MOZAIC STIRI ECONOMICE: Profitul Petrom a intrat puternic la apă
OMV Petrom (SNP) a înregistrat în perioada ianuarie-martie vanzări de 5,29 miliarde de lei, cu 9% mai mici decat în primele trei luni ale anului trecut, şi un profit net de 1,07 miliarde de lei, în scădere cu 19%, a anunţat marţi compania. Compania a raportat pentru primul trimestru din 2013 vanzări de 5,78 miliarde de lei şi un profit net de 1,33 miliarde de lei. ”Performanţa noastră financiară din T1/14 reflectă povara fiscală mai mare şi mediul de piaţă deteriorat. Cererea scăzută pe pieţele de gaze, electricitate şi combustibili, împreună cu marjele de rafinare mai mici au fost doar parţial compensate de iniţiativele de excelenţă operaţională şi management al costurilor în toate diviziile de activitate”, a declarat, într-un comunicat, Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom. În perioada analizată, numărul angajaţilor OMV Petrom a scăzut cu 6%, de la 20.790 la 19.509 persoane. Compania a produs în primul trimestru 16,36 milioane tone echivalent petrol (bep), cu 1% mai puţin decat nivelul din primele trei luni ale anului trecut, de 16,46 milioane bep. Producţia zilnică de hidrocarburi a fost de 182.000 bep, cu 1% mai mică faţă de 183.000 bep în ianuarie-martie 2013. Producţia de ţiţei şi condensat a fost de 7,83 milioane bep, în scădere cu 2% comparativ cu 7,99 milioane bep. Producţia de gaze naturale a crescut cu 1%, de la 1,3 miliarde metri cubi la 1,31 miliarde metri cubi. Costul de producţie a hidrocaburilor a crescut în primul trimestru cu 14%, de la 14,92 dolari pe bep, la 17 dolari. Compania arată, în comunicat, că aceste costuri au urcat în principal din cauza costurilor mai mari în Romania, a efectelor nefavorabile ale cursului de schimb şi a volumelor. Costul de producţie a hidrocaburilor a crescut în primul trimestru cu 14%, de la 14,92 dolari pe bep, la 17 dolari. Compania arată, în comunicat, că aceste costuri au urcat în principal din cauza costurilor mai mari în Romania, a efectelor nefavorabile ale cursului de schimb şi a volumelor mai mici de producţie disponibile pentru vanzare. ”În Romania, costurile de producţie exprimate în dolari/bep au crescut cu 16%, iar cele exprimate în lei/bep au crescut cu 14% faţă de T1/13, în cea mai mare parte din cauza noului impozit pe construcţii”, menţionează comunicatul. Compania a produs în Romania în primul trimestru 15,44 milioane bep, atat ţiţei, cat şi gaze, cu 1% mai mult decat 15,35 milioane bep în aceeaşi perioadă de anul trecut. Producţia internă de ţiţei a fost de 7,01 milioane bbl, în uşoară scădere faţă de 7,03 milioane bbl din perioada similară a anului trecut. Producţia internă de gaze naturale a crescut cu 1,4%, la 8,4 milioane bep, susţinută în principal de sondele noi productive în zăcămintele Totea şi Mamu. Vanzările de gaze naturale ale OMV Petrom su scăzut în primele trei luni cu 18%, de la 1,52 miliarde metri cubi (13,47 TWh), la 1,25 miliarde metri cubi (16,39 TWh), în principal din cauza contracţiei cererii sectorului industrial şi a iernii mai blande.
Creditele subvenţionate pentru IMM-uri au fost tăiate
“Voi face o analiză şi vă voi transmite motivul pentru care s-a luat această decizie", a afirmat Florin Jianu, ministrul delegat pentru IMM-uri
Programul Mihail Kogălniceanu, prin care firmele mici şi mijlocii puteau obţine credite de pană la 400.000 de lei, cu dobandă subvenţionată, a fost suspendat în acest an, a declarat Florin Jianu, ministrul delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri şi turism. "Programul a fost suspendat în acest an. Voi face o analiză şi vă voi transmite motivul pentru care s-a luat această decizie", a spus Jianu, fără să ofere detalii. Prin acest program, lansat în 2011, firmele mici şi mijlocii puteau obţine o linie de credit, în valoare maximă de 400.000 lei/firmă/an, beneficiind de mai multe facilităţi, acordate împreună sau separat, cea mai importantă fiind dobanda total subvenţionată. Subvenţia acordată IMM-urilor de la bugetul de stat de către Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri si Turism, reprezenta 100% pentru creditele în lei, dar nu mai mult de 9% pe an din soldul sumei utilizate din linia de credit acordată. De asemenea, se acordau garanţii în numele şi în contul statului acordate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Valoarea liniei de credit nu trebuia să depăşească 30% din cifra de afaceri realizată în anul precedent conform situaţiilor financiare anuale, în situaţia în care beneficiarul programului are în derulare şi alte facilităţi de credit pe termen scurt. Dacă beneficiarul programului nu are în derulare alte facilităţi de credit pe termen scurt, valoarea maximă a liniei de credit acordate putea ajunge la 50% din cifra de afaceri realizată în anul precedent. Linia de credit cu dobandă subvenţionată şi/sau, după caz, cu garanţie de stat este de maximum un an, perioada de rambursare a creditelor fiind stabilită de instituţia de credit care a acordat creditul conform normelor interne ale acesteia. Sumele trase din linia de credit puteau fi utilizate numai pentru cheltuieli privind aprovizionarea, producţia, desfacerea, pentru lucrări şi/sau prestarea de servicii, pentru constituirea, prelucrarea, valorificarea stocurilor şi chiar pentru activităţi de training, consultanţă fiscală sau juridică. În 2013, bugetul pentru acest program a fost de 16 milioane de lei, în timp ce plafonul garanţiilor era de 300 milioane de lei. Anul trecut aproape 1.800 de firme mici şi mijlocii au depus cereri de finanţare în cadrul acestui program. IMM-urile pot obţine finanţare şi sprijin al afacerilor de la Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism prin alte şase programe, la care se adaugă schema de minimis, prin care se acordă ajutoare de pană la 100.000 de euro.
