Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Suprafeţele agricole distruse de ploi, sub media anuală

Ziarul de Vrancea
25 mai 2014 622 vizualizări
In ciuda optimismului afişat de reprezentanţii Guvernului, Romania va avea în 2014 cea mai mare scădere la producţia de cereale din UE, potrivit Comisiei Europene

Ploile torenţiale căzute în ultima perioadă au distrus culturile agricole însămânţate în toamna anului trecut pe o suprafaţă mai mică decât media anuală înregistrată în România din cauza vremii nefavorabile, anunţă reprezentanţii Ministerului Agriculturii. "Culturile însămânţate în toamnă arată bine până în prezent, chiar dacă în unele judeţe precum Mehedinţi, Gorj, Olt, Dolj sau Teleorman sunt anumite zone unde culturile, în special orzul, au fost distruse din cauza ploilor abundente, dar nu avem o suprafaţă care să ne îngrijoreze. An de an, din cauza îngheţului, ploilor sau secetei avem pierderi pe circa 80.000 - 100.000 hectare, însă, din estimările actuale, suprafeţele agricole distruse de precipitaţiile din această perioadă sunt mai mici decât media înregistrată anual în România. După ce se se va retrage apa de pe terenurile inundate vom putea face evaluări exacte în privinţa suprafeţelor calamitate", a declarat pentru Agerpres secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu.

O scădere de peste 13% la cereale

Oficialul a subliniat că, săptămâna viitoare, Ministerul Agriculturii va finaliza centralizarea datelor privind serele şi solariile distruse din cauza grindinei, după care se va stabili valoarea ajutoarelor acordate, printr-o schemă de minimis, producătorilor afectaţi. În ceea ce priveşte culturile agricole de primăvară, oficialul MADR a menţionat că au răsărit pe 85% din suprafaţa însămânţată, pe 10% fiind răsărite parţial, iar pe 5% din suprafaţă culturile agricole nu au răsărit. "Porumbul a răsărit pe o suprafaţă de 80% dintr-un total de 2,38 milioane de hectare însămânţate în primăvară, floarea soarelui pe 96% din 983.987 hectare însămânţate cu această cultură, iar la sfeclă de zahăr avem răsărită 97% dintr-o suprafaţă de 36.184 hectare. De asemenea, legumele în câmp au răsărit 93% din 179.997 hectare şi cartofii pe 88%, dintr-o suprafaţă de 193.233 ha. Dacă facem o medie la principalele culturi însămânţate în această primăvara avem o medie de peste 85%", a adăugat Daniel Botănoiu.
Pentru primăvara lui 2014 a fost programată însămânţarea unei suprafeţe de peste 5 milioane de hectare, în special cu porumb (2,6 milioane hectare) şi floarea-soarelui (1,32 milioane hectare), dar şi cu sfeclă de zahăr, cartofi, legume în câmp, plante medicinale etc.
Conform unui raport al Comisiei Europene (CE) privind producţia de cereale din ţările UE în 2014, România nu va reuşi să aibă anul acesta o recoltă similară celei din 2013 pentru că producţia agricolă depinde în mod semnificativ de evoluţia vremii din lunile mai şi iunie.
Raportul arată că România va avea cea mai mare scădere a producţiei cerealiere din Uniunea Europeana, în comparaţie cu 2013, de peste 13%, urmată de Spania (-12,8%) şi de Danemarca (-2,5%). În schimb, cele mai mari creşteri ale producţiei cerealiere le vor avea Italia (13,2%), Polonia (8,6%) şi Marea Britanie (6,2%).
Producţia de cereale a Uniunii Europene (UE) pentru 2014 este estimată la 301 de milioane de tone, în scădere cu 0,3% faţă de anul anterior.


Alegerile europarlamentare, urmărite cu îngrijorare de investitori

Investitorii aşteaptă cu îngrijorare rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, preocupaţi de şansele ca partidele eurosceptice să câştige teren, ceea ce ar pune sub semnul întrebării o serie de reforme cheie la nivelul UE şi ar putea agrava instabilitatea din Ucraina.

Obligaţiunile statelor europene cu probleme financiare au scăzut în ultimele zile pe pieţe şi au împins în sus costurile de finanţare, investitorii fiind îngrijoraţi în principal de posibilitatea unor scoruri bune ale partidelor anti-UE în ţări precum Grecia sau Italia, scrie Reuters. În Grecia, guvernul de coaliţie însărcinat să continue aplicarea măsurilor de austeritate şi a reformelor structurale convenite cu instituţiile financiare internaţionale este susţinut în parlament de o majoritate foarte fragilă, vulnerabilă în cazul unei performanţe bune la alegerile europarlamentare din partea partidelor care se opun acordului de finanţare externă. Declanşarea alegerilor generale anticipate pare o posibilitate în ochii investitorilor. În Italia, un rezultat slab pentru Partidul Democrat al premierului Matteo Renzi ar întârzia reforme esenţiale pentru consolidarea încrederii investitorilor.

