Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Un caz care te lasă cu gura căscată: Un milion de poliţe de asigurare, falsificate

Ziarul de Vrancea
14 mai 2014 704 vizualizări
în acest dosar sunt implicaţi şeful şi peste 40 de directori din cadrul companiei Omniasig

Directorul general şi alţi peste 40 de directori ai Omniasig sunt suspectaţi de anchetatori de implicare în falsificarea a aproximativ un milion de poliţe de asigurare, prejudiciul produs astfel statului fiind de cateva milioane de lei, au declarat ieri, surse judiciare. Potrivit surselor citate, ancheta vizează mai multe persoane, printre care ar fi şi directorul general al societăţii de asigurare Omniasig, precum şi toţi directorii de sucursale şi directorii de vanzări. Anchetatorii suspectează în acest caz că s-ar fi falsificat peste un milion de poliţie de asigurare. Prejudiciul nu a fost încă stabilit, însă se presupune că acesta se ridică la cateva milioane de euro. Cercetările nu vizează şi clienţi ai Omniasig, aceştia fiind consideraţi cumpărători de bună-credinţă. Conform surselor citate, atunci cand un client se prezenta pentru a-şi încasa poliţa de asigurare, reprezentanţii societăţii îl despăgubeau, evitant astfel controale generate de eventualele reclamaţii ale unor clienţi nemulţumiţi. Poliţiştii estimează că de la sediile Omniasig vor fi ridicate, în urma percheziţiilor de miercuri, "mai multe camioane de acte", urmand ca, în zilele următoare, să fie audiaţi şi directorii societăţii. Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvarşirea de către mai multe persoane a unor infracţiuni de abuz în serviciu şi fals intelectual, pentru care a fost începută urmărirea penală, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe langă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit sursei citate, în acest dosar, procurorii au făcut, miercuri, 49 de percheziţii simultane la sedii centrale şi sucursale ale unei societăţi de asigurare, situate în Bucureşti şi în toate judeţele din ţară. "'ASF a luat act de comunicatul oficial al Parchetului de pe langă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie privind percheziţiile derulate la o societate de asigurarări. Pe măsură ce Parchetul va oferi mai multe informaţii, ASF va dispune măsurile care sunt în competenţa sa", a transmis ASF. Într-un comunicat al companiei Omniasig se arată că unicul obiect al verificărilor desfăşurate de Parchetul de pe langă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) este situaţia poliţelor de asigurare de locuinţe emise de companie în a doua jumătate a anului 2013. "Unicul obiect al acţiunii de verificare desfăşurată de Parchetul de pe langă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Omniasig este situaţia poliţelor de asigurare de locuinţe emise de compania noastră în a doua jumătate a anului 2013, respectiv în perioada de intrare în valabilitate a poliţelor PAD. Compania noastră va colabora pe deplin şi va pune la dispoziţia autorităţilor toate documentele şi informaţiile solicitate. În acelaşi timp, am demarat o investigaţie internă pentru a lămuri în întregime această situaţie", se arată în document.


Baronul căilor ferate, servit de Şova şi Mănescu

Raiffeisen a refuzat executarea garanţiei Grup Feroviar Roman întrucat documentul expirase

