MOZAIC STIRI ECONOMICE:Declaraţie electorală sau realitate?Voinea: Criza s-a terminat! Luaţi împrumuturi, investiţi, consumaţi!
Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, încurajează populaţia şi firmele să acceseze împrumuturi de la bănci pentru consum şi investiţii, întrucat economia romanească şi-a revenit după criză, estimand că aceasta va înregistra un avans în acest an peste nivelul anului trecut, de 3,5%. "În 2014 creşterea economică va fi mult peste aşteptările pe care s-a construit bugetul. Revenirea consumului pe primele luni va duce la o creştere economică mai mare şi tocmai pentru că economia îşi revine vreau să transmit mesajul că oamenii trebuie să aibe încredere să consume, firmele să aibă încredere să se împrumute ca să investească, băncile să aibă încredere să finanţeze pentru investiţii şi consum", a declarat luni Voinea la conferinţa "Cum pot contribui IMM-urile la relansarea economică a Romaniei", organizată de Ziarul Financiar. El a estimat că economia a avut un avans în primul trimestru între 3% şi 4%. "Creşterea economică de pe primele trei luni şi evoluţiile din lunile următoare ne îndreptăţesc să credem că vom avea o creştere economică mai mare la finele anului, de peste 3,5%", a spus Voinea. El a arătat că este nevoie de un efort comun al populaţiei, firmelor şi băncilor pentru a consolida creşterea economică, precizand că statul nu va repeta greşelile de politici din 2008-2009, nici de ajustări brutale ca în 2010. "Statul este primul care are încredere, avem investiţii publice programate să crească cu un miliard euro faţă de 2013. Mesajul meu este: mergeţi, luaţi împrumuturi, investiţi, consumaţi, Romania şi-a revenit!", a îndemnat ministrul populaţia şi firmele. Voinea a reamintit că IMM-urile au la dispoziţie surse proprii de finanţare, care pot proveni din neimpozitarea profitului reinvestit, de la 1 iulie, dar şi surse bancare, făcand referire la schema de împrumuturi bancare cu 50% garanţii de la stat, pentru care există un total disponibil de patru miliarde lei, sumă împărţită între stat şi bănci. "Finanţarea va deveni mai facilă pentru că statul se împrumută mult mai ieftin de la lună la lună, ceea ce înseamnă că lasă mai mulţi bani în piaţă pentru firme, iar dobanzile continuă să scadă. Schema de garanţii pentru IMM-uri, cu 50% garanţii de la stat, are potenţialul să fie un motor de creştere economică în 2014 şi în anii următori", a mai spus Voinea. Totodată, ministrul de resort a menţionat schema de ajutor de stat pentru crearea a minim 20 de locuri de muncă, în cadrul căreia statul plăteşte jumătate din costul forţei de muncă pe o perioadă de doi ani, iar schema are o durată de şapte ani, cu intrare în vigoare de la 1 iulie. "Am convingerea că această schemă, care are deja şi norme publicate şi se pot face planuri de afaceri pe baza ei, va reprezenta un motor important de creare de locuri de muncă în acest an şi în următorii ani", a afirmat Voinea.
Deficitul comercial este în urcare
diferenţa dintre importuri şi exporturi a urcat pană la 1,1 miliarde lei
Deficitul comercial a urcat uşor în primul trimestru cu 40 milioane euro, la 1,1 miliarde euro, deşi exporturile au avut un ritm de creştere mai mare decat importurile, cu 10,1% la 12,7 miliarde euro, comparativ cu 9,6%, la 13,8 miliarde euro, potrivit datelor INS. În luna martie, exporturile FOB au însumat 20,12 miliarde lei (4,47 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 22,6 miliarde lei (5,03 miliarde euro). Comparativ cu luna martie 2013, exporturile au crescut cu 14,5% la valori exprimate în lei (11,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 12,5% la valori exprimate în lei (9,9% la valori exprimate în euro). Faţă de luna februarie 2014, exporturile au urcat cu 3% la valori exprimate în lei (3,2% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 7,9% la valori exprimate în lei (8,1% la valori exprimate în euro). Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost în luna martie 2014 de 2,47 miliarde lei (551,4 milioane euro), mai mic cu 26,8 milioane lei (18,8 milioane euro) decat cel înregistrat în luna martie 2013. Exporturile FOB realizate în trimestrul I 2014 au fost de 57,4 miliarde lei (12,75 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 62,43 miliarde lei (13,87 miliarde euro). Comparativ cu trimestrul I 2013, exporturile au crescut cu 12,9% la valori exprimate în lei (10,1% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 12,3% la valori exprimate în lei (9,6% la valori exprimate în euro). Deficitul comercial FOB-CIF în trimestrul I 2014 a fost de 5,02 miliarde lei (1,11 miliarde euro), mai mare cu 298,5 milioane lei (40,5 milioane euro) decat cel înregistrat în trimestrul I 2013. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra UE28) în trimestrul I 2014 a fost de 40,82 miliarde lei (9,06 miliarde euro) la expedieri şi de 47,04 miliarde lei (10,45 miliarde euro) la introduceri, reprezentand 71,1% din total exporturi şi 75,4% din total importuri. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra UE28) în trimestrul I 2014 a fost de 16,58 miliarde lei (3,68 miliarde euro) la exporturi şi de 15,38 miliarde lei (3,41 miliarde euro) la importuri, reprezentand 28,9% din total exporturi şi 24,6% din total importuri.
