Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Iată de ce reducerea CAS se poate dovedi a fi doar o gogoaşă electorală

Ziarul de Vrancea
9 mai 2014 634 vizualizări
şeful Consiliului Fiscal susţine că este greu de redus CAS cu nerealizări la buget de peste un miliard de lei din taxe

Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale va fi foarte greu de realizat, dacă nu se îmbunătăţeşte colectarea încasărilor, în condiţiile în care în primul trimestru nerealizările la buget au fost de peste un miliard de lei din taxe şi impozite, potrivit lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. "Avand în vedere că pe primele trei luni neîncasările la buget sunt de peste un miliard de lei numai din taxe şi impozite, rectificarea bugetară nu are cum să fie decat negativă, dacă nu se îmbunătăţeşte semnificativ colectarea, iar discuţia legată de CAS devine una extrem de complicată. Discutăm de un impact din reducerea de CAS cu cinci puncte procentuale de 2,5 miliarde lei pe şase luni, pe un an sunt cinci miliarde de lei. Sunt sume foarte mari, chiar şi pentru buget, şi nu pot fi foarte uşor obţinute", a afirmat vineri Dumitru la conferinţa "Cum «albim» economia şi creştem încasările la buget?", organizată de Ziarul Financiar. El a arătat că, dată fiind execuţia bugetară din primele trei luni, există o probabilitate mică să fie introdusă o măsură în urma căreia se reduc semnificativ veniturile bugetare, cel puţin pe termen scurt. "Discutăm de un impact de două miliarde şi ceva de lei de reducere pe CAS, măsură care ar fi absolut binevenită pentru mediul de afaceri şi pentru economie în general, dar de unde găsim aceşti două miliarde şi ceva de lei?! Eu zic că ar trebui făcută şi soluţii există, important e să vrem să facem lucrul acesta. Soluţiile sunt relativ simple, deşi sunt foarte greu de implementat", a precizat Dumitru. Preşedintele Consiliului Fiscal a punctat că trebuie extinsă baza de contribuabili la sistemele de asigurări de sănătate şi cele de pensii, în condiţiile în care sunt şase milioane de pensionari şi "patru milioane şi ceva" de salariaţi. "Pe langă cei patru milioane şi ceva de salariaţi care lucrează în economia formală, discutăm de 1,5 milioane persoane, din calculele Consiliului Fiscal, care nu plătesc niciun fel de taxe şi impozite, fiind în economia subterană. Atunci, dacă măcar o parte din acei oameni care lucrează în economia neagră ar fi trecuţi în sistem oficial, lucrurile s-ar simplifica", a mai spus Dumitru. El spune că din cota legală de CAS de 45% pentru un salariat, se colectează doar puţin peste 30%, întrucat o mare parte din forţa de muncă se află în economia informală şi există multe scutiri de CAS în diverse zone, cu categorii sociale "care sunt pe alte forme de remunerare, plătesc contribuţii de asigurare mai mici". Pe de altă parte, Dumitru admite că orice este posibil cu voinţă politică. Dumitru mai susţine că Ministerul Finanţelor Publice a subestimat semnificativ impactul măsurii de scutire a impozitului pe profitul reinvestit, de 500-600 milioane de lei anual, de fapt, presiunea pe buget va fi de cel puţin 2 miliarde de lei. "La nivel anual, Ministerul de Finanţe spune că impactul este undeva în jur de 500-600 milioane lei, după calculele noastre, într-un scenariu conservator, discutăm de cel puţin 2 miliarde de lei", a afirmat Dumitru.

Poliţele RCA pentru maşini şi case se scumpesc

Anunţul a fost făcut de Mişu Negriţoiu, preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară

