Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Reguli mai favorabile pentru consumatori

Ziarul de Vrancea
1 mai 2014 891 vizualizări
Comercianţilor li se va interzice să mai ceară de la consumator comisioane care depăşesc costul suportat pentru utilizarea unui mijloc de plată

Consumatorii vor avea un termen unic de 14 zile în care să se retragă din contractele încheiate la distanţă sau negociate în afara spaţiilor comerciale, iar comercianţilor li se va interzice să mai ceară de la consumator comisioane care depăşesc costul suportat pentru utilizarea unui mijloc de plată Măsurile au fost aprobate de Guvern la presiunea Comisiei Europene (CE), care a adoptat o directivă în acest sens, dar prin proiect de lege, care va fi aplicat doar după ce este adoptat şi de Parlament, nu prin ordonanţă de urgenţă, deşi Bruxelles-ul a atenţionat oficial Romania că este în întarziere şi pasibilă de plata unor penalităţi în cuantum de peste 1,78 milioane euro. Vor fi introduse şi definiţii pentru "contracte de vanzare", respectiv pentru "contracte de prestări servicii", astfel încat să fie reglementate toate tipurile de contracte, precum şi drepturile şi obligaţiile aferente în funcţie de tipul contractului. În sensul proiectului, contractul de vanzare va acoperi vanzarea de produse, dar va putea acoperi şi prestarea de servicii. Diferenţa dintre un contract de vanzare care se referă atat la vanzarea de produse, cat şi la prestarea de servicii şi un contract de prestare de servicii se va face luand în considerare obiectul principal al contractului. Astfel, dacă obiectul unui contract este acela de a transfera proprietatea asupra unor produse către consumator, atunci contractul va fi unul de vanzare, chiar dacă acesta are ca obiect atat produse, cat şi servicii. De asemenea, vor fi considerate contracte de vanzare acele contracte în care aspectele privind produsele şi serviciile au o importantă egală pentru consumator, cum ar fi abonamentul de telefonie mobilă oferit împreună cu un telefon mobil. În ceea ce priveşte denunţarea unilaterală a contractului, va fi utilizată sintagma "drept de retragere", considerandu-se că dreptul de a se retrage, ca şi beneficiu suplimentar acordat consumatorului, nu are aceeaşi semnificaţie juridică cu dreptul de a denunţa unilateral contractul, deoarece operează asupra unor etape diferite ale actului juridic: primul - asupra încheierii actului juridic, iar al doilea - asupra efectelor acestuia, fiind o modalitate de încetare specifică doar contractelor de locaţiune cu durată nedeterminată. Astfel, se va considera că dreptul consumatorului de a retracta/a se retrage se traduce juridic în posibilitatea consumatorului de a reveni (retroactiv) asupra consimţămantului dat la perfectarea contractului. În locul noţiunii de "comerciant" va fi utilizată cea de "profesionist" avand în vedere modificările aduse de prevederile Codului Civil. Definiţia "consumatorului" va include şi "grupul de persoane fizice constituite în asociaţii", pentru a putea fi protejate şi asociaţiile de locatari/proprietari. Prevederile vor fi aplicate inclusiv pentru persoane juridice, în contracte la distanţă şi în afara spaţiilor comerciale.

Romanii consumă 30 de milioane de mici de 1 Mai

Un roman mănancă în medie 40 de mici pe an, dacă se ia în calcul populaţia activă între 20-55 ani

