MOZAIC STIRI ECONOMICE: Fostul preşedinte al ASF va fi judecat în stare de arest
Fostul preşedinte al ASF Dan Radu Ruşanu, omul de afaceri Ilie Carabulea şi Marian Marzac, fost membru al Consiliului ASF, vor fi judecaţi în stare de arest în dosarul "Carpatica", în care sunt acuzaţi de fapte de corupţie, a decis instanţa supremă. Dan Radu Ruşanu este naşul lui Relu Fenechiu. Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au respins, vineri, contestaţiile formulate de Ruşanu, Carabulea şi Mîrzac, după ce o decizie similară a fost dispusă şi de completul de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă în fond dosarul "Carpatica". Decizia instanţei supreme este definitivă, Ruşanu, Carabulea şi Mîrzac rămanand în continuare în arest, de unde vor fi duşi la instanţă cand va fi judecat dosarul "Carpatica". În 25 aprilie, instanţa Curţii de Apel Bucureşti a menţinut măsura arestării preventive luate în cazul lui Ilie Carabulea Ilie, Marian Mîrzac şi Dan Radu Ruşanu, apreciind că aceasta este legală şi temeinică. Totodată, judecătorii au respins ca nefondate cererile celor trei de înlocuire a arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar. Decizia a fost contestată de cei trei la instanţa supremă. În 28 aprilie, instanţa de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă dosarul "Carpatica" a dispus revocarea măsurii controlului judiciar pentru Radu Mustăţea şi Elena Rusu. Decizia a fost atacată de procurori la ICCJ, care va analiza contestaţia în 6 mai. În dosarul "Carpatica", procurorii anticorupţie i-au trimis în judecată, în 24 aprilie, în stare de arest, pe fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Dan Radu Ruşanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea şi pe Marian Marzac, fost membru al Consiliului ASF. Ilie Carabulea, proprietar al firmelor SC Atlassib SRL şi SC Transcar SRL, societăţi prin intermediul cărora deţinea şi controla în mod indirect societatea de asigurări Carpatica Asig SA, a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă (două infracţiuni), dare de mită (două infracţiuni), folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată (trei acte materiale), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals, potrivit DNA. Marian Marzac, fost director general al SC Carpatica Asig SA, la data faptelor membru neexecutiv în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, a fost deferit justiţiei pentru constituirea unui grup infracţional organizat, luare de mită (două infracţiuni), trafic de influenţă (două infracţiuni), permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată (trei acte materiale), abuz în serviciu contra intereselor publice contra intereselor publice, care a avut ca urmare obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, care a avut ca urmare obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit. Dan Radu Ruşanu, la data faptelor preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), va fi judecat, în acelaşi dosar, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, influenţarea declaraţiilor (11 infracţiuni), aflate în concurs real, favorizarea făptuitorului, în formă continuată (39 acte materiale), folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite.
CE ne-a îmbunătăţit prognoza de creştere economică
Cererea internă va deveni treptat principalul motor al creşterii economice, susţinută anul trecut în principal de exporturi şi de recolta agricolă
Comisia Europeană (CE) a îmbunătăţit uşor prognoza privind creşterea economică a Romaniei pentru acest an şi pentru anul viitor, anticipand că economia va încetini după un an agricol bun în 2013, dar va menţine o rată solidă de creştere datorită unei reveniri a cererii interne şi a investiţiilor. Astfel, CE anticipează că Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei va creşte cu 2,5% în acest an şi cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară, publicată luni de Executivul de la Bruxelles. Anterior, în prognoza prezentată în luna februarie, CE estima o creştere de 2,3% pentru acest an, respectiv 2,5% pentru anul următor, faţă de cifrele de 2,1% şi 2,4% înaintate în prognoza din noiembrie. CE reiterează că cererea internă va deveni treptat principalul motor al creşterii economice, susţinută anul trecut în principal de exporturi şi de recolta agricolă. De asemenea, Comisia anticipează că investiţiile "vor prinde viteză" în acest an, sprijinite de o mai bună absorbţie a fondurilor UE şi de "marile proiecte de infrastructură". Fondul Monetar Internaţional şi Guvernul mizează în acest an pe o creştere economică de 2,2-2,5%, potrivit ultimei scrisori de intenţie transmisă creditorului de la Washington. FMI estimează, în cea mai recentă ediţie a Prognozei Economice Globale, publicată în luna aprilie, o creştere economică de 2,2% pentru Romania în acest an, urmată de o accelerare la plus 2,5% în anul următor. "Creşterea economică este aşteptată să rămană peste potenţial în perioada analizată, datorită îmbunătăţirii încrederii şi unor condiţii internaţionale mai favorabile (...) Reformele structurale, precum liberalizarea pieţei energiei şi noul cod al muncii, încep să dea roade", se arată în prognoza prezentată luni de CE. Consumul privat va înregistra o accelerare "moderată" în acest an, odată cu îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi creşterea venitului disponibil pe fondul salariilor reale mai ridicate, anticipează Comisia Europeană. Creditarea, care a evoluat negativ anul trecut, va continua să fie limitată de procesul de dezintermediere la nivelul gospodăriilor şi băncilor, consideră experţii CE. Exporturile vor continua să crească în 2014 şi 2015 datorită îmbunătăţirii mediului extern, în special în UE, însă contribuţia exportului net la creşterea economică se va reduce semnificativ în 2014 şi va trece pe minus anul viitor, estimează CE. Importurile vor continua să crească odată cu cererea internă, iar rata de expansiune a importurilor va depăşi anul viitor rata de creştere a exporturilor, potrivit prognozei. Inflaţia medie anuală se va tempera în acest an, atingand niveluri minime istorice în primul semestru în principal datorită preţurilor la alimente, urmand să revină în a doua parte a anului, pe fondul efectului accizei majorate la carburanţi, în banda ţintă a BNR, de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, anticipează CE. Astfel, CE estimează o inflaţie medie anuală de 2,5% pentru 2014, care ar urma să accelereze la 3,3% anul viitor, pe fondul revenirii cererii interne. Rata de creştere a preţurilor din sectorul energiei se va menţine peste inflaţie în perioada analizată, precizează CE.