Directorul CFR Marfă a demisionat la o lună de la numire
Directorul general al CFR Marfă, Dan Valentin Belcea, numit în funcţie în luna aprilie, a demisionat marţi de la conducerea transportatorului feroviar de stat, invocand motive personale. "Demisia a fost depusă marţi dimineaţă, domnul Belcea invocand motive personale", au declarat pentru reprezentanţii Ministerului Transporturilor, proprietarul CFR Marfă. Consiliul de Administraţie CFR Marfă urmează să se întrunească pentru numirea noului manager, au adăugat reprezentanţii instituţiei. CFR Marfă a anunţat la 11 aprilie numirea lui Belcea la conducerea companiei. Anterior numirii în poziţia de director general, Belcea a fost membru în Consiliul de Adminsitraţie al CFR Marfă. Fost manager în cadrul firmei de publicitate Graffiti/BBDO, televiziunii Prima TV şi al companiilor International Railway Systems (IRS) şi Protan, cu activităţi în domeniul feroviar, respectiv al deşeurilor, Belcea este absolvent al University of Pennsylvania-Philadelphia, PA- USA. Pană la numirea lui Belcea, conducerea CFR Marfă a fost asigurată interimar de un director general adjunct, Pavel Bărculeţ, după decesul fostului manager al companiei Dragoş Alexandru Drăghici. CFR Marfă este cel mai mare operator de transport feroviar de marfă din Romania, cu o cotă de piaţă de aproape 55% la nivelul anului trecut.
Cum să cheltui 3,5 milioane euro fără să ceri nimic la schimb
Studiile de fezabilitate pentru proiectul de 1,1 miliarde euro al construcţiei hidrocentralei Tarnița-Lăpuşteşti, pentru care Hidroelectrica a plătit 3,5 milioane euro, nu conţin toate concluziile privind oportunitatea sau nu a derulării acestei investiţii, potrivit Departamentul pentru Energie. Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a transmis Consiliului de Administraţie al Hidro Tarniţa, firma de proiect înfiinţată în 1 noiembrie 2013, să prezinte un plan de acţiuni, conform căruia proiectul hidrocentralei să beneficieze de informaţiile obţinute în urma realizării studiilor, chiar dacă acestea nu conţin toate concluziile privind fezabilitatea sau nefezabilitatea proiectului. "Departamentul pentru Energie solicită Consiliului de Administraţie al Hidro Tarniţa să finalizeze studiile de fezabilitate privind proiectul în cauză la costuri minime, cu o eficienţă ridicată în cheltuirea banilor societăţilor de stat prezente în acţionariat. Proiectul Tarniţa (judeţul Cluj - n.r.) este unul strategic pentru Romania", potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie. Corpul de Control al Departamentului pentru Energie a început în 5 mai o analiză privind felul cum au fost cheltuită, în perioada 2003-2014, suma de 15,6 milioane de lei, fără TVA, pe studii de fezabilitate pentru Tarniţa. Hidroelectrica este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie.
Ponta confirmă că va şterge datoriile din industria de apărare
Datoriile istorice ale industriei de apărare vor fi şterse de Guvern, prin proceduri acceptate de către Uniunea Europeană, pentru a salva locuri de muncă şi a relansa un sector esenţial pentru economia romanească, a anunţat premierul Victor Ponta. Ştergerea datoriilor a fost anunţată în şedinţa de marţi a Guvernului. "Vreau, prin măsuri care ne sunt permise şi de Uniunea Europeană, să sprijinim industria de apărare din Romania, industrie care a fost, în ultimii ani, din păcate, o zonă oropsită, nimeni nu s-a mai preocupat de ea. Vreau nu doar să salvăm locurile de muncă, să redevenim competitivi, dar, prin ceea ce ne-a permis Uniunea Europeană, să putem şterge datorii istorice, pe care oricum nu o să le poată niciodată plăti, şi să relansăm acest sector esenţial pentru economia romanească", a spus Ponta. În urmă cu două săptămani, agenţia MEDIAFAX a anunţat că Guvernul este pregătit să adopte o ordonanţă pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare, după ce un proiect în acest sens a fost pregătit încă din februarie 2011. În forma din urmă cu trei ani, era prevăzută ştergerea datoriilor la buget ale firmelor din industria de apărare, de circa un miliard lei, cu argumentul că o normă UE permite protejarea interesului militar naţional şi că executarea silită a bunurilor va afecta volumul capacităţilor de producţie pentru apărare. Ştergerea datoriilor acumulate de către companiile din industria de apărare era prezentată drept o măsură de redresare economico-financiară a acestora.