Raiffeisen Bank International nu a acceptat cererea Ministerului Transporturilor de executare a scrisorii de garanţie acordate Grup Feroviar Roman (GFR) pentru privatizarea CFR Marfă întrucat solicitarea a fost adresată după ce valabilitatea documentului expirase. "RBI (Raiffeisen Bank International) nu a plătit suma aferentă garanţiei întrucat condiţiile contractuale de tragere nu au fost îndeplinite de beneficiar (respectiv, au fost îndeplinite doar după ce garanţia a expirat). Urmand regulile foarte stricte care guvernează garanţiile bancare, tragerea a trebuit refuzată", au declarat reprezentanţii instituţiei bancare. Cu alte cuvinte responsabili de această situaţie sunt ministrul Transporturilor Dan Şova şi Ramona Mănescu, fostul minustru. Ministerul Transporturilor a anunţat marţi că a vrut să execute scrisoarea de garanţie de 10 milioane euro, iar ulterior refuzului băncii a decis să sesize DIICOT pentru a stabili dacă instituţia este în culpă sau decizia băncii este nelegală. "Executarea scrisorii nu se putea realiza decat prin EximBank, banca la care a fost depusă scrisoarea de garanţie de către GFR. Deşi EximBank a întreprins toate demersurile legale, cu respectarea integrală a tuturor condiţiilor impuse, Raiffeisen Bank a refuzat executarea scrisorii de garanţie. Ulterior acestui refuz, ca urmare a primirii infirmării de la Eximbank, ministrul Dan şova a dispus Corpului de Control al ministrului transporturilor efectuarea cercetărilor în cadrul direcţiilor implicate. Controlul este în desfășurare, iar în acest moment ne aflăm în curs de strangere a documentelor şi de formulare a unei plangeri penale in rem către Parchetul General - DIICOT pentru a se cerceta dacă există culpa din partea Ministerului Transporturilor sau dacă refuzul Raiffeisen Bank este nelegal, şi pentru a se proceda la eventuala tragere la răspundere a celor vinovaţi", potrivit Ministerului Transporturilor. La randul ei, compania GFR, deţinută de omul de afaceri Gruia Stoica, a anunţat miercuri că se declară surprinsă de cererea Ministerului Transporturilor de executare a scrisorii de garanţie bancară pentru participarea la privatizarea CFR Marfă, că nu este în culpă pentru nefinalizarea procedurii şi că solicită publicarea contractului de privatizare. GFR aduce ca dovadă că nu este în culpă pentru nefinalizarea procedurii de privatizare faptul că pentru eliberarea sumei de 20,2 milioane de euro care au fost depuşi într‐un cont escrow la dispoziţia Ministerului Transporturilor s-a semnat un document prin care se confirmă în mod oficial că GFR nu are nicio culpă, iar acest document nu face decat să constate situaţia de fapt şi de drept existentă. "În aceeaşi logică, scrisoarea de garanţie bancară trebuia restituită, întrucat GFR nu era culpabil de nefinalizarea privatizării, neexistand temeiuri de drept sau motive de fapt pentru sancţionarea financiară a societăţii”, se arată în comunicatul GFR. Pe de altă parte, fostul ministru al Transporturilor Ramona Mănescu a declarat, marţi, că Dan Şova a aşteptat pană în ultima clipă pentru a pune în mişcare procedurile deja pregătite de ea în cazul scrisorii de garanţie de 10 milioane de euro a GFR, pierzand astfel suma solicitată de DIICOT.

Semn bun: Insolvenţele au scăzut cu 14% în primul trimestru

Numărul insolvenţelor deschise în primul trimestru a scăzut cu circa 14%, la aproape 6.000 de proceduri, cele mai afectate domenii fiind producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, apă şi gaze, industria extractivă şi construcţiile, raportat la numărul firmelor active, potrivit Coface. În primele trei luni ale anului trecut au fost deschise 6.910 de insolvenţe noi. "Dinamica negativă de 14% mai puţine insolvenţe, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, nu face decat să arate că anul 2013 a marcat varful efectului decalat al crizei financiare (cel mai mare număr de insolvenţe), iar evoluţia mai bună din debutul anului curent a demonstrat că putem să avem încredere în economia romanească. În ciuda acestui fapt, nu putem aprecia că lucrurile sunt încă stabile, trecerea de la indisciplina de plată înregistrată anul anterior la o normalizare a comportamentului de plată fiind una graduală, marcată de precauţie", a declarat, într-un comunicat, Constantin Coman, director de ţară al Coface Romania. Totodată, au fost înregistrate 167 de proceduri de insolvenţă pentru firme cu afaceri de peste un milion de euro, cu 13% mai puţine decat în perioada similară a anului trecut. "Deşi în scădere, comparativ cu anul anterior, numărul firmelor insolvente în primul trimestru al anului curent care au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de un milion de euro este încă la un nivel ridicat. Dar este important să menţionăm că nu au fost înregistrate insolvenţe în randul companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 100 milioane euro, în condiţiile în care în perioada similară a anului anterior, patru astfel de companii au intrat în insolvenţă", se arată în comunicat. Datele raportate de BNR privind instrumentele refuzate la plată confirmă o reducere a incidenţelor de plată, numărul şi valoarea refuzurilor la plată fiind cu 30% mai mici în primele trei luni, însă poate însemna şi o reticenţă a companiilor de a folosi biletele la ordin sau CEC-urile, avand în vedere că încrederea între partenerii de afaceri s-a diminuat anul trecut.