GfK: Romanii sunt la fel de pesimişti ca în 2013
Romanii sunt la fel de pesimişti, ca în 2013, în ceea ce priveşte redresarea economiei şi veniturile în acest an, doar dorinţa de cumpărare fiind în uşoară creştere, potrivit indicatorilor GfK de la sfarşitul primul trimestru. "În ansamblu, sentimentele consumatorilor s-au schimbat prea puţin la începutul lui 2014. Nivelul scăzut care a persistat pe parcursul celei mai mari părţi a anului trecut a continuat să domine şi în primul trimestru", se arată în sondajul GfK Climatul de consum Europa efectuat în 14 state europene. Astfel, aşteptările privind starea economiei se situează în prezent la -17,2 puncte, faţă de -14 puncte în decembrie şi -13,6 puncte în urmă cu un an. Totodată, aşteptările privind venitul prezintă o imagine similară, indicatorul situandu-se în prezent la -8,2 puncte. Este vorba de o îmbunătăţire minimă, de 0,7 puncte, faţă de decembrie, în timp ce, în martie 2013, indicatorul se situa la un nivel mai bun, de -5,4 puncte. Dorinţa de cumpărare se situează în prezent la -13,8 puncte, ceea ce reprezintă o uşoară creştere, de 1,7 puncte, comparativ cu decembrie. Cu un an în urmă, cifra se situa la -18,3 puncte. Potrivit GfK, economia din statele UE reîncepe să crească, iar consumatorii speră ca în acest an criza economică să ia într-un final sfarşit. "Indicele climatului de consum pentru UE reflectă clar această tendinţă, caştigand 0,8 puncte în primul trimestru al lui 2014. În prezent el se situează la 8,4 puncte (...) Optimismul care a pus acum stăpanire pe mulţi consumatori europeni este ca urmare pe deplin justificat. În aproape toate ţările reprezentate aici, indicatorii legați de aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi dorinţa de cumpărare, prezintă tendinţe ascendente", se arată în raport.
Afacerile din comerţul cu amănuntul urcă cu 9,3%
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut în primul trimestru cu 9,3% ca serie brută şi cu 8,3% ca serie ajustată, evoluţie susţinută de majorările înregistrate de vanzările de produse nealimentare, de carburanţi şi de alimente, băuturi şi tutun, potrivit datelor INS. În serie brută, vanzările de produse nealimentare au înregistrat cea mai mare creştere, de 13,1%, urmate de cele de carburanţi pentru autovehicule, de 7,1%, şi vanzările de alimente, băuturi şi tutun, de 6,1%. În serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, vanzările de produse nealimentare au urcat cu 12,3%, cele de carburanţi cu 5,9%, iar comerţul cu alimente, băuturi şi tutun cu 5,7%. În luna martie, comparativ cu februarie, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a urcat pe ansamblu cu 18,2% ca serie brută, datorită creşterii comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (plus 32,5%), vanzărilor de produse nealimentare (plus 15,4%) şi vanzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (plus 13,2%). În funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, comerţul a crescut în perioada menţionată cu 2,3%, după ce vanzările de carburanţi s-au majorat cu 7%, cele de produse nealimentare cu 1,7%, iar vanzările de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 1,2%. Faţă de martie 2013, comerţul cu amănuntul a crescut în aceeaşi lună din acest an cu 13,6% ca serie brută şi cu 11,9% ca serie ajustată. Vanzările de carburanţi au înregistrat o majorare de 17,4% ca serie brută şi 11,9% ca serie ajustată, comerţul cu produse nealimentare a crescut cu 16% şi, respectiv, 14,9%, iar vanzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au urcat cu 8,1% ca serie brută şi cu 7,8% ca serie ajustată.