Google, obligat să şteargă din rezultatele căutărilor
Utilizatorii vor putea cere Google şi altor motoare de căutare pe internet să şteargă din rezultatele căutărilor online unele link-uri către ştiri, decizii judecătoreşti şi alte documente care conţin informaţii sensibile, potrivit unei hotărari CEJ, pe care gigantul IT american o consideră cenzură. Cazul judecat de Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) ilustrează lupta care să dă între susţinătorii libertăţii de exprimare şi cei ai dreptului la viaţă privată, care afirmă că oamenii au "dreptul să fie uitaţi", adică să-şi poată şterge urmele electronice de pe internet, scrie CNBC. În cazul judecat de Curtea Europeană de Justiţie, deschis încă din 2011, autoritatea spaniolă pentru protecţia datelor cu caracter personal a cerut Google să şteargă link-uri către mai mult de 100 de articole considerate defăimătoare, decizia de la momentul respectiv declanşand temeri privind libertatea de exprimare, scrie Deutsche Welle. Google a contestat decizia într-un tribunal din Madrid, afirmand că nu poartă responsabilitatea informaţiilor care apar pe web. Tribunalul spaniol a cerut opinia Curţii Europene de Justiţie, cea mai înaltă instanţă a UE. Deciziile Curţii sunt obligatorii pentru toate statele membre ale UE.
Bucureştenii cheltuie în medie 50 lei/zi pe mancare comandată
Bucureştenii comandă cel mai mult şi mai des de mancare acasă şi la birou, cheltuind în medie 50 lei pe o comandă zilnică, în timp ce clujenii, timişorenii şi ieşenii care comandă mancare online cheltuie în jur de 40 lei per comandă, potrivit foodpanda Romania, platforma de comenzi de mancare. Şi la nivelul celor mai scumpe comenzi foodpanda tot Bucureştiul este lider, cea mai mare comandă plasată pe platformă ridicandu-se la 750 lei, acesta fiind urmat de Cluj cu o comandă maximă de 500 lei, Timişoara cu 450 lei şi Iaşi cu 230 lei.Deşi bucureştenii comandă cel mai mult şi mai des de mancare, obiceiul de consum şi preferinţele culinare ale locuitorilor Capitalei sunt diferite de cele ale ieşenilor, clujenilor şi ale timişorenilor. "Observăm diferenţe de consum de la o zonă la alta, însă cel mai evident este că bucureştenii comandă de pe foodpanda oarecum din necesitate. Majoritatea sunt tineri, foarte activi, cu un ritm de viaţă alert, care ştiu că la birou au nevoie de o masă completă şi hrănitoare. Clujenii, timişorenii şi ieşenii sunt gurmanzi, le place să descopere bucătării noi şi să încerce feluri ce nu se regăsesc în meniul lor obişnuit", a declarat Dan Macarie, country manager foodpanda Romania.
Investitorii şi-au îndreptat din nou privirea spre Europa de Est
Încrederea investitorilor în Europa de Est a atins un nivel maxim al ultimilor doi ani, conform studiului Deloitte CE Private Equity Confidence, ponderea repondenţilor care se aşteaptă la o revenire a activităţii tranzacţionale ajungand la 60%, dublu faţă de raportul anterior. Încrederea investitorilor în Europa de Est continuă să crească la nivelul din perioada 2003-2007. Recesiunea din regiune ar putea astfel să ia sfarşit: proporţia repondenţilor care se aşteaptă la o revenire a activităţii tranzacţionale s-a dublat faţă de ultimul studiu Deloitte, ajungand astfel la 60%, ceea ce indică un nivel maxim al încrederii în ultimii doi ani, se arată într-un comunicat al Deloitte. "Este încurajator să vedem o creştere a activităţii de tranzacţionare şi în Romania, comparativ cu anul trecut", a declarat Hein van Dam, partener Deloitte Romania. Industria IT&C şi cea financiară au fost cele care au atras interesul investitorilor în perioada octombrie 2013- aprilie 2014 în Romania. Astfel, achiziţia Nextebank şi a pachetului majoritar în Star Storage plasează Axxess Capital printre cele mai active fonduri de investiţii din Romania. De asemenea, printre fondurile active în perioada menţionată se numără şi Resource Partners, 3TS, Francisco Partners, Enterprise Investors şi Intel Capital.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
