MOZAIC STIRI ECONOMICE: Directorii de la Poştă renunţă cu greu la compensaţiile nesimţite
O parte din echipa de management a Poştei Romane a renunţat benevol, la solicitarea ministrului pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, la orice clauze din contractul individual de muncă referitoare la plata unor salarii compensatorii în cazul încetării activităţii. "La iniţiativa ministrului pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, întreaga echipă de management a Poştei Romane, directorii executivi şi directorii, a renunţat benevol, fără echivoc şi fără vreo condiţionalitate, la orice clauze din contractul individual de muncă (CIM), ce reglementează plata unor salarii compensatorii în cazul încetării activităţii", se arată într-un comunicat al ministerului. Pană luni, la ora 12.00, Alexandru Petrescu - director executiv şi preşedintele Comisiei de Privatizare, Rareş Stanciu - director executiv, Andrei Stănescu, Ciprian Boloş şi Gabriel Dumitru - directori în cadrul Companiei Naţionale Poşta Romană şi-au comunicat în scris opţiunea de a renunţa la clauza ce reglementa plata salariilor compensatorii din contractul individual de muncă. "Aşteptăm în continuare deciziile celorlalţi directori din Poşta Romană care nu ne-au comunicat încă în scris hotărarea lor. De asemenea, AGA aşteaptă finalizarea reuniunii Consiliului de Administraţie", a declarat ministrul Răzvan Cotovelea. Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) a solicitat prin reprezentantul său în Adunarea Generală a Acţionarilor Poştei Romane (AGA) organizarea, în cursul zilei de luni, în regim de urgenţă, a unui Consiliu de Administraţie care să operaţionalizeze deciziile echipei de management şi să ia măsurile strategice necesare pentru realizarea cu succes a procesului de privatizare, se mai spune în comunicat. "Apreciez în mod deosebit sprijinul clar obţinut din partea echipei manageriale. Această decizie unică în istoria recentă a conducerii unei societăţi naţionale este o dovadă de solidaritate şi respect faţă de angajaţii companiei. Ea este convergentă cu principii precum dialogul social, consultarea constructivă cu sindicatele şi transparenţa în actul de management. Obiectivul nostru asumat este realizarea cu succes a privatizării Poştei Romane. Va fi un proces dificil, dar care nu poate avea decat succes cată vreme AGA, echipa managerială, Consiulul de Administraţie (CA), sindicatele şi toţi angajaţii societăţii vor avea o viziune şi o acţiune comună", a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea. La finele săptămanii trecute, MSI a solicitat Corpului de Control al premierului să verifice baza legală prin care fostul director juridic al Poştei Romane Rosita Mădălina Alexe va primi 30 de salarii compensatorii, reprezentand aproximativ 60.000 de euro.
Doi din trei romani sunt îndatoraţi
Jumătate dintre persoanele cu datorii au de rambursat peste 5.000 de lei
Doi din trei romani sunt îndatoraţi, în jumătate din cazuri sumele datorate depăşind 5.000 de lei, potrivit unui studiu realizat la solicitarea firmei Kruk Romania, specializată în recuperarea de creanţe. "Două treimi dintre debitori au împrumutat bani de la bănci, iar 20% de la rude", a declarat luni într-o conferinţă de presă antropologul Vintilă Mihăilescu, coordonatorul studiului. Peste 40% dintre romani consideră că banii contează cat să aibă un trai decent, iar 21% spun că e bine să ai cat mai mulţi bani, iar cine nu recunoaşte acest lucru minte sau este ipocrit. Mai mult de o treime dintre respondenţi spun că îşi doresc să aibă mai mulţi bani decat au în prezent. "Cand vine vorba de datorii, romanii trăiesc mai multe emoţii decat polonezii, aceştia avand o atitudine mai pragmatică", a afirmat Iwona Slomska, membru al Consiliului de Administraţie al Grupului Kruk din Polonia, responsabilă de comunicare şi marketing. Peste jumătate dintre respondenţi au menţionat că părinţii lor îşi permiteau mai multe la varsta lor şi că aveau mai puţine datorii. În Romania, studiul a fost realizat online în perioada 1-12 mai pe un eşantion de aproape 5.000 de persoane. Compania Kruk este specializată în managementul integrat al creanţelor, avand clienţi atat din sectorul financiar, cat şi companii.