Tarifele de primă la poliţele obligatorii de răspundere civilă auto şi pentru locuinţe ar putea să crească în perioada următoare întrucat, potrivit preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu, resursele asigurătorilor sunt insuficiente pentru acoperirea despăgubirilor. "Asigurătorii cu tarife medii sau cei mai scumpi nu sunt nebuni. Dar ei au o conduită internă care nu le permite să vandă mai ieftin. Distorsiunile din cota de piaţă vin din conduita organizaţională a unor asigurători (...) RCA este parte dintr-o competiţie neloială în piaţă prin care nivelul tarifelor a scăzut cu mult sub nivelul riscului potenţial. Dacă tarifele RCA au scăzut aşa de mult în piaţă pe considerente de cotă de piaţă, atunci tarifele RCA trebuie să îşi revină ca să acopere riscurile potenţiale şi să asigurăm plata despăgubirilor clienţilor asiguraţi", a declarat Negriţoiu într-o conferinţă de presă. El a adăugat că, săptămana viitoare, va fi discutat în cadrul ASF un proiect privind poliţele RCA-CASCO. "Vrem să vedem toate implicaţiile. Nu este vorba numai de nivelul RCA, dacă scade sau creşte. Prin norme, ASF cere asigurătorilor să îşi stabilească nivelul rezervelor în funcţie de riscurile asumate şi să fie solvabile. Pe noi, ca instituţie, nu ne interesează politica de preţ adoptată de asigurători în privinţa RCA. Dacă respectarea acestor criterii va avea ca efect creşterea tarifelor la RCA, atunci asta este situaţia. Noi urmărim ca societăţile să aibă resursele necesară să achite despăgubirile clienţilor", a spus şeful ASF. El a arătat că o problemă similară se regăseşte şi la poliţele obligatorii pentru locuinţe, emise de PAID Romania, unde se aşteaptă la o creştere a costurilor de reasigurare, cu un posibil impact asupra tarifelor, în contextul în care şi activitatea seismică din zona Vrancei s-a intensificat în ultima perioadă. "Există o iniţiativă de reaşezare şi reorganizare a PAID Romania. ştim ce informaţii sunt în piaţă şi sunt elemente la care ne uităm", a mai spus Negriţoiu. Şeful ASF a afirmat că, în discuţiile cu reprezentanţii companiilor şi asociaţiilor profesionale, le-a comunicat că standardele s-au ridicat şi că trebuie să se ridice la nivelul lor. "În unele pieţe în care simţim că sunt verigi mai slabe vom face, probabil, un audit al întregii pieţe. şi la reasigurare sunt verigi slabe, atat din punct de vedere al raiting-ului, cat şi al seriozităţii contractelor şi costurilor", a spus Negriţoiu. Anul trecut, piaţa asigurărilor generale şi de viaţă a atins 8,29 miliarde de lei, cu 0,4% mai mult faţă de 2012, potrivit datelor ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Primele subscrise din contracte de asigurări generale s-au majorat cu 2,84%, la 6,637 miliarde de lei, din care poliţele RCA au avut o pondere de 37,18% din total, respectiv 2,467 miliarde lei, în urcare cu 15,48% faţă de 2012. A doua clasă de asigurare ca pondere în totalul primelor subscrise pentru asigurări generale a fost CASCO, unde veniturile au cumulat 1,795 miliarde de lei, în scădere cu 6,33% faţă de anul 2012.

Cerere record pe bursa de energie: 890 milioane euro

Traderul de energie Alpiq RomIndustries, parte a grupului elveţian Alpiq, a depus pe bursa de energie OPCOM o cerere de ofertă record pentru cumpărarea de energie în valoare de pană la 3,94 miliarde lei (890 milioane de euro), perioada de livrare fiind de 10 ani. Compania vrea să cumpere pană la 26,3 milioane MWh de energie, echivalentul a aproape jumătate din consumul de energie naţional de anul trecut, de 55,6 milioane MWh. Licitaţia pe OPCOM este proframată pentru 14 mai, iar perioada de livrare este 21 mai 2014-20 mai 2024. Atat în ceea ce priveşte cantitatea de energie, cat şi perioada de livrare cererea companiei este neobişnuită pe piaţa tranzacţiilor cu energie de pe OPCOM, unde contractele se încheie în general pe perioade de la cîteva luni pană la cel mult doi ani, iar cantităţile variază de la căteva zecii de mii de MWh la cateva sute de mii de MWh. Preţul oferit de Alpiq RomIndustries este de 150 lei pe MWh, astfel că valoarea totală pentru întreaga cantitate de energie se ridică la 3,94 miliarde de lei. În luna mai au fost încheiate tranzacţii cu electricitate pe OPCOM la preţuri care au variat între 130 lei şi 190,14 lei pe MWh. În luna aprilie, o altă companie din grupul Alpiq, Alpiq Energy, a caştigat o licitaţie pe OPCOM organizată de Complexul Energetic Oltenia prin care va achiziţona pană la sfarşitul anului 2015 o cantitate de pană la 1,58 milioane MWh de energie la preţul de 194,1 lei/MWh. Valoarea contractului este de 306,6 milioane de lei (aproape 70 milioane euro). În ultimele luni, principalii producători de energie deţinuţi de stat, Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, au vandut pe OPCOM prin mai multe licitaţii energie de 100 milioane euro, respectiv 71,4 milioane de euro. Companiile din grupul Alpiq s-au numărat printre beneficiarii unor contracte de achiziţie a energiei prin contracte bilaterale pe termen lung de la Hidroelectrica, la preţuri mai mici decat cele dina piaţă. Potrivit administratorului judiciar al Hidroelectrica, firma Euro Insol, contractele directe de vanzare a energiei au constituit principala cauză a intrării în insovenţă a Hidroelectrica, în 2012. Datele Euro Insol arată că din vanzarea energiei către firme din grupul Alpiq Hidroelectrica a pierdut în perioada 2006-31 mai 2012 circa 850 milioane de lei.