Romanii mănancă anual 440 milioane de mici, care cantăresc circa 20-25.000 de tone, mini-vacanţa de 1 mai aducand cele mai mari vanzări, avand în vedere că în două-trei zile se consumă peste 1.500 de tone, ceea ce înseamnă 30 de milioane de mici, potrivit federaţiei ProAgro. "Dacă am pune cap la cap toţi aceşti mici (cantitatea consumată anual - n.r.) am ajunge pană la lună şi ne-ar mai rămăne să facem înconjorul pămantului de două ori", se arată într-un comunicat al federaţiei, care derulează campania "Taie TVA", de reducere a TVA la carne şi preparate din carne. Un roman mănancă în medie 40 de mici pe an, dacă se ia în calcul populaţia activă între 20-55 ani (11 milioane persoane, potrivit datelor INS). Consumul de mici creşte pe tot parcursul verii, însă varful este atins în mini-vacanţa de 1 Mai, cand romanul mănancă mici cat pentru o lună întreagă. "Punand baza tot pe populaţia activă, de 1 Mai, un roman consumă în medie trei mici cu TVA 24%. Dacă TVA ar fi 5%, cu acelaşi buget, un roman şi-ar permite să cumpere patru mici", se mai spune în comunicat. Calculand pentru un grup de prieteni care ies la un grătar şi cumpără două kilograme de mici (15,5 lei/kg cost mediu), două de piept de pui (21,5 lei/kg) și un kilogram de ceafă de porc (în medie 20 lei/kg), cu TVA de 5% ar plăti 79 de lei în loc de 114 lei cu TVA 24%, economisind astfel 35 de lei. Premierul Victor Ponta a declarat însă luni că reducerea TVA la alte produse decat painea este foarte greu de realizat în acest an dacă vor fi diminuate contribuţiile de asigurări sociale, varianta fiind ca încasările din TVA la paine să fie evaluate după un an, iar TVA să fie redusă la alte produse din 2015. "Probabil că anul acesta va fi foarte greu dacă facem reducerea de contribuţii de asigurări sociale, să mai reducem anul acesta TVA, dar eu cred că o să facem un an de aplicare a TVA redus la paine, o să facem exact evaluarea şi, pe baza acestei evalurări, sunt foarte hotărat ca, dacă nu putem mai repede, de la 1 ianuarie eu aş vrea la legume-fructe - carnea e un pic mai complicat, pentru că e o valoare mai mare a TVA-ului încasat - să aplicăm această reducere", a spus Ponta într-o emisiune tv.

Blestemul aurului: Vom plăti miliarde de dolari în contul Roşiei Montane

Compania canadiană Gabriel Resources pregăteşte un caz de arbitraj internaţional împotriva Romaniei în care va cere despăgubiri de miliarde de dolari, după ce a încercat fără succes în ultimii 15 ani să dezvolte proiectul minier Roşia Montană, potrivit publicaţiei canadiene The Glode and Mail. Gabriel Resources face planuri pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena în a doua jumătate a acestui an, concomitent cu oprirea activităţilor în Romania, pentru conservarea rezervelor financiare, scrie publicaţia, fără să citeze sursele informaţiei. Compania a anunţat că ar putea concedia în mai circa 80% din cei 400 de angajaţi, în prezent aflaţi în şomaj tehnic, dacă proiectul nu avansează. Gabriel Resopurces, listată la Toronto dar condusă de la Londra, nu se aşteaptă la progrese semnificative în curand. Camera Deputaţilor din Parlamentul Romaniei va vota la 7 mai asupra unei legi care ar acorda statut juridic special proiectului minier, permiţand astfel pornirea acestuia. Compania nu se aşteaptă, însă, la un vot favorabil, în parte din cauza opoziţiei încă puternice a opiniei publice faţă de proiectul minier şi utilizarea procesului de extracţie folosind cianură. Momentul este de asemenea important, notează The Glode and Mail. Întrucat proiectul de lege ocupă ultima poziţie pe ordinea de zi, există o probabilitate ridicată ca şedinţa parlamentară să se încheie fără să se ajungă la votul care priveşte Roşia Montană. Gabriel Resources a ameninţat în septembrie anul trecut că va da în judecată autorităţile romane pentru pană la 4 miliarde de dolari din cauza "multiplelor încălcări ale tratatelor de investiţii", scrie The Glode and Mail. În acelaşi timp, directorul irlandez al Gabriel Resources, Jonathan Henry, al şaselea în acest post începand de la mijlocul anilor '90, a avertizat că eşecul autorităţilor de a aproba proiectul va afecta toată Romania.

