Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Indemnizaţia de creştere a copilului ar putea reveni la 85% din venit

Ziarul de Vrancea
1 iun 2014 526 vizualizări
Aşa promite ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Varstnice, Rovana Plumb

Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Varstnice, Rovana Plumb, a anunţat că se lucrează la posibilitatea revenirii cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului la 85% din venitul mediu salarial al părintelui. Ministrul Muncii a declarat, de Ziua Internaţională a Copilului, că alocaţia de stat pentru copii va rămane aceeaşi, dar se analizează posibilitatea de a se suplimenta veniturile pentru copiii din familiile care au nevoie de ajutor. Rovana Plumb a vorbit şi despre indemnizaţia pentru creşterea copilului, precizand că se lucrează la posibilitatea de revenire a cuantumului acestora, astfel încat să reprezinte 85% din caştigul mediu salarial al părintelui.  Întrebată dacă ia în calcul şi o majorare a pensiei sociale, de la 350 la 380 de lei, Plumb a declarat că se doreşte acest lucru, dar se analizează posibilităţile financiare. "Acestea reprezintă un obiectiv de lucru în momentul de faţă, astfel încat să le mărim, pentru că 350 de lei este un cuantum foarte mic şi nu se poate trăi. Dar este vorba de o discuţie pe o plajă mai largă, pentru că avem peste două milioane de pensionari care au pensia sub 700 de lei. Principala categorie către care ne vom îndrepta este cea a pensionarilor care primesc această indemnizaţie socială de 350 de lei. În momentul de faţă, nu pot să mă pronunţ, pentru că au fost atat de multe categorii care au fost defavorizate de guvernările PDL, şi încercăm să găsim un echilibru şi să ne îndreptă atenţia în aşa fel încat, pe principiul echităţii, să încercăm să reparăm toate greşelile şi nedreptăţile", a mai spus ministrul. În prezent, indemnizaţia pentru creşterea copilului este de 85% din media veniturilor nete înregistrate în ultimele 12 luni. Cuantumul ei nu poate însă depăşi 3.400 de lei, în cazul celor care optează pentru un concendiu de un an de creşterea copilului, respectiv 1.200 de lei, în cazul unui concediu de doi ani.

Un fost cercetat penal, pus director la Aeroporturi Bucureşti

Sorinel Ciobanu a fost numit director al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti u el a fost în trecut în atenţia DNA

Sorinel Ciobanu, fost şef al aeroporturilor Băneasa şi Otopeni, cercetat în trecut de DNA pentru abuz în serviciu, a fost numit director general interimar al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), care administrează aerogările Capitalei. Decizia a fost luată, în prima şedinţă a noului Consiliu de Administraţie al Aeroporturi Bucureşti. Noii administratori au mai decis numirea în funcţia de preşedinte CA al lui Dan Andrei, fost director în cadrul Ministerului Transporturilor pe segmentul aviaţiei, se precizează într-un comunicat al companiei. Ministerul Transporturilor a demis joi administratorii Aeroporturi Bucureşti şi a numit un CA interimar, a anunţat Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al companiei care administrează aeroporturile Capitalei, susţinand că "există dovezi" că AGA a avut loc fără respectarea prevederilor legale. Din noul Consiliu de Administraţie fac parte, reprezentand Ministerul Transporturilor, Dan Andrei, Iulius Plaveti (fost preşedinte ANRE), Gabriel Dumitraşcu (directorul Direcţiei de Privatizări din Departamentul pentru Energie), Dragoş Brezeanu, Gheorghe Cătălin Radu (director al Departamentului de Aviaţie Civilă şi Spaţiu Aerian din Ministerul Transporturilor) şi Adrian Toma, unul dintre şefii de sindicat de la Aeroporturi Bucureşti. Un loc în CA, alocat Fondului Proprietatea, a rămas vacant pentru că reprezentanţii acţionarului minoritar nu au participat la AGA, au declarat surse apropiate situaţiei. Administratorii înlocuiţi sunt Radu Merica (preşedintele CA), Liviu Radu (director general), Marius Bodea, Bogdan Găurean şi Adrian Cighi. Sorinel Ciobanu are o experienţă de 20 de ani în aviaţie, între care zece ani la Aeroportul Internaţional Otopeni. În perioada 2001-2005, Ciobanu a ocupat funcţia de director general la Aeroportul Internaţional Băneasa, iar ulterior a fost director al Aeroportului Internaţional Otopeni. În 2008, Ciobanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA, alături de alte cinci persoane, fiind acuzat că, în perioada în care era director la aeroportul din Băneasa, a aprobat un schimb de terenuri între Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Bucureşti - Băneasa (SN AIBB) şi o persoană fizică prin care a adus societăţii un prejudiciu de peste patru milioane de euro. În 2010, Ciobanu el a fost numit director general al Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav, a cărui construcţie nu începuse.