Cum va reacţiona BCE în cazul unui tur doi în Ucraina

Totodată, ascensiunea partidelor eurosceptice în nordul Europei ar putea reduce viteza de reacţie a Uniunii Europene în cazul unei reaprinderi a crizei din zona euro, consideră analiştii intervievaţi de Reuters. "Pare că vom vedea scoruri mai bune din partea partidelor de extremă-dreapta, ceea ce înseamnă că gestionarea unor noi evenimente de tipul crizei din zona euro de către autorităţile europene va fi un demers mai dificil", comentează Victoria Clarke, economist la Investec.
Şi alegerile din Ucraina ascund o miză economică majoră. "Dacă ne vom îndrepta către un al doilea tur de scrutin (în Ucraina - n.r.), atunci ar putea apărea presiuni asupra activelor de risc până când se va instala o administraţie cât de cât stabilă. Deci am putea traversa două săptămâni destul de dureroase, ceea ce ar susţine posibilitatea ca Banca Centrală Europeană să adopte noi măsuri de relaxare a politicii monetare în 5 iunie (când va avea loc următoarea şedinţă a Consiliului BCE - n.r.)", a adăugat Clarke.
Majoritatea economiştilor anticipează că BCE va reduce dobânda de politică monetară la şedinţa din 5 iunie, de la nivelul actual de 0,25%, minim istoric.

Exxon Mobil extinde cooperarea cu grupul rus Rosneft

Demersul grupului american, criticat de Casa Albă, vine în pofida tensiunilor dintre Vest şi Moscova privind situaţia din Ucraina

Deşi Washingtonul şi Uniunea Europeană au ameninţat că ar putea adopta noi sancţiuni diplomatice şi economice împotriva Rusiei în contextul crizei din Ucraina, reprezentanţii Exxon Mobil au semnat vineri, la Sankt Petersburg, un acord cu directorul general al Rosneft, Igor Sechin, prin care este extinsă cooperarea dintre cele două companii în ceea ce priveşte explorarea de câmpuri petrolifere în zona arctică şi în Siberia, precum şi dezvoltarea de instalaţii de lichefiere a gazului natural în vederea exportului către Orientul Îndepărtat, transmite Bloomberg, citând un comunicat publicat de Rosneft. Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii Exxon nu au răspuns solicitărilor pentru comentarii.
Acodul a fost semnat în cadrul unui forum de afaceri găzduit de Rusia la Sankt Petersburg. Casa Albă a încurajat boicotarea evenimentului de către companiile americane, însă Exxon şi alte câteva corporaţii au ignorat presiunile administraţiei. Exxon a fost reprezentată la semnarea acordului prin preşedintele diviziei de dezvoltare, Neil Duffin, iar reprezentanţii companiei au refuzat să comenteze dacă directorul general Rex Tillerson este la Sankt Petersburg. Tot vineri, la acelaşi summit, compania franceză Total a încheiat un acord cu grupul rus Lukoil pentru explorarea unor zăcăminte petroliere de şist din Siberia. CEO-ul Total, Christophe de Margerie, a fost prezent la forum.
Cu o expunere de cel puţin 30 miliarde de dolari pe industria rusă a petrolului şi gazelor, companiile americane şi europene, printre care BP, Exxon, Total şi Royal Dutch Shell, pariază că tensiunile din Ucraina nu vor genera, pe termen lung, obstacole care să le împiedice să acceseze o parte din rezervele uriaşe de hidrocarburi ale Rusiei, cele mai mari din lume. Dintre companiile petroliere americane, Exxon are cea mai extinsă prezenţă în Rusia, unde deţine o serie de companii mixte împreună cu Rosneft şi produce deja petrol în estul îndepărtat al ţării.
Igor Sechin, şeful Rosneft, este pe lista sancţiunilor diplomatice şi economice adoptate de SUA şi UE.