159.000 de romani au peste 10.000 lei în conturile de pensii

Aproximativ 159.000 de persoane au acumulat în conturile personale aferente fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) active de peste 10.000 de lei, depăşind media depozitelor bancare ale persoanelor fizice, care se ridica la 9.040 lei la 31 martie, potrivit ASF. La finele lunii martie, activele fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) au atins 15,7 miliarde de lei, în urcare cu 6,1% faţă de decembrie 2013, şi au ajuns la o pondere în Produsul Intern Brut de 2,36%, potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiară. Un număr de 6,12 milioane de persoane erau înregistrate ca participanţi în Pilonul II, din care aproximativ 180.000 nu au avut nicio contribuţie virată de la momentul virării primelor contribuţii, în luna mai. Valoarea activelor nete înregistrate de fondurile de pensii private aferente Pilonului II a fost de 14,84 miliarde de lei (3,33 miliarde de euro), în creştere cu aproximativ 900 milioane de lei faţă de 31 decembrie 2013.  Contribuţia medie în luna martie a celor 3,68 milioane de participanţi a fost de 83,12 de lei. Valoarea medie a unui cont în Pilonul II a fost de 2.503 lei (aproximativ 562 de euro). Valoarea medie a unui cont în Pilonul II pentru cei 3,19 milioane participanţi care au avut contribuţii lunare repetitive în perioada mai 2008 - martie 2014 este de 3.357 lei (aproximativ 750 euro). Aproximativ 450.000 de persoane aveau valori ale contului cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei. De la 1 ianuarie 2014, cota de contribuţie pentru Pilonul II este de 4,5 puncte procentuale (din contribuţiile pentru asigurări sociale), cu 0,5 puncte procentuale mai mult faţă de cota din anul 2013. Primele contribuţii majorate virate au fost cele pentru luna martie 2014, calculate la salariile brute aferente lunii ianuarie 2014. La 31 martie, 94,38% din activele fondurilor de pensii (Pilonul II) erau plasate în Romania, în principal în titluri de stat, acţiuni, depozite bancare.

Suntem vicecampioni în UE la creşterea producţiei

Romania a înregistrat în martie, raportat la aceeaşi lună a anului trecut, a doua cea mai rapidă creştere a producţiei industriale din Uniunea Europeană (UE), de 9,6%, fiind devansată doar de Luxemburg, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE. La nivelul UE, producţia industrială ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare a avansat anual cu 0,5% în martie. Luxemburg şi Romania au fost urmate de Ungaria, cu 8,1%, şi Cehia, cu 7,2%. Belgia, Cipru şi Austria nu au furnizat date, iar dintre cele 25 de ţări membre rămase, 14 au consemnat creştere, iar 11 scădere a producţiei industriale faţă de luna martie a anului trecut, se arată într-un comunicat al Eurostat. În zona euro, producţia industrială a scăzut cu 0,1%. Raportat la luna februarie, producţia industrială ajustată sezonier şi în funcţie de numărul de zile lucrătoare a scăzut cu 0,2% în UE şi cu 0,3% în zona euro. Cele mai mari creşteri au fost consemnate în Irlanda, cu 5,6%, Danemarca, cu 3,1%, şi Slovenia, cu 2%, în timp ce scăderile cele mai puternice au fost raportate de Portugalia, cu 4,8%, Lituania, cu 3,7%, şi Suedia, cu 2,5%. Romania a înregistrat un avans de 1,1% în martie, faţă de februarie, rată de creştere egală cu cele ale Estoniei, Luxemburgului şi Maltei. Dintre statele care au transmis informaţii către Eurostat, 14 au avut o evoluţie pozitivă, în timp ce 11 au consemnat scădere. Belgia, Cipru şi Austria nu au raportat date. Indicatorul producţiei industriale măsoară evoluţia volumului producţiei din industrie, excluzand sectorul construcţiilor. Eurostat foloseşte la calculul mediei din UE şi zona euro estimări pentru ţările care nu au transmis date.