Şeful ARB anunţă credite mai ieftine pentru firme
Dobanzile pentru creditele acordate firmelor vor continua să scadă, însă nu "spectaculos", în condiţiile în care şi bonificaţiile la depozite vor continua trendul descrescător, cu dobanzil real negative, apreciază preşedintele Asociaţiei Romane a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea. "Acum cateva săptămani a fost o schimbare în piaţă la dobanzile pentru credite şi depozite, s-au mai reaşezat. Pană în vară vor fi acţiuni mai agresive ale băncilor de prezentare a produselor de creditare pentru firme, bănuiesc că vor urma anumite reaşezări ale dobanzilor la credite, unele bănci practică încă dobanzi foarte înalte pentru companii", a declarat luni Gheţea, care este şi preşedinte executiv CEC Bank, la conferinţa "Cum pot contribui IMM-urile la relansarea economică a Romaniei". El a arătat că pentru companii există deja credite cu dobanzi scăzute, precum cel în cadrul Fondului Romano-Elveţian, de circa 3,5%-4% sau finanţările din cadrul schemei guvernamentale de garantare cu 50%, unde dobanda este mult mai mică decat la împrumuturile clasice ale băncilor. "IMM-urile se împrumută acum între 3%-4% şi 6-7%, văd o reaşezare în jos. Eu cred că trendul dobanzilor la credite va fi descrescător, însă scăderile nu vor fi spectaculoase", a apreciat Gheţea. În ceea ce priveşte dobanzile la depozite, care au ajuns real negative, condiţii în care clientul ar putea retrage din bancă mai puţini bani decat a plasat, Gheţea a admis că din acest punct de vedere există un dezavantaj pentru clienţi. "Vestea rea este că cei care-şi ţin banii pot avea dobanzi real negative, vestea bună pentru cei care vor să dezvolte afaceri e că vor primi credite cu dobanzi mai mici, care încep cu 3 şi ceva la sută şi merg pană la 6-7%", a mai spus Gheţea. Întrebat dacă şi-ar ţine economiile în aceste condiţii, Gheţea a răspuns afirmativ, precizand că ar păstra banii într-o bancă romanească, întrucat sistemul bancar este solid şi stabil, situaţie în care există riscul dobanzilor real negative, dand exemplele sistemelor din Elveţia sau Japonia. "Dar măcar ştim că sunt bani puşi la un loc sigur. În legătură cu dobanzile se pare că nu prea mai e loc unde să ne gandim că se mai reduc, dar avand în vedere că dobanzile de referinţă, atat cele privind politica monetară dată de Banca Naţională, cat şi Robor-ul şi Euriborul, dar şi politica monetară a Băncii Central Europene, este posibil să avem în continuare reduceri", a precizat Gheţea.
Cartofii, zahărul şi ouăle ţin inflaţia jos, la 0,3% lunar
Preţurile de consum au crescut cu 0,3% în luna aprilie, iar inflaţia anuală a urcat la 1,21%, preţurile produselor alimentare compensand scumpirile semnificative înregistrate la combustibili şi tutun, cele mai importante ieftiniri fiind consemnate la cartofi, zahăr şi ouă, potrivit datelor INS. Inflaţia anuală a atins maximul din 2014, deşi inflaţia lunară este sub nivelul din ianuarie şi martie, din cauza bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, cand preţurile de consum au urcat cu numai 0,11%. Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (mai 2013 – aprilie 2014) faţă de precedentele 12 luni (mai 2012 – aprilie 2013), determinată pe baza IPC este 2,5%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,1%. În luna aprilie, cele mai importante scumpiri s-au operat la combustibili, cu 3,16%, şi la tutun, cu 1,77%. Acestea au fost rezultatul majorării accizelor. Preţuri mai mari s-au consemnat şi la fasole -2,17%, citrice - 2,05% şi fructe proaspete - 0,3%, însă ponderea acestora în coşul de consum la nivel naţional este mai mică. Scumpirile din aprilie au fost compensate de preţurile în scădere la cartofi, cu aproape 3%, zahăr -1,7% şi ouă - 3%. Cu aproape 1% au scăzut tarifele la energia electrică, în timp ce gazele s-au ieftinit cu 0,85%. BNR a revizuit în urmă cu o săptămană prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,5% la 3,3%, sub limita superioară a intervalului de variaţie de 2,5% plus minus un punct procentual. Pe de altă parte, mulţi analişti anticipează ratarea ţintei de inflaţie, sau încadrarea la limită.