Erste ne dă şanse mici să trecem la euro peste cinci ani
Obiectivul Romaniei de a adera la zona euro în 2019 este "foarte ambiţios", o dată mai realistă fiind dincolo de 2021, astfel încat Romania să evite trecerea prematură la moneda europeană, în timp ce factorii de decizie par să ignore provocările şi riscurile statutului de membru, potrivit Erste. "Ȋn ultimii ani, aderarea Romaniei la zona euro a devenit o ţintă mişcătoare. Ultimul termen menţionat acum este 2019. Considerăm acest nou termen ca fiind foarte ambiţios şi credem că o dată de aderare mai realistă ar fi dincolo de 2021", se arată într-un raport al Erste "Aderarea Romaniei la zona euro: o ţintă mişcătoare?" Planurile Romaniei de a adera la zona euro au rămas neschimbate chiar şi în perioada de varf a crizei, cand a fost pusă sub semnul întrebării existenţa monedei europene, iar Ungaria şi Polonia au pus acest obiectiv în aşteptare. Aderarea Romaniei la zona euro, o ţintă aflată în mişcare de la intrarea ţării în Uniunea Europeană, a fost utilizată ca "proiect istoric" necesar pentru a servi ca ancoră pentru deciziile economice ale guvernelor, fiind sprijinită puternic în acest sens de Banca Naţională a Romaniei. "În ultimele două decenii, apetitul Romaniei pentru reforme a fost mai degrabă moderat şi, de aceea, obiective ambiţioase precum aderarea la UE sau obţinerea centurii de siguranţă a FMI au fost factorii motivanţi care au făcut Romania să înghită chiar şi pastilele mai amare ale reformelor, care altminteri ar fi fost refuzate, instituţiile menţionate avand în acelaşi timp şi rolul de ţapi ispăşitori pentru deciziile nepopulare", se arată în raport. Pentru putea adopta moneda euro, Romania trebuie să îndeplinească mai multe criterii de convergenţă nominale, care sunt criteriile formale de aderare la zona euro. Pentru aderarea la moneda europeană sunt însă relevante şi criteriile de convergenţă reală, care furnizează o imagine mai exactă asupra capacităţii ţării de a face faţă presiunilor de competitivitate din zona euro, notează Erste.Ţările care îşi propun să adere la zona euro trebuie să respecte cinci criterii nominale, aşa cum sunt definite de Tratatul de la Maastricht. Romania nu îndeplineşte încă cerinţa privind inflaţia medie pe ultimele 12 luni, care trebuie să fie cu maximum 1,5% mai mare decat media neponderată a inflaţiilor medii din ţările cu cele mai mici inflaţii din zona euro. Țările cu cifre scăzute extreme cauzate de o recesiune severă sau de tăierile de salarii sunt excluse din inflaţia-etalon.
Farmexpert va fi preluată de cel mai mare lanţ de farmacii din SUA
Walgreens, operatorul celui mai mare lanţ de farmacii din SUA, vrea să preia cat mai rapid pachetul de 55% pe care nu-l deţine încă din acţiunile companiei britanice Alliance Boots, proprietarul Farmexpert, înaintea lunii februarie 2015, cand are opţiunea de a înainta o ofertă. Compania americană deţine 45% din acţiunile Alliance Boots şi are opţiunea de a cumpăra restul acţiunilor în perioada februarie-august anul următor, potrivit cotidianului britanic The Telegraph. O eventuală tranzacţie de preluare a restului de 55% din acţiuni ar evalua compania britanică de distribuţie de produse farmaceutice şi de îngrijire personală la 10,5 miliarde de lire sterline. Walgreens vrea ca achiziţia să aibă loc mai devreme de luna februarie, cand începe perioada în care ar putea depune oferta, scrie The Telegraph. Tranzacţia este atractivă pentru compania americană, întrucat i-ar permite să-şi mute sediul fiscal în Marea Britanie sau Elveţia şi să economisească astfel miliarde de dolari la plata taxelor. Walgreens plăteşte în SUA un impozit de 37,5%, faţă de rata de 20% a Alliance Boots în Marea Britanie. Compania americană se pare că accelerează preluarea la presiunea unui grup de investitori fonduri de hedging, scrie The Telegraph. Reprezentanţii celor două companii au refuzat să comenteze asupra devansării termenului privind preluarea. Alliance Boots a preluat în 2010 controlul companiei germane ANZAG, proprietarul pachetului majoritar la distribuitorul de medicamente Farmexpert, iar la finele lunii ianuarie 2013 a anunţat achiziţia integrală. Distribuitorul de medicamente Farmexpert a raportat în anul financiar 2012/2013, încheiat la 31 martie, venituri de 375 milioane lire sterline (443 milioane euro), reprezentand o scădere cu 1,1% faţă de anul anterior, potrivit datelor grupului britanic. Farmexpert ocupă locul doi pe piaţa distribuţiei de medicamente din Romania, concurand cu firme precum Mediplus, Farmexim, Fildas şi Polisano. Alliance Boots este prezent în peste 25 de ţări şi a avut anul trecut venituri de 22,4 miliarde lire sterline.