La studii de fezabilitate pentru autostrăzi stăm mai bine ca nemţii

CNADNR estimează că va plăti pană la 78 milioane euro, inclusiv TVA, pentru contractarea unor studii de fezabilitate necesare construcţiei a 10 autostrăzi, însumand 975 kilometri, iar firmele interesate să participe la licitaţie au termen pană la 17 iunie pentru depunerea ofertelor. Studiile vor fi comandate pentru autostrăzile Braşov - Bacău (170 kilometri), Bacău - Paşcani (77 kilometri), Buzău - Focşani (67,3 kilometri), Bucureşti - Alexandria (80,5 kilometri), Focşani - Bacău (120 kilometri), Paşcani - Siret (100 kilometri), Ploieşti - Buzău (75 kilometri), Alexandria - Craiova (140 kilometri), Craiova - Calafat (85 kilometri) şi Bucureşti - Giurgiu (60 kilometri). Valoarea totală estimată a celor 10 contracte este cuprinsă între 237,8 şi 281 milioane lei, fără TVA, valoarea maximă incluzand şi sume pentru achiziţia unor servicii similare, potrivit anunţurilor de participare publicate de CNADNR. Proiectele vor fi finanţate din fonduri europene nerambursabile şi cu bani de la bugetul de stat. Contractele, cu termen de un an de la adjudecare, vor fi atribuite prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai mic. CNADNR intenţionează să liciteze în acest an proiecte pentru elaborarea sau refacerea unor studii de fezabilitate necesare construcţiei a aproape 1.800 de kiomtri de autostradă. Ministrul Transporturilor, Dan şova, a anunţat în aprilie că Romania va avea o reţea de 2.440 de kilometri de autostradă în anul 2020. În ultimii doi ani au fost inauguraţi 242 kilometri, reţeaua de autostrăzi însumand în prezent 646 de kilometri.


Ponta calcă pe cadavre ca să nu-l supere pe baronul Mazăre

Premierul Victor Ponta a spus, ieri, la Constanţa, că procedura de transfer a acţiunilor Portului Constanţa către Consiliul Local va continua, chiar dacă există riscul "să se supere" anumite persoane, el susţinand că portul se va dezvolta mai bine după ce o parte din acţiuni vor fi listate la bursă. Premierul Victor Ponta a susţinut că Portul Constanţa se va dezvolta mai bine după ce o parte din acţiuni vor fi listate la bursă şi autorităţile locale vor mai primi acţiuni pe langă cele deţinute deja. "Cu portul facem ce am vorbit. Se supără, nu ştiu cine se supără, dar eu cred că este mai bine să avem mai mult capital privat şi mai mulţi investitori, iar toţi banii îi lăsăm pentru investiţii, nu-i luăm la buget", a declarat Victor Ponta. Întrebat de jurnalişti cine ar putea să se supere, premierul a spus că preşedintele Traian Băsescu ar putea fi una dintre aceste persoane.  "Nu ştiu, domnul Băsescu, cineva, dar nu ştiu de ce să se supere pentru că e vorba de dezvoltarea portului", a afirmat premierul. El a completat precizand că scoaterea pe bursă a 15 la sută din acţiunile portului înseamnă transparenţă şi că această procedură va fi similară cu cea realizată în cazurile Transgaz, Transelectrica şi Romgaz. Preşedintele Băsescu a declarat că "marele barcagiu" Victor Ponta s-a dus la mare să mănance mazăre, să-i dea portul, pentru că e ultimul lucru pe care nu îl avea "măscăriciul naţional" pe litoral şi l-a acuzat pe premier că este "un supus al două linii negative", baronii şi trusturi media. Prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu a declarat, joi, că Guvernul pregăteşte adoptarea unei hotărari prin care 13% din acţiunile Portului Constanţa vor fi transferate gratuit la Consiliul Local Constanţa, el avertizandu-l pe premierul Ponta că va intra în puşcărie dacă va semna această hotărare.