Google discută preluarea Skybox Imaging

Google discută preluarea companiei de imagistică Skybox Imaging, pentru a-şi îmbunătăţi serviciile de navigaţie şi hărţi, iar valoarea tranzacţiei ar putea ajunge la 1 miliard de dolari. Negocierile sunt într-o etapă incipientă, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei. Potrivit TechCrunch, preţul s-ar putea apropia de 1 miliard de dolari.
Skybox furnizează clienţilor săi fotografii detaliate şi servicii de analiză, printr-o reţea de sateliţi. Serviciile companiei au aplicaţii în numeroase sectoare, printre care cel agricol, cel minier sau sectorul asigurărilor.
Google caută oportunităţi de diversificare a afacerilor şi de îmbunătăţire a serviciilor, de la căutare online la cartografiere, de la telecomunicaţii la distribuţia de muzică. Surse apropiate companiei au declarat recent că Google ar discuta preluarea serviciului de live streaming Twitch.tv, o altă tranzacţie care s-ar putea apropia de 1 miliard de dolari.
Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii Google au refuzat să facă comentarii.

Ponta acuză presiuni pentru ca "omul lui Adamescu" să fie la ASF

Liderul PSD, premierul Victor Ponta a afirmat că asupra sa şi a fostului ministru PNL al Finanţelor Daniel Chiţoiu au fost făcute presiuni fantastice din partea unor liberali pentru ca Daniel Tudor, "omul lui Dan Adamescu", să rămână şeful Departamentului de Asigurări din cadrul ASF.
El a arătat că ancheta judiciară în cazul societăţii de asigurare Astra a continuat, ajungându-se însă la un element fără precedent, "parcă din filmele americane", în care avocatul lui Dan Adamescu, "păstrătorul secretelor", s-a sinucis.
Avocatul lui Dan Adamescu, George Claudiu Dumitru, a furnizat DNA, în dosarul celor patru judecători acuzaţi de fapte de corupţie, o copie a unui extras de cont, prin care se atestă viramentul mitei date acestora pentru a soluţiona favorabil dosare privind insolvenţa unor firme ale lui Adamescu.
El s-a sinucis luni, aruncându-se în faţa metroului la staţia Universitate, la câteva ore după ce judecătorii de la Tribunalul Bucureşti care ar fi luat mită de la Dan Adamescu au fost ridicaţi şi duşi la Direcţia Naţională Anticorupţie, ulterior aceştia fiind arestaţi.
Potrivit motivării deciziei Curţii de Apel Bucureşti de arestare a celor patru magistraţi, unul dintre martorii din dosar, Elena Daniela Firestein, a spus că Dan Adamescu şi fiul său, Alexander Adamescu, şi-au dat acceptul, atât în vara anului 2013 cât şi în decembrie 2013, pentru coruperea judecătorilor care aveau spre soluţionare dosarele de insolvenţă ale SC Sigur Industrial Construct SRL şi SC Activ Construcţii Industriale SRL.
DNA a anunţat joi, într-un comunicat de presă, că omul de afaceri Dan Grigore Adamescu este urmărit penale pentru două infracţiuni de dare de mită. Potrivit procurorilor, Dan Adamescu ar fi dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, de la Tribunalul Bucureşti, pentru ca aceştia să dispună în dosare de insolvenţă soluţii favorabile unor firme la care omul de afaceri este acţionar.
Dan Adamescu deţine, printre altele, compania Astra Asigurări, Unirea Shopping Center şi clubul de fotbal din Liga I Oţelul Galaţi.

Romanii, expulzaţi din Germania dacă nu îşi găsesc de muncă

Guvernul german intenţionează să aprobe la începutul lui iunie un proiect de lege care va permite expulzarea din ţară a cetăţenilor Uniunii Europene care vin în Germania în căutarea unui loc de muncă şi care, după şase luni, nu au nicio perspectivă de angajare. Potrivit Agerpres, purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar conservator CDU/CSU, Stephan Mayer, şi-a exprimat încrederea că textul proiectului de lege va ajunge pe masa Consiliului de Miniştri în perioada 4-11 iunie. Obiectivul proiectului este acela de a evita ca cetăţenii comunitari străini să beneficieze de sistemul social german, actul normativ fiind elaborat din teama tot mai extinsă că Germania va deveni destinaţia unor fluxuri importante de imigranţi români şi bulgari.
Conform presei germane, proiectul prevede că cetăţenii din UE vor putea fi expulzaţi din ţară după şase luni de căutare a unui loc de muncă, dacă nu există speranţa să se angajeze. De asemenea, proiectul va permite să se interzică întoarcerea în Germania, timp de cinci ani, a europenilor expulzaţi din ţară pe motiv că au comis fraude pentru a obţine rezidenţă, ceea ce va afecta, de exemplu, căsătoriile de convenienţă.
Proiectul se bazează pe un raport prezentat la finele lunii martie de Guvernul federal, care a dat asigurări că măsurile avute în vedere respectă legislaţia europeană.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.