Google a primit 12.000 de cereri pentru ştergerea datelor sensibile

Google a primit de la utilizatori 12.000 de cereri privind ştergerea de informaţii sensibile, în prima zi de la lansarea unui site creat special în acest scop, relatează Bloomberg. Operatorul celui mai utilizat motor de căutare din lume a înfiinţat site-ul şi o comisie de experţi, pe 29 mai, pentru a respecta o decizie a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) conform căreia utilizatorii pot cere Google şi altor motoare de căutare pe Internet să şteargă din rezultatele căutărilor online unele link-uri către ştiri, decizii judecătoreşti şi alte documente care conţin informaţii inadecvate, irelevante sau care încalcă dreptul la viaţă privată. Decizia Curţii Europene de Justiţie a fost o surpriză pentru Google şi alte companii de profil aflate în atenţia Uniunii Europene pentru practicile în domeniul respectării vieţii private. Blocul comunitar vrea să extindă prerogativele autorităţilor de reglementare în domeniul protejîrii datelor, astfel încat acestea să poată aplica amenzi în cazul nerespectării prevederilor legale. Dezvăluirile legate de spionarea de către Statele Unite a unor cetăţeni ai UE, inclusiv a unor politicieni, între care cancelarul german Angela Merkel, au sporit atenţia acordată protejării vieţii private. "Era timpul ca Google să ia măsuri să respecte legislaţia europenană în domeniul protejării datelor, care exista din 1995. Măsurile Google demonstrează că temerile exprimate anterior, privind imposibilitatea practică, s-au dovedit nefondate", a declarat într-un comunicat comisarul pentru Justiţie al UE, Viviane Reding. Directorul general al Google, Larry Page, a avertizat că decizia CEJ ar putea încuraja regimurile politice represive să încerce să cenzureze Internetul, potrivit unui interviu acordat Financial Times. Decizia CEJ dă probleme suplimentare companiilor americane din domeniul Internetului, în cazul afacerilor în care sunt utilizate date uriaşe, deseori fără aport uman.

Ford recheamă circa 1,1 milioane de SUV-uri pentru deficienţe electronice

Ford Motor va rechema circa 1,1 milioane de SUV-uri de pe piaţa nord-americană, inclusiv modelele Escape şi Explorer, pentru remedierea unor deficienţe electronice care ar putea afecta funcţionarea servodirecţiei, relatează Bloomberg. Al doilea mare producător auto american a anunţat că trebuie să actualizeze software-ul sau să înlocuiască senzori de la modelele Escape şi Mercury Mariner fabricate în perioada 2008-2011. De asemenea, trebuie remediată o conexiune electrică la vehiculele Ford Explorer din 2011-2013. Separat, alte aproape 280.000 de automobile sunt rechemate pentru reparaţii la lămpile de la numărul de înmatriculare şi covoraşele din interiorul maşinii. În acest an, în SUA au fost rechemate în service pentru reparaţii aproape 23 de milioane de vehicule, număr care depăşeşte deja nivelul înregistrat pe ansamblul anului trecut. Nivelul record al rechemărilor care au avut loc în SUA a fost atins în 2004, de 31 de milioane de vehicule. Peste jumătate din rechemările din acest an au fost anunţate de General Motors, din cauza unui defect la un comutator anti-incendiu care a provocat decesul în accidente a 13 persoane.

Sancţiuni pe bandă rulantă la firmele de morărit şi panificaţie

Peste 7.600 de sancţiuni, în valoare totală de peste trei milioane de lei, au fost date la controalele făcute în luna mai la unităţi de morărit şi panificaţie, în cazul a şapte dintre acestea fiind dispusă suspendarea sau oprirea activităţii, informează Poliţia Romană.  În ultima lună, Poliţia Romană a făcut aproape 15.000 de controale în domeniul operațiunilor cu produse cerealiere și de panificație, peste 3.500 dintre acestea vizand societăţi comerciale, aproximativ 2.200, persoane fizice, iar peste 9.000, mijloace de transport, se precizează într-un comunicat remis de Inspectoratul General al Poliţiei Romane (IGPR). În urma acestor controale, poliţiştii au constatat 252 de infracţiuni, dintre care 182 prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi şapte prevăzute de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, fapte de comiterea cărora sunt bănuite 240 de persoane. Pentru neregulile constatate, poliţiştii au aplicat 7.667 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 1.289 la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 10 la O.U.G. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale, restul fiind date pentru alte abateri. În cadrul dosarelor penale sau ca urmare a constatării contravenţiilor, au fost indisponibilizate sau ridicate în vederea confiscării bunuri în valoare totală de peste 460.000 de lei. De asemenea, au fost confiscate sau indisponibilizate şapte mijloace de transport, iar în urma neregulilor constatate, a fost suspendată sau oprită activitatea la şapte unităţi de morărit şi panificaţie. La controale au participat şi inspectori din Ministerul Agriculturii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier. Din februarie şi pană în prezent, Poliția Romană a constatat 961 de infracţiuni, a aplicat peste 31.000 de sancțiuni contravenționale și a suspendat sau oprit activitatea la 32 de unităţi de morărit şi panificaţie.