Valoarea medie a unui împrumut pentru casă este de 31.700 euro
Ponderea persoanelor care deţin deja o locuinţă şi au accesat un credit pentru a achiziţiona încă o proprietate aproape s-a triplat în 2013 faţă de 2012, valoarea medie a unui împrumut fiind de circa 140.000 lei (31.700 euro), potrivit unui studiu realizat de BCR pe baza portofoliului propriu. "Din multe puncte de vedere, în 2013, profilul clientului a rămas acelaşi cu cel din 2012 excepţie făcand un indicator care s-a modificat substanţial. Dacă în 2012, doar aproximativ 10% dintre clienţi deţineau deja o proprietate la momentul accesării creditului pentru noua locuinţă, în 2013 acest procent ajunge la aproape 29%. Aceste date subliniază tendinţa de stabilizare a pieţei imobiliare, clienţii considerand că preţurile la care sunt tranzacţionate imobilele sunt unele care justifică investiţia, mai ales dacă clientul optează să inchirieze imobilul respectiv; diferenţa dintre rata unui credit ipotecar şi chirie este, în multe cazuri, una nesemnificativă", a declarat, într-un comunicat, Teodor Mincu, şeful biroului management parteneri Banca Comerciala Romană (BCR). Valoarea medie a unui credit acordat de BCR pentru achiziţionarea unei locuinţe în Bucureşti este de circa 180.000 lei (circa 41.000 euro), iar la nivel naţional de peste 140.000 lei (31.700 euro), cele mai multe împrumuturi fiind accesate pentru apartamente cu două camere. Valori mai mari ale creditelor pentru locuinţe decat valoarea medie la nivel naţional se înregistrează în judeţele Braşov (145.000 lei), Constanţa (145.000 lei), Iaşi (152.000 lei), Timiş (149.000 lei). În acelaşi timp în judeţele Bacău (107.000 lei), Bihor (112.000), Cluj (124.000), Dolj (125.000 lei) şi Sibiu (128.000 lei) valoarea creditelor pentru locuinţe este mai mică decat valoarea medie la nivel naţional, potrivit unui studiu al BCR.
A răsărit soarele şi în Portugalia
Portugalia va încheia conform calendarului programul de bailout de 78 miliarde euro convenit în urmă cu trei ani cu UE şi FMI, iar guvernul a decis să nu contracteze, în continuare, un acord preventiv, urmand astfel exemplul Irlandei, transmite Bloomberg. "Guvernul a decis că vom ieşi din programul de ajutor financiar fără a apela la vreun acord preventiv. Este opţiunea corectă, la momentul potrivit", a declarat, la Lisabona, premierul Pedro Passos Coelho. Miniştrii Finanţelor din zona euro vor discuta bailout-ul Portugaliei în şedinţa de luni de la Bruxelles. Portugalia a ieşit pe pieţe în luna aprilie cu primul plasament de obligaţiuni începand din 2011, cand statul iberic a intrat în acordul de bailout cu UE şi FMI. Programul se va încheia la 17 mai, conform calendarului. Grecia rămane astfel singurul stat din zona euro aflat încă într-un acord de finanţare externă cu UE şi FMI. Statul elen este în cel de-al patrulea an de regim de bailout, cele două acorduri încheiate începand din 2010 totalizand fonduri de 240 miliarde euro.
Samsung va plăti către Apple 120 milioane dolari
Apple a caştigat 120 milioane de dolari în cel de-al doilea proces intentat Samsung în SUA privind brevetele de invenţie pe tehnologii pentru smartphone-uri, compania americană solicitand daune de aproape 2,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg. Procesul a durat patru săptămani, iar juraţii au decis că Samsung a încălcat două dintre cele patru licenţe aduse în discuţie de Apple. Totodată, verdictul arată că Apple a încălcat, la randul său, un brevet Samsung, dintre cele două aduse drept contraargument de compania sud-coreeană. Apple a încercat să demonstreze că smartphone-urile Galaxy produse de Samsung şi sistemul de operare Android, dezvoltat de Google, copiază caracteristici ale iPhone-ului. Ambele companii au încercat să obţină interdicţii împotriva telefoanelor rivalului pe piaţa SUA. Procesul a vizat dispozitive mai vechi, iar cele mai multe dintre acestea nu mai sunt pe piaţă. Analiştii anticipează că procesele dintre Apple şi Samsung vor continua.
Numărul turiştilor este în creştere uşoară
Sosirile şi înnoptările în unităţile turistice au crescut în primul trimestru cu 5,4%, respectiv cu 7,9%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat luni Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în primul trimestrul au însumat 1,4 milioane, iar înnoptările circa 2,8 milioane, potrivit unui comunicat al INS. Sosirile turiştilor romani în unităţile turistice au reprezentat în primele trei luni 78,4% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au cumulat 21,6% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din perioada corespunzătoare din 2013. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (80%), iar dintre aceştia 84,3% au fost din ţările aparţinand Uniunii Europene. Sosirile în hoteluri deţin o pondere de 75,2% din totalul sosirilor, iar faţă de primul trimestru din 2013, acestea au înregistrat o creştere cu 6,5%. Înnoptările romanilor în unităţile de cazare au reprezentat 78% din numărul total de înnoptări, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 22%. şi în acest caz, majoritatea turiştilor străini provin din Europa.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
