Economic

Economia dă semne de sănătate - Insolvenţele s-au redus cu 14%

Ziarul de Vrancea
23 mai 2014 607 vizualizări
în primele patru luni ale anului au întrat în incapacitate de plată 8.889 firme, cu aprope 2.000 mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în primele patru luni a scăzut cu 14,36%, la 8.889, de la 10.379 în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). În luna aprilie un număr de 2.089 de firme au intrat în insolvenţă, faţă de 2.115 în martie, 2.631 în februarie şi 2.054 în ianuarie, arată datele ONRC. În Bucureşti, Bihor şi Prahova au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele patru luni ale anului - 1.566 (în creştere cu 7,04% faţă de 2013), 565 (cu 12,1% mai multe decat în ianuarie-aprilie anul trecut), respectiv 455 firme (plus 63,08%). La nivel naţional, în 27 de judeţe au fost înregistrate scăderi ale numărului de insolvenţe, cu procentaje de la 5,31% la 74,18%. În Călăraşi, Neamţ şi Sălaj au fost raportate cele mai puţine firme care au intrat în insolvenţă în primele patru luni - 35, 57 şi, respectiv, 52 cazuri. Cele mai multe societăţi cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 3.353 intrand în insolvenţă, în scădere de la 3.625 în 2013, dar şi cele din construcţii - 1.181, comparativ cu 1.447 în primele patru luni ale anului trecut, şi din industria prelucrătoare - 953, în scădere de la 1.162. Anul trecut au intrat în insolvenţă peste 29.500 de companii, astfel că de la declanşarea crizei circa 130.000 de firme au ajuns în incapacitatea de a-şi plăti datoriile. De asemenea, în primele patru luni a fost suspendată activitatea pentru 6.361 de firme, cu 28,58% mai puţine decat în intervalul similar din 2013. Pe de altă parte, înfiinţările de noi firme s-au redus cu 10,86%, la 38.109. Cele mai multe firme înmatriculate în ianuarie-aprilie sunt în domeniul comerţului, respectiv 12.850, în scădere cu 6,2% faţă de anul trecut. Un număr mare de înmatriculări de firme a fost consemnat şi în domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice (4.044) şi construcţiilor (3.089). La finalul lunii aprilie erau active circa un milion de firme.

Societatea Apelor Minerale investeşte în fabrici de îmbuteliere

Societatea pune la bătaie 20 de milioane pentru a ridica două fabrici u SNAM este în conflict cu Consiliul Concurenţei pe această temă

Societatea Naţională a Apelor Minerale (SNAM) din Bucureşti vrea să investească pană la 20 milioane euro pentru construcţia a două fabrici de îmbuteliere a apelor minerale, a declarat vineri directorul societăţii, Radu Dumitru. "Ne batem cu Consiliul Concurenţei, care ne spune că noi nu putem avea fabrici de îmbuteliere, că ar fi neconcurenţial faţă de companiile private. Totuşi, nu există nicio lege care să ne împiedice să avem astfel de unităţi", a adăugat Dumitru. SNAM nu are fabrici de îmbuteliere a apei pe care o produce, astfel că apa pe care o exploatează o vinde îmbuteliatorilor. Potrivit lui Dumitru, SNAM are 82 licenţe de explorare şi exploatare a apelor minerale şi alte zece licenţe de cercetare. "Societatea deţine circa 75% din totalul licenţelor de explorare şi exploatare a apelor minerale din Romania (...) Romania exploatează doar 30% din apa pe care ar putea-o îmbutelia", a adăugat Dumitru. El a spus că "se va bate personal" ca SNAM să aibă cel puţin două fabrici de îmbuteliere. Investiţia într-o fabrică este evaluată la 8-10 milioane de euro, cu o capacitate de îmbuteliere de 50.000 de sticle pe zi. Fondurile pentru cele două fabrici ar putea fi atrase inclusiv din fonduri europene. Totodată, SNAM va investi 2,7 milioane de euro pentru pregătirea a 1.000 de oameni din zonele rurale în privinţa calităţii apei, 15% din sumă reprezentand fonduri proprii şi ale partenerilor, iar restul fonduri nerambursabile. Din cele 1.000 de persoane, 130 ar urma ulterior să fie angajaţi la primării sau la companii din sectorul exploatării apelor minerale. SNAM a produs în 2013 aproape 900 milioane litri de apă minerală şi plată, pe care a livrat-o către 25 de îmbuteliatori. Aproape o treime din apa produsă a fost livrată către Romaqua, care deţine brandul Borsec.