Dănescu: Restructurarea creditelor, mai degrabă program electoral

Asociaţia Romană a Băncilor (ARB) consideră că măsura guvernamentală de restructurare a creditelor a fost gandită din punct de vedere electoral, a afirmat preşedintele executiv al organizaţiei, Florin Dănescu, care nu a dorit să comenteze mai mult pentru ca răspunsul să nu fie interpretat politic. "Băncile în acest moment probabil că analizează cu atenţie acest produs (prin care se vor restructura creditele - n.r.), dar nu am vrea noi, Asociaţia Romană a Băncilor, ca înainte de alegeri, să fie captat răspunsul nostru din punct de vedere politic", a spus Dănescu vineri la conferinţa "Cum «albim» economia şi creştem încasările la buget?", organizată de Ziarul Financiar, fiind întrebat cate bănci vor adera la program, avand în vedere că va fi opţional. El a arătat că asociaţia nu are deocamdată un răspuns pe această temă, însă unul potenţial este analizat în cadrul comisiilor la nivelul ARB pentru momentul cand va fi solicitat. "Nu există un tabel de aderare a băncilor la nivelul asociaţiei. (...) În acest moment băncile nu pot răspunde la întrebarea dacă vor avea un astfel de produs (destinat restructurării creditelor - n.r.), întrucat nu este un produs finit. Cand va fi o iniţiativă confirmată legislativ, atunci bănciile, în relaţia cu clienţii lor, vor utiliza acest produs sau nu", a mai spus Dănescu la insistenţele jurnaliştilor. Întrebat dacă ARB consideră că "Electorata", aşa cum a fost numită de presă, este mai degrabă un program electoral, Dănescu a afirmat că este o întrebare la care s-ar putea aduce multe interpretări, însă ARB consideră că măsura s-a dorit să fie pregătită din punct de vedere electoral. Pe de altă parte, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat joi că nu poate evalua impactul programului guvernamental de restructurare a creditelor, mai ales că nu judecă în termeni de bine sau rău, dar a precizat că banca centrală a insistat ca această operaţiune să fie opţională.


Poşta Romană va vinde asigurări

Poşta Broker de Asigurare va solicita, în perioada următoare, obţinerea autorizaţiei de desfăşurare a activităţii de intermediere pe piaţa asigurărilor, după ce, miercuri, a fost adoptat bugetul de venituri şi cheltuieli al societăţii, una din cerinţele solicitate în documentaţie de către ASF. "Prin adoptarea şi publicarea în Monitorul Oficial a bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii Poşta Broker de Asigurare, a fost îndeplinită ultima cerinţă solicitată în documentaţia de obţinere a autorizaţiei de funcţionare de la Autoritatea de Supraveghere Financiară. În perioada imediat următoare, societatea va depune documentaţia la ASF şi activitatea de intermediere va începe imediat", a declarat purtătorul de cuvant al Poştei Romane, Dan Dumitrescu. Poşta Broker de Asigurare este controlat integral de Compania Naţională Poşta Romană. Conform bugetului, veniturile totale ale brokerului au fost estimate pentru acest an la 618.900 lei, iar cheltuielile totale vor atinge 617.100 lei. De asemenea, cheltuielile cu salariile pentru cei 3 salariaţi ai Poşta Broker de Asigurare au fost previzionate la 160.100 de lei. "Aceste cifre reflectă activitatea pentru cele aproximativ şase luni de funcţionare din acest an", a mai spus Dumitrescu. La finele anului 2013, directorul general al Poştei Romane, Ion Smeeianu, a anunţat că intrarea companiei pe piaţa brokerajului în asigurări va avea loc în primele luni ale acestui an. Poşta Romana a anunţat încă din iunie 2011 că va înfiinţa o bancă şi un broker de asigurări, scopul fiind utilizarea mai bună a reţelei de unităţi poştale şi suplimentarea veniturilor operatorului, pe fondul contractării pieţei de profil. Anul trecut, potrivit datelor ASF, brokerii au intermediat 46,84% din primele subscrise în 2013, în creştere cu 3,2% puncte procentuale faţă de anul 2012.