UBS, investigată pentru spălare de bani şi crimă organizată

UBS, cea mai mare bancă elveţiană, este investigată de autorităţile elveţiene pentru acuzaţii de spălare de bani şi activităţi de crimă organizată, relatează Bloomberg. Un purtător de cuvant al procuraturii din Bruxelles a declarat că investigaţia va fi condusă de judecătorul Michel Claise. Angajaţii UBS au contactat belgieni bogaţi, inclusiv directori generali şi sportivi, într-o perioadă de 10 ani, încurajandu-i să deschidă conturi nedeclarate în Elveţia, a relatat publicaţia M... Belgique, fără să menţioneze sursa informaţiilor. UBS Belgium a contribuit la organizarea transferurilor unor sume mari de bani către Elveţia, potrivit publicaţiei. "Practicile de afaceri ale UBS respectă în totalitate legislaţia şi reglementările în vigoare. UBS nu tolerează nicio activitate de sprijinire a clienţilor în scopul evitării obligaţiiloriscale" potrivit unui comunicat al băncii destinat Bloomberg News, în care se mai arată că banca nu are cunoştinţă despre vreo investigaţie preliminară legată de operaţiunile din Belgia. Revista a arătat că procuratura belgiană a început ancheta la sfarşitul anului trecut şi se bazează pe mărturii foarte detaliate.

Injecţie de şase miliarde de euro în economia Spaniei

Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, pregăteşte un plan în valoare de 6 miliarde de euro pentru stimularea creşterii economice, a competitivităţii şi a eficienţei, care va fi urmat de modificări ale legislaţiei muncii, înainte ca guvernul să intre în vacanţa de vară în luna august, relatează Bloomberg. Spania a înregistrat în primul trimestru cea mai rapidă creştere trimestrială după 2008, de 0,4%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică din această ţară. Premierul mizează pe această redresare pentru a reduce deficitul bugetar, în timp ce şomajul afectează 25% din populaţie. "Situaţia s-a schimbat în mod semnificativ. A avut loc o modificare radicală a tendinţei", a spus Rajoy. Agenţiile de rating au îmbunătăţit recent ratingul Spaniei, dar datoria publică a crescut de peste două ori din 2007, la un nivel de aproape 100%. "Perspectiva raportului lunar al solicitărilor de indemnizaţii pentru şomaj este favorabilă. Am putea vedea cifre pe care nu le-am mai văzut de mult timp", a spus Rajoy.

Încă un ajutor financiar pentru Grecia

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, a reluat ipoteza unui al treilea program de sprijin financiar pentru Grecia, în valoare de pană la 10 miliarde de euro, într-un interviu acordat publicaţiei german Focus, relatează AFP. "Este posibil ca Grecia să aibă nevoie de un nou ajutor, de o valoare limitată. Este vorba despre un nivel mult mai scăzut decat în cele două programe anterioare, o sumă de o singură cifră", a spus Schauble. Statul elen a beneficiat de sprijin financiar din partea partenerilor europeni şi a FMI din 2010, sub forma a două programe succesive în valoare de 240 de miliarde de euro, acordate în schimbul unor reforme profunde care au sufocat economia. Guvernul elen, care a realizat progrese încurajatoare în ultima perioadă în domeniul finanţelor publice, vrea să evite un al treilea plan de ajutor, sinonim cu noi constrangeri impuse de troica creditorilor, formantă din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi FMI.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
dfffdff, acum 1239 zile, 3 ore, 56 minute, 14 secunde
acest ministru al muncii face campanie electorala ,,,de ce nu cresc toate alocatiile ptr copii si vor sa le mareasca numai pe cele ale caror familii au facut 5-6 copii ca sa traiasca din alocatiile citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.