Finanţele publice vor fi modernizate cu un împrumut de 750 milioane euro

Consiliul Directorilor Executivi al Grupului Banca Mondială (BM) a aprobat un împrumut pentru sprijin bugetar în valoare de 750 milioane euro pentru Romania, destinat modernizării finanţelor publice şi îmbunătăţirii funcţionării pieţelor cheie, parte a noii strategii de parteneriat cu statul roman. Conducerea BM a discutat şi Strategia de Parteneriat cu ţara (Country Partnership Strategy - CPS) pentru Romania în perioada 2014-2017, se arată într-un comunicat al instituţiei financiare internaţionale. Noua strategie, din care face parte împrumutul de 750 de milioane de euro, reprezintă cadrul de cooperare dintre BM şi Guvernul Romaniei în următorii patru ani. Împrumutul are maturitate de 18 ani şi perioadă de graţie de 17,5 ani. Seria de împrumuturi a BM sprijină măsurile esenţiale de reformă pentru consolidarea managementului datoriilor publice, creşterea calităţii cheltuielilor publice, şi îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor de stat şi a funcţionării pieţelor de capital, imobiliară şi a energiei, esenţiale pentru dezvoltarea sectorului privat. Împrumuturile pentru sprijin bugetar vin în completarea programelor în curs de desfăşurare cu Uniunea Europeană (UE) şi cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), notează banca. Strategia de parteneriat cu Romania susţine convergenţa ţării către nivelul de venit din UE, punand accentul pe îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru populaţia săracă, se arată în comunicat. Programul se axează pe trei piloni principali, crearea unui guvern modern de secol 21, susţinerea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, precum şi pe creşterea nivelului de incluziune socială. "Romania este în prezent mai bine pregătită decat în 2008 să absoarbă volatilităţile regionale şi mondiale, iar stabilitatea sa macroeconomică permite atingerea obiectivului de creştere economică de peste 3,5% pe termen mediu. În acelaşi timp, asigurarea convergenţei cu Uniunea Europeană necesită investiţii în infrastructură, îmbunătăţire utilizării fondurilor europene şi sprijinirea sectorului privat", a afirmat Liviu Voinea, ministru delegat pentru budget şi guvernator pentru Romania la Grupul Banca Mondială.

Italia va include prostituţia şi vanzările de droguri în calcularea PIB

Italia va include începand din acest an prostituţia şi vanzările ilegale de droguri în calcularea Produsului Intern Brut (PIB), conform normelor Uniunii Europene, a anunţat biroul naţional de statistică, citat de Bloomberg. Decizia ar ajuta în sfarşit Italia să înregistreze o creştere a PIB, după mulţi ani de stagnare economică, şi ar sprijini eforturile premierului Matteo Renzi de atingere a ţintelor de deficit bugetar. Drogurile, prostituţia şi contrabanda vor fi prezente în PIB pentru anul 2014, iar cifrele pentru anii următori vor fi ajustate astfel încat să reflecte schimbarea metodologiei, a informat biroul de statistică. Schimbarea este introdusă pentru a respecta regulile Uniunii Europene. Noua metodologie va include în PIB şi activităţile de cercetare şi dezvoltare, care pană în prezent erau excluse, fiind catalogate drept costuri intermediare. Premierul Renzi vrea să reducă în acest an deficitul bugetar al Italiei la 2,6% din PIB, iar obiectivul va fi mai uşor de atins dacă PIB va fi majorat prin includerea unor segmente ale economiei subterane, neluate anterior în calcul. După patru perioade de recesiune în ultimii 13 ani, economia Italiei a ajuns la 1.560 miliarde de euro (2.130 miliarde de dolari) anul trecut, cu 2% sub nivelul înregistrat în 2001, după ajustarea pentru inflaţie. "Chiar dacă impactul este greu de calculat, este clar că va avea un efect pozitiv asupra PIB. Astfel că Renzi va avea în acest an o marjă mai mare pentru cheltuieli", a declarat Giuseppe Di Taranto, economist şi profesor de istoria finanţelor la Universitatea Luiss din Roma. Un purtător de cuvant al Mnisterului de Finanţe a refuzat să comenteze asupra noului sistem.

Departamentului de Energie va fi păzit cu jandarmi

Guvernul a decis ca sediul Departamentul pentru Energie să fie păzit de către jandarmi, decizia fiind determinată, printre altele, de contextul politico-economic internaţional actual. Includerea Departamentului pentru Energie pe lista obiectivelor păzite cu jandarmi a fost aprobată în şedinţa din această săptămană a Guvernului, prin hotărare. "Ţinand seama de însemnătatea strategică deosebită a Departamentului pentru Energie în domeniul situaţiilor de urgenţă, precum şi în contextul politico-economic internaţional actual, asigurarea pazei şi protecţiei sediului acestuia cu efective de jandarmi reprezintă o necesitate de stringentă actualitate", se arată în nota de fundamentare a actului normativ. Posturile necesare pentru instituirea pazei şi protecţiei cu efective de jandarmi la sediul Departamentului pentru Energie vor fi asigurate prin redistribuire la nivelul Jandarmeriei Romane. În prezent, paza instituţiei este asigurată de o firmă privată. Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţiei persoanelor prevede că unităţile bugetare de interes strategic şi de o "deosebită importanţă naţională" beneficiază de pază cu efective de jandarmi, fiind exceptate de la plată. Lista acestor obiective se stabileşte prin hotărare a Guvernului.