Google vinde ochelarii Glass cu 1.500 dolari

Costul componentelor ochelarilor inteligenţi Google Glass se ridică la doar 79,78 de dolari, potrivit estimărilor unui site specializat, în timp ce preţul de referinţă fixat de Google este de aproape 19 de ori mai mare, de 1.500 de dolari, scrie cotidianul american Wall Street Journal. Teardown.com, portal specializat în dezmembrarea şi analiza gadgeturilor destinate consumatorilor, a examinat recent Glass şi a estimat un cost al componentelor de 79,78 de dolari. Un purtător de cuvant al Google a declarat că estimările Teardown.com sunt "total greşite", dar a refuzat să facă alte comentarii. Deşi ecranul Glass, de numai caţiva milimetri are o rezoluţia înaltă, iar proiectarea şi producţia au fost probabil costisitoare, Teardown.com a estimat costul la numai 3 dolari. Cifrele se bazează pe o analiză preliminară şi rapidă, urmand să fie revizuite după o verificare mai minuţioasă a dispozitivului. Pe langă preţul componentelor, asamblarea acestora într-un spaţiu atat de restrans precum cel disponibil la Google Glass ar putea adăuga, de asemenea, costuri semnificative pentru compania americană, scrie Wall Street Journal.

Carpatica a redus numărul angajaţilor cu 20%

Banca Comercială Carpatica (BCC) şi-a redus anul trecut personalul cu 20%, avand la finalul anului 1.090 de angajaţi, iar structurile organizatorice s-au diminuat cu 32% faţă de martie 2013, însă cheltuielile cu salariile s-au menţinut la nivelul din 2012, situandu-se la 76,06 milioane lei. Banca şi-a restructurat organigrama, ca parte a strategiei de dezvoltare pentru perioada 2013-2017, urmărind în principal eficientizarea proceselor şi costurilor, alinierea la noile cerinţe de business prin introducerea unor activităţi noi şi calibrarea numărului de funcţii şi poziţii existente la dimensiunea actuală a afacerii, dar şi reducerea nivelurilor ierarhice. "Totodată, s-a urmărit şi implementarea recomandărilor Băncii Naţionale a Romaniei din cadrul rapoartelor de supraveghere încheiate în urma acţiunilor desfăşurate în anii 2012 şi 2013", se arată în raportul băncii aferent anului trecut. Primele procese revizuite şi eficientizate au vizat activităţile de creditare, deschidere de cont, restructurare şi recuperare creanţe pentru persoane fizice şi firme.


Mişcări de trupe în Biroul Asiguratorilor

Biroul Asigurătorilor Auto din Romania (BAAR) l-a suspendat pe o perioada de un an, la finele lunii martie, pe Radu Mustăţea din funcţia de preşedinte şi va alege din randul membrilor Consiliului Director un vicepreşedinte, poziţie nouă în cadrul BAAR, care va prelua atribuţiile acestuia. Mustăţea a fost ales preşedinte BAAR în decembrie 2013. O lună mai tarziu, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat că Mustăţea, membru în Consiliul de Administraţie al Carpatica Asig, alături de Marian Mîrzac (fost director general Carpatica Asig) şi omul de afaceri Ilie Carabulea, este urmărit penal pentru asociere în vederea săvarşirii de infracţiuni, complicitate la dare de mită, complicitate la luare de mită, complicitate la cumpărare de influenţă, toate trei în formă continuată, complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi uz de fals. Procurorii DNA au dispus, la 25 aprilie, trimiterea în judecată la Curtea de Apel Bucureşti a 11 inculpaţi, alături de societatea Carpatica Asig, pentru mai multor infracţiuni.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.