Lucrările de construcţii au accelarat puternic în martie
Romania a înregistrat în martie cel mai puternic avans al lucrărilor din construcţii faţă de luna februarie, de 10,3%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene (UE) a fost consemnată o contracţie de 0,5%, potrivit datelor publicate, ieri, de Eurostat, biroul de statistică al UE. Pe poziţia a doua în funcţie de creşterea producţiei din construcţii s-a situat Slovenia, cu un avans de 8,9%, urmată de Italia, cu 1,9%. Cele mai mari scăderi au fost raportate de Portugalia, cu 3%, Olanda, cu 2,6%, şi Germania, cu 2,2%. În zona euro, declinul raportat la februarie s-a situat la 0,6%. Doar 15 dintre cele 28 de state membre au transmis către Eurostat date. În 6 dintre aceste ţări, lucrările din construcţii au crescut, iar în restul au scăzut. Comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, producţia din construcţii din Romania a scăzut cu 0,7%, în timp ce în UE a urcat cu 5,3%. Cele mai ridicate rate de creştere anuală au fost raportate de Slovenia, cu 44,9%, Ungaria, cu 34,1%, şi Spania, cu 19,1%. Scăderile cele mai puternice au fost raportate de Portugalia, cu 13,8%, Suedia, cu 2,8%, şi Italia, cu 1,4%. În zona euro, avansul s-a situat la 5,2%. Şase dintre cele 15 ţări care au transmis date către Eurostat au consemnat scădere, iar restul creştere.
Familia regală din Qatar va prelua o participaţie la Deutsche Bank
Familia regală din emiratul arab Qatar va participa cu aproape două miliarde de euro la o majorare de capital în valoare de opt miliarde de euro la Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, potrivit CNBC. Deutsche Bank a majorat capitalul cu 10,2 miliarde de euro în 2010 şi cu 3 miliarde de euro în 2013, însă fondurile nu au fost suficiente pentru a linişti temerile investitorilor privind situaţia capitalului, în contextul reglementărilor mai stricte ale autorităţilor europene. Un pachet de acţiuni în valoare de 1,75 miliarde de euro a fost plasat deja unui vehicul investiţional deţinut de şeicul Hamad Bin Jassim Bin Jabor Al-Thani din Qatar, potrivit unui comunicat al Deutsche Bank. Banca vrea să atragă restul de 6,3 miliarde de euro de la acţionarii existenţi. Deutsche Bank intenţionează să se concentreze asupra unei "creşteri accelerate", pentru care va angaja bancheri de top din SUA, va investi circa 200 de milioane de euro în îmbunătăţiri tehnologice în Germania şi restul Europei, va angaja pană la 100 de consilieri pentru a acorda suport clienţilor corporate şi va dezvolta afacerile de administrare a averii. Instituţia de credit este nevoită să recurgă la o majorare de capital în urma unor noi reglementări la nivelul Uniunii Europene care impun deţinerea de capital suplimentar, precum şi din cauza declinului profitului şi creşterii costurilor cu litigiile.
Rusia va exporta gaze de 400 miliarde dolari în China
Rusia şi China vor ajunge marţi la un acord care prevede ca grupul rus de stat Gazprom să livreze celei mai mari economii din Asia gaze naturale în valoare de 400 miliarde de dolari pe parcursul a 30 de ani, la preţul mediu la care vinde şi ţărilor din Europa, scrie presa rusă, citată de Novinite. Gazprom va livra 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an în China, au declarat surse din cadrul grupului pentru cotidianul rus Izvestia. În cele trei decenii acoperite de contract, Gazprom ar vinde astfel 1.140 de miliarde de metri cubi. Livrările anuale reprezintă mai puţin de un sfert din cele către Europa, de 161,5 miliarde de metri cubi anul trecut. Preţul gazului, de 350-380 de dolari, va fi apropiat de media europeană, potrivit Izvestia. Sursa citată de cotidianul rus a declarat că poziţiile Rusiei şi Chinei în privinţa preţurilor sunt foarte apropiate. Semnarea contractului ar urma să coincidă cu vizita preşedintelui Rusiei Vladimir Putin la Shanghai, unde va participa la o conferinţă dedicată îmbunătăţirii încrederii între ţările asiatice. Deplasarea lui Putin şi contractul pentru livarea de gaze naturale vin într-o perioadă de tensiuni sporite între Rusia şi Occident, în contextul crizei din Ucraina.
YouTube este aproape de o achiziţie de 1 miliard de dolari
Divizia YouTube a grupului american Google este aproape de achiziţia serviciului de video-streaming Twitch, pentru 1 miliard de dolari, pentru care a concurat cu mai mulţi rivali, inclusiv cu Microsoft, au declarat surse apropiate situaţiei pentru portalul The Verge. Cele două companii au convenit asupra preţului şi mai au de stabilit detalii precum cat de independentă va rămane compania după preluare, a spus una dintre surse. Twitch a evaluat mai multe variante şi a ajuns la concluzia că YouTube reprezintă cea mai bună opţiune pentru a putea susţine ritmul puternic de creştere din ultimii ani. Compania a fost înfiinţată în 2011 şi permite utilizatorilor să transmită şi să privească clipuri video din jocuri. Twitch, cu peste 45 de milioane de utilizatori, a atras fonduri de 20 de milioane de dolari de la investitori în 2013 şi va înregistra, probabil, profit în acest an. Capitalul nu este problema companiei, întrucat a avut suficiente oferte din partea investitorilor, a spus una dintre surse. Twitch are nevoie de un partener care să-i ofere suport la nivel global pentru volumul foarte mare de înregistrări şi difuzări live de conţinut video.