Companiile şi regiile de stat, pierderi de 558 milioane de lei

Operatorii economici cu patrimoniu/capital integral sau majoritar de stat aflaţi în subordinea Ministerului Transporturilor au înregistrat, în 2013, pierderi totale de 558,195 milioane de lei, potrivit proiectului de raport pe 2013 privind activitatea regiilor autonome şi societăţilor comerciale la care statul deţine o participaţie majoritară sau integrală, subordonate MT. Pe total minister, la 31 decembrie 2013, unii operatori economici au raportat un profit în sumă de 302,774 milioane de lei, în principal ROMATSA, Compania Naţională 'Aeroporturi Bucureşti' şi Registrul Auto Roman, dar pierderile brute înregistrate de unele societăţi precum TAROM — minus 142,668 milioane de lei, CFR Marfă — minus 163,511 milioane de lei, CFR Călători — minus 382,988 milioane de lei, Metrorex — minus 53,697 milioane de lei depăşesc acest profit brut, conducand pe total minister la o pierdere de 558,195 milioane de lei. În urma analizei principalilor indicatori economico-financiari — date preliminate — realizaţi de aceşti operatori economici se constată că, în anul 2013, veniturile totale au fost în sumă de 9,719 miliarde de lei, din care subvenţii/transferuri în valoare de 1,819 miliarde de lei, cheltuielile totale au însumat 10,277 miliarde de lei, cu un rezultat brut total de minus 558,198 milioane de lei.

HP desfiinţează încă 16.000 de locuri de muncă

Hewlett-Packard (HP) intenţionează să desfiinţeze pană la 16.000 de locuri de muncă, care se adaugă programului de 34.000 de concedieri anunţate de grupul american anul trecut, potrivit cotidianului britanic Financial Times. HP, cu peste 250.000 de angajaţi la nivel global, a estimat într-un program de restructurare pregătit în urmă cu trei ani concedierea a 27.000 de angajaţi. Numărul a urcat la 34.000 anul trecut. Anunţul companiei privind concedierea a încă 11.000-16.000 de angajaţi urcă astfel programul de restructurare sub conducerea directorului general Meg Whitman la 50.000 de posturi. Grupul încearcă să dezvolte mai mult diviziile de software şi servicii şi să vandă servere utilizate pentru cloud computing, ca urmare a declinului înregistrat de piaţa globală a PC-urilor. Veniturile au scăzut pentru al 11-lea trimestru consecutiv în trimestrul al doilea al anului fiscal în curs, încheiat în aprilie, cu 1%, la 27,3 miliarde de dolari, uşor sub aşteptările analiştilor. Profitul pe acţiune s-a situat la 88 de cenţi în linie cu cat au estimat analiştii. Aproape toate diviziile grupului vor fi afectate de programul de concedieri, urmand ca departamentele de cercetare şi vanzări să fie protejate, a spus Whitman.

Fitch a dat note mai mari Greciei

Agenţia Fitch a crescut vineri cu o treaptă ratingul privind îndatorarea Greciei, de la "B-" la "B", menţinand-o astfel în categoria puternic speculativă, relatează AFP. Decizia reflectă eforturile depuse de această ţară în vederea redresării conturilor şi perspectivei unei consolidări a creşterii economice, a anunţat agenţia într-un comunicat. Ratingul datoriilor pe termen lung este însoţit de o perspectivă stabilă, ceea ce înseamnă că Fitch nu intenţionează să îl modifice în trimestrele următoare. În schimb. ratingul pe termen scurt a fost menţinut la "B". În privinţa redresării bugetare, Fitch subliniază că "reducerea deficitului Greciei în ultimii patru ani a fost remarcabilă", ţara obţinand un excedent primar "ajustat" de 0,8% din PIB în 2013, care ar urma să atingă, potrivit calculelor sale, 1,4% în acest an. Fitch mai apreciază că "economia (greacă) a atins partea de jos" şi că "relansarea se va consolida în mod gradual anul acesta". Agenţia anunţă că preconizează o creştere de 0,5% din PIB-ul Greciei anul acesta şi de 2,5% anul viitor.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.