare pe piaţa muncii se menţine la 62,8%, cel mai redus nivel începând de la sfârşitul anilor '70

Numărul de americani cu locuri de muncă a depăşit nivelul record anterior crizei, de 138,4 milioane înregistrat în ianuarie 2008, după ce recuperarea celei mai mari economii din lume a condus la creşteri de peste 200.000 posturi în fiecare din ultimele patru luni, pentru prima dată în 14 ani. În mai, numărul de persoane cu locuri de muncă a crescut cu 217.000, uşor peste aşteptările analiştilor de 213.000, în timp ce rata şomajului s-a menţinut la 6,3%, scrie cotidianul Financial Times.
Momentul depăşirii recordului anterior crizei financiare este unul simbolic, în timp ce creşterea populaţiei cu mai multe milioane de persoane în aceast interval înseamnă că situaţia de pe piaţa muncii este în continuare mai dificilă comparativ cu perioada anterioară recesiunii. Depăşirea acestui prag evidenţiază amploarea recesiunii economice şi ritmul foarte lent al recuperării.
SUA au avut nevoie de şase ani pentru a atinge un nou maxim al numărului de angajaţi, de două ori mai mult decât în orice altă perioadă după Al Doilea Război Mondial. Rata de participare pe piaţa muncii s-a menţinut la 62,8%, cel mai redus nivel începând de la sfârşitul anilor '70.
Un număr mare de persoane care nu revin pe piaţa muncii ar putea sugera că recuperarea economică lentă a produs efecte pe termen lung, pauzele mari făcând mai dificilă revenirea multora dintre cei care şi-au pierdut slujbele în contextul crizei.

Vicepreşedintele ANRE, cercetat în liberate

Tribunalul Bucureşti a respins propunerea de arestare preventivă înaintată de procurorii DNA pentru vicepreşedintele ANRE Claudiu Dumbrăveanu, directorul Enel Florin Gugu şi Gheorghe Ciubotaru, asociat al unei firme, cercetaţi într-un dosar de corupţie.
Procurorii anticorupţie i-au reţinut, joi, pe vicepreşedintele ANRE Claudiu Dumbrăveanu şi pe Gheorghe Ciubotaru, asociat la SC ElectroAlfa International SRL, acuzaţi de luare de mită, alături de directorul ENEL Florin Gugu, pentru dare de mită, informează DNA. În ordonanţa de reţinere se arată că, în cauză, există date şi aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2013, suspectul Dumbrăveanu Claudiu Sorin, vicepreşedinte Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi membru al Comitetului de reglementare, a pretins şi a obţinut, de la suspectul Gugu Florin, director ENEL, în baza unei înţelegeri anterioare, foloase necuvenite pentru SC ElectroAlfa International SRL, al cărei asociat este suspectul Ciubotaru Gheorghe.
Foloasele necuvenite constau în atribuirea a două contracte de execuţie lucrări în valoare totală de 407.199,10 lei, în schimbul îndeplinirii, de către Dumbrăveanu Claudiu Sorin a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21 iunie 2013, 2 şi 3 octombrie 2013, a unor intervenţii, în virtutea funcţiei, pentru avantajarea intereselor ENEL, şi anume: micşorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficienţă de la 25% la 50% şi informarea ENEL despre faptul că un control nu avea la bază o reclamaţie, ci era în programul anual de control.

Numărul turiştilor pe litoral, estimat să crească cu 20%

Litoralul românesc va înregistra o creştere de 15-20% în 2014 comparativ cu anul precedent, turiştii optând cu predilecţie pentru hotelurile de 3 stele, a declarat pentru Agerpres Aurelian Marin, director general al agenţiei de turism Paradis Vacanţe de Vis. "Pe perioada de early booking s-a remarcat o creştere de 15% pentru litoralul românesc, iar prognozele de creştere la sfârşitul sezonului sunt de 15-20%. E posibil chiar şi mai mult dacă sunt implementate voucherele de vacanţă. Se remarcă în special o mult mai mare flexibilitate şi adaptare a hotelierilor în funcţie de sezonalitate, grad de ocupare, tendinţe, vreme. Nu mai avem tarife încremenite tot sezonul, tarifele se mişcă în funcţie de cum evoluează piaţa, ceea ce este normal", spune Aurelian Marin. Mamaia, Venus şi Eforie Nord sunt staţiunile cele mai cerute de turişti. "În continuare sudul suferă, gradul de ocupare nu este satisfăcător în multe situaţii. Sunt puţine hoteluri care se pot lăuda că au grade de ocupare comparative cu nordul (Mamaia). Principalele probleme sunt legate de slaba implicare a autorităţilor locale (cu menţiunea că acest fapt se datorează în special lipsei de finanţare, lipsei banilor). E greu de crezut că o primărie cum e Eforie sau Mangalia poate finanţa tot ceea ce este necesar în staţiuni fără ajutor guvernamental. Iar acesta nu se întâmplă. O altă problemă este aceea că tarifele mici alături de gradul de ocupare slab duc la o demotivare a hotelierilor în paralel cu o slabă capitalizare a afacerii lor, capitalizare care în aceste condiţii nu le permite investiţii mari. Pozitiv este faptul că avem majoritatea hotelurilor renovate integral", spune Aurelian Marin.
Cele mai cerute hoteluri sunt cele de 3 stele, urmate de cele de 2 stele şi, pe locul trei, cele de 4 stele.








În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.