Negriţoiu: ASF va reduce masiv cheltuielile de personal

Autoritatea de Supraveghere Financiară va intra într-un program amplu de reorganizare, pe baza raportului PwC, care va duce la o reducere masivă a cheltuielilor cu personalul şi creşterea semnificativă a eficienţei, avand ca model organizarea BNR, a anunţat preşedintele autorităţii, Mişu Negriţoiu. "Raportul PwC propune revizuirea numărului de personal de execuţie în baza unei organigrame simplificate (...) Se vor elimina anumite nivele de conducere nenecesare şi se vor simplifica procesele de execuţie din instituţie. Nu pot să vă dau cifre acum, dar obiectivul este reducerea masivă a cheltuielilor de personal şi îmbunătăţirea substanţială a eficienţei. Am discutat cu personalul. Avem nevoie de fiecare, dar nu de toată lumea. Cine munceşte, cine e eficient, va avea un loc de muncă. Locul de muncă nu este garantat pentru mine, nici pentru mine, deşi avem un contract colectiv. Locul de muncă se caştigă prin performanţă", a spus Negriţoiu la primă conferinţă de presă de la preluarea mandatului. Potrivit preşedintelui ASF, restructurarea va privi în principal funcţiile de conducere şi în special cele de middle management. "Sunt prea mulţi şefi în ASF", a spus Negriţoiu.

Apple vrea să preia un producător de căşti audio

Apple este în discuţii avansate pentru preluarea producătorului de căşti audio Beats Electronics, care deţine de asemenea o platformă online de muzică, tranzacţie de 3,2 miliarde de dolari, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei. Preluarea Beats ar putea fi cea mai mare achiziţie efectuată vreodată de Apple. Beats Electronics a fost fondată de rapperul Dr. Dre şi Jimmy Iovine, unul dintre cei mai influenţi executivi din industria muzicală. Apple şi-ar extinde astfel prezenţa pe piaţa distribuţiei online de muzică, preluand serviciul de streaming lansat în acest an de Beats. Pentru 10 dolari pe lună, clienţii Beats primesc acces nelimitat la toate piesele şi albumele din catalogul companiei, pe care le pot accesa de pe smartphone, tabletă sau de pe computerul personal. Distribuţia de muzică a devenit, în ultimii 10 ani, una dintre afacerile de bază ale Apple, datorită player-ului iPod şi platformei iTunes. Cu toate acestea, vanzările de muzică în format digital ale Apple au scăzut anul trecut pentru prima dată de la lansarea iTunes, pe fondul migrării unor clienţi către servicii precum Spotify, Pandora sau YouTube, platforma video a Google, potrivit datelor Nielsen SoundScan.

Bosch a inaugurat în Cluj o fabrică de componente auto

Bosch a inaugurat ieri în comuna Jucu, judeţul Cluj, cea de-a doua fabrică de componente auto pe care o deţine în Romania, investiţie de peste 70 milioaneeuro, care va avea 750 de angajaţi la sfarşitul acestui an. Dirk Hoheisel, membru în Consiliul de Administraţie al Grupului Bosch, a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută înainte de inaugurarea fabricii Bosch din Parcul Industrial Tetarom 3 de la Jucu, că noua fabrică "este un pilon important" al companiei, care are rolul de a consolida activitatea de producţie şi de dezvoltare din Europa. "Continuarea extinderii producţiei în Europa de Est contribuie la creşterea competitivităţii companiei noastre. Ne aşteptăm la o răspandire a automobilelor electrice şi estimăm ca în anul 2020 ponderea acestora să crească cu 10%. Dorim să creştem şi siguranţa rutieră şi derulăm proiecte pentru creşterea siguranţei persoanelor aflate în trafic. Clujul este locaţia potrivită pentru noi, sunt conexiuni de trafic, mediul universitar pregătit şi urmărim şi o colaborare cu universităţile din Cluj-Napoca", a spus Hoheisel. Compania a investit peste 70 milioane de euro în noua fabrică, cu o suprafaţă utilă de aproximativ 38.000 de metri pătraţi. Pană la sfarşitul anului vor fi angajate circa 750 de persoane în noua fabrică. În prezent, unitatea are 325 de angajaţi.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.