Producţia industrială a urcat cu peste 10%
Producţia industrială a crescut în primul trimestru atat ca serie brută cat şi ca serie ajustată, cu 10,1%, respectiv cu 10,7%, susţinută de avansul industriei prelucrătoare şi al producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, anunţă INS. Producţia industrială (serie brută) a crescut în primul trimestru în urma avansului industriei prelucrătoare cu 11,7% şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 1,3%. Industria extractivă a scăzut cu 0,9%, se arată într-un comunicat al INS. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (plus 14,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 11,8%), industria bunurilor intermediare (plus 9,1%), industria bunurilor de uz curent (plus 6,4%) şi industria energetică (plus 3,1%). Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, avansul producţiei industriale a fost susţinut de industria prelucrătoare (plus 12,1%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (plus 2,7%). Industria extractivă a scăzut cu 0,5%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (plus 15,2%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 12,6%), industria bunurilor de uz curent (plus 8,5%), industria bunurilor intermediare (plus 6,1%) şi industria energetică (plus 4%). În luna martie 2014, producţia industrială a crescut faţă de luna precedentă atat ca serie brută cat şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 6,8%, respectiv cu 1,1%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a crescut cu 10,8% ca serie brută, respectiv cu 11,6%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.
Lagarde: Criza din Ucraina ar putea avea "consecinţe grave"
Criza din Ucraina ar putea avea "consecinţe economice grave" a avertizat directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, într-un interviu publicat luni de cotidianul german Handelsblatt, citat de AFP. "Criza din Ucraina reprezintă un pericol care poate fi încă dificil de măsurat, iar riscul extinderii la alte ţări nu este deloc predictibil. Totuşi, poate avea consecinţe economice serioase", a spus Lagarde. Directorul FMI se va întalni marţi, la Berlin, cu cancelarul german, Angela Merkel, şi şefii altor patru organizaţii internaţionale, OCDE, Banca Mondială, Organizaţia Mondială a Comerţului, şi Biorul Internaţional al Muncii, pentru a discuta situaţia economiei internaţionale. "Criza geopolitică din Ucraina are efecte asupra comerţului internaţional şi investiţiilor străine directe. Are implicaţii asupra fluxurilor de capital la nivel internaţional şi aprovizionării cu energie a Uniunii Europene, Ucraina fiind un stat de tranzit", a adăugat Lagarde.
China, strivită de propriile rezerve valutare
Rezervele valutare ale Chinei, la un nivel record de aproape 4.000 de miliarde de dolari, au devenit o "povară mare" pentru autorităţile de la Beijing , întrucat creşterea puternică a acestora ar putea alimenta inflaţia pe termen lung, a declarat premierul chinez Li Keqiang, citat de Reuters. Şeful executivului de la Beijing s-a angajat să reducă surplusul comercial al Chinei, care alimentează rezervele valutare. Rezervele de valută ale Chinei, cele mai mari din lume, au crescut cu 130 de miliarde de dolari în primul trimestru, la 3.950 miliarde de dolari, un nou record. Banca centrală de la Beijing s-a angajat să menţină rezervele valutare la un nivel rezonabil, în parte prin reducerea intervenţiilor asupra cursului valutar. "Sincer vorbind, rezervele de monedă străină au devenit o povară mare pentru noi, deoarece astfel de rezerve se transmit în baza monetară, ceea ce ar putea afecta inflaţia. Din perspectiva Chinei, mecanismele de control macroeconomic s-ar putea confrunta cu presiuni imense în cazul în care comerţul pe ansamblu este dezechilibrat", a afirmat Li în timpul unei vizite în China, potrivit Phoenix New Media. China va lua măsuri pentru scăderea surplusului comercial cu restul lumii, inclusiv Kenya, a spus Li.
Statul se împrumută la costuri în scădere
Ministerul Finanţelor Publice a atras 400 milioane lei, prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni cu scadenţă în iunie 2017 şi pentru care a obţinut un cost mediu de finanţare de 3,95% pe an, mai mic decat cel de la licitaţia anterioară pentru titlurile din această emisiune, de 4,35% pe an. Trezoreria a primit oferte de subscriere în valoare de 1,6 miliarde lei, de patru ori mai mult decat valoarea programată a licitaţiei, de 400 milioane lei. Randamentul mediu obţinut este sub costul mediu de finanţare stabilit la redeschiderea anterioară a acestei emisiuni, la începutul lunii aprilie, de 4,35% pe an. Emisiunea de obligaţiuni a fost lansată în iunie 2007 şi ajunge la maturitate în iunie 2017, iar de la lansare şi inclusiv prin redeschiderea de luni, Finanţele au atras prin această emisiune aproape 6,56 miliarde lei. Emisiunea va fi redeschisă şi marţi, cand Finanţele vor să împrumute 60 milioane lei, printr-o licitaţie doar pentru oferte necompetitive, iar randamentul oferit va fi de 3,95% pe an, similar cotaţiei medii din licitaţia principală de luni.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Tombolă cu 50 de câștigători în sala de ședințe a Primăriei Focșani, cu prilejul Zilei Mondiale a Cărții și Drepturilor de Autor
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
danb, acum 3633 zile, 16 ore, 22 minute, 10 secunde 