Grupul britanic HSBC a acumulat 5% din SIF Oltenia

Grupul britanic HSBC Holdings, cea mai mare bancă europeană după active, a acumulat o participaţie de 5,02% din acţiunile SIF Oltenia (SIF5), potrivit unui anunţ publicat miercuri pe platforma Bursei de la Bucureşti. Pragul de 5% a fost depăşit printr-o tranzacţie care a avut loc la data de 8 mai, potrivit anunţului. În ziua menţionată au avut loc două transferuri negociate, de tip deal, cu acţiuni SIF Oltenia, în valoare totală de 453.000 de lei, la un preţ de 1,7 lei, cu 1,73% sub închiderea din ziua anterioară. Un pachet de 4,8% din acţiunile SIF Oltenia a făcut miercuri obiectul a trei deal-uri, în valoare totală de 56 milioane lei (12,6 milioane euro), la un preţ de 2 lei pe acţiune, cu 13,9% peste referinţa de luni. Acţiunile SIF Oltenia au scăzut cu 0,85% miercuri pană la ora 11:24, la 1,75 lei. Banca britanică HSBC a încheiat primul trimestru din acest an cu un profit înainte de taxare de 6,79 miliarde de dolari, în scădere cu 20% faţă de nivelul de 8,43 miliarde de dolari din perioada corespunzătoare a anului trecut. Veniturile grupului au coborat cu 14%, la 15,8 miliarde de dolari. Cea mai mare parte din profiturile HSBC provin de la operaţiunile asiatice.

Grecia vinde sediile mai multor ministere
 
Statul elen a vandut 14 clădiri importante, inclusiv sediile mai multor ministere şi pe cel al Poliţiei din Atena, pentru aproape 146 milioane de euro, dar instituţiile vor funcţiona în continuare în aceleaşi clădiri, pentru care statul va plăti însă acum chirie de peste 14 milioane de euro pe an. Compania elenă Eurobank Properties a anunţat finalizarea achiziţiei clădirilor de la Fondul Elen pentru Administrarea Activelor Statului (HRADF), în cadrul unui acord care prevede şi închirierea acestora înapoi autorităţilor de la Atena pe o perioadă de 20 de ani, scrie portalul Capital.gr. Cele 14 proprietăţi au o suprafaţă de 189.000 de metri pătraţi. Printre clădirile vandute se află sediile Ministerului Educaţiei şi Afacerilor Religioase, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Justiţiei, precum şi sediul Poliţiei din Atena. Restul activelor din portofoliu sunt situate în zone centrale din Atena sau în alte oraşe mari din Grecia. Ţara a trecut în ultimii ani printr-o recesiune severă, iar statul elen s-a aflat aproape de colaps financiar, după ce îndatorarea foarte ridicată a făcut imposibilă rostogolirea datoriei ţării pe piaţa financiară la dobanzi sustenabile.

BNR îşi cumpără 50 de maşini de teren

Banca Naţională a Romaniei (BNR) vrea să achiziţioneze 50 de autoturisme de teren în leasing operaţional printr-o licitaţie deschisă, pe o perioadă de patru ani, estimand valoarea contractului la 1,25 milioane euro fără TVA. Cu taxa pe valoare adăugată inclusă, valoarea contractul se ridică la 1,55 milioane euro. Participanţii trebuie să depună o garanţie de 110.000 lei, echivalentul a 25.000 euro, cu o valabilitate de 100 de zile de la data limită stabilită pentru depunerea ofertelor, respectiv 4 iulie, se arată într-un anunţ de participare publicat pe platforma e-licitaţie.ro. Dacă ofertanţii sunt IMM-uri, atunci cuantumul garanţiei se reduce la jumătate. Ofertele trebuie menţinute o perioadă de minim 90 de zile de la data depunerii acestora. BNR va selecta oferta cu preţul cel mai scăzut, în aceeaşi zi, iar plăţile aferente contractului se vor efecuta din fondurile proprii ale băncii. Dacă se situează pe primul loc mai multe oferte cu acelaşi preţ, banca centrală le va solicita reofertarea în plic închis, pentru desemnarea caştigătorului.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.