MOZAIC STIRI ECONOMICE: Băsescu: Susţin reducerea CAS
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, la o dezbatere a Fundaţiei Mişcarea Populară, că nu este împotriva reducerii CAS cu 5%, el menţionand însă că nu este "suficient de inteligent" să înţeleagă de unde se va susţine măsura, care înseamnă 5,5 miliarde. Preşedintele a declarat că o problemă formidabilă care generează probleme majore este deficitul Fondului de pensii. "În 2012, acest deficit a fost de 13,1% miliarde de lei, în 2013 a fost de 12,2 miliarde de lei, iar în 2014 este preconizat a atinge 12,5 miliarde de lei. şi aici vin şi compar realitatea deficitului fondului de pensii cu anunţata intenţie de reducere a CAS cu cinci procente. Vreau să ştiţi că nu sunt împotriva ei, împotriva acestei măsuri. În acelaşi timp, recunosc că nu sunt suficient de inteligent să înţeleg de unde se va susţine această reducere de CAS, în condiţiile în care costul reducerii cu 5% a CAS-ului înseamnă 5,5 miliarde", a declarat Traian Băsescu. Potrivit acestuia, la cele 12,5 miliarde deficit al Fondului de pensii ar mai trebui adăugate, în cazul acestei reduceri de CAS, 5,5 miliarde. "Repet, susţin o astfel de măsură, dar nu ştiu să spun cum s-ar putea compensa deficitul pe care ea îl generează. În momentul de faţă, compensarea se face prin împrumuturi şi din bugetul de stat. Se transferă banii. 12,5 miliarde înseamnă aproape trei miliarde de euro care se iau de la investiţii şi se duc în Fondul de pensii. Foarte bine. Trebuie să o facem, pentru că nu putem lăsa pensiile neplătite, dar accentuarea acestui deficit poate fi catastrofală, iar povestea deficitului structural de 1% pană la sfarşitul anului 2015 rămane doar o simplă declaraţie de intenţie, şi nu o preconizată atingere de obiectiv. Ca atare, cred că o politică responsabilă nu ne permite în momentul de faţă să accentuăm deficitele", a menţionat preşedintele Băsescu. El a arătat că scăderea CAS este o soluţie, dar că nu are o "soluţie inteligentă". "Ea ar fi mărirea salariului minim, dar este extrem de riscantă şi peste noapte ar duce Romania într-o zonă în care pierde un avantaj pe care îl are în momentul de faţă, costul scăzut al forţei de muncă, ceea ce stimulează atragerea investiţiilor", a mai afirmat acesta. Preşedintele a mai declarat că politica Guvernului de a introduce 35 de taxe noi este greşită, "ca şi cum ai trage frana economiei", el precizand că este, cu toate acestea, optimist în privinţa creşterii economice în 2014. "Soluţia găsită de Guvern a fost creşterea taxelor. (...) Ideea că o economie care a trecut prin criză, cu eforturi formidabile şi cu costuri politice formidabile, primeşte, imediat ce se reechilibrează, un set de 35 de taxe noi este greşită, este ca şi cum ai trage frana economiei. În opinia mea, toate semnele arată că economia luptă împotriva acestei politici a Guvernului şi a FMI", a afirmat şeful statului. Traian Băsescu a menţionat că FMI nu se poate opune deciziilor Guvernului, precizand însă că Romania nu are nevoie de banii de la Fond, iar acordul cu instituţia este doar unul de precauţie, care nu implică bani. Preşedintele a menţionat că "Fondul putea fi un mai bun consultant pentru Guvern".
Semn bun pentru economie
Moody’s a îmbunătăţit perspectiva ratingului Romaniei de la negativă la stabilă
Moody’s a îmbunătăţit perspectiva ratingului Baa3 al Romaniei de la negativă la stabilă, anticipand că evoluţia bună din 2013 a indicatorilor macroeconomici va continua, în timp ce riscurile privind creşterea economică şi finanţarea au scăzut datorită redresării zonei euro. Aceasta ne permite să ne împrutăm la costuri mai mici faţă de perioada precedentă. Agenţia de evaluare financiară a menţinut ratingul Romaniei pentru datoriile pe termen lung la nivelul Baa3, iar cel pentru datoriile pe termen scurt la P-3, considerand că avansul PIB va fi susţinută de creşterea exporturilor şi absorbţia fondurilor europene, chiar dacă consumul intern şi creditarea ar putea rămane sub nivelul anterior crizei în viitorul apropiat, se arată într-un comunicat al Moody’s. Ratingul Baa3 se află la cel mai redus nivel din categoria investment grade. Moody’s notează faptul că deficitul bugetar şi nivelul moderat al datoriei publice atenuează o parte din riscurile reprezentate de dependenţa guvernului de finanţarea externă. Agenţia consideră totodată că accesul Romaniei la finanţarea multilaterală reduce riscurile la adresa capacităţii de rambursare a datoriilor externe, care pot fi generate de instabilitatea pieţei internaţionale. Moody’s a menţinut plafoanele pentru datoriile pe termen lung în valută, obligaţiunile în monedă locală şi depozitele bancare la nivelul A3, iar plafonul pentru depozitele pe termen lung în valută la Baa3. Plafoanele pentru datoriile şi depozitele pe termen scurt în valută sunt P-2, respectiv P-3. Agenţia notează faptul că Romania a reuşit să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB la sfaşitul lui 2012 şi la 2,3% din PIB în 2013, în pofida mai multor schimbări de guvern, respectand astfel condiţiile convenite cu FMI şi UE. Moody's anticipează că reducerea deficitului bugetar va contribui la stabilizarea datoriei publice, ceea ce susţine decizia de îmbunătăţire a perspectivei ratingului de la negativă la stabilă. Inflaţia s-a redus de la 5% la sfarşitul lui 2012 la 1,6% la sfarşitul anului 2013, evoluţie care a contribuit la competitivitate. Creşterea exporturilor s-a accelerat, iar importurile au rămas scăzute, astfel că deficitul de cont curent s-a redus de la 4,4% an 2012 la 1,1%, se arată în comunicat. Un alt factor pozitiv menţionat de Moody's este reducerea riscurilor legate de criza din zona euro. Incertitudinile economice din zona euro au reprezentat un factor major pentru decizia Moody’s de atribuire a unei perspective negative pentru ratingul Romaniei în 2012, în condiţiile în care 50% din exporturile Romaniei sunt destinate ţărilor din zona euro, iar majoritatea băncilor din ţară sunt deţinute de bănci din zona euro. Pe termen mediu, Moody’s anticipează că Romania va continua să se apropie de convergenţa veniturilor cu cele din ţările mai bogate din UE, datorită salariilor competitive şi a unor măsuri viitoare de creştere a competitivităţii, iar aceste elemente susţin perspectiva stabilă a ratingului.
Deficit bugetar de 0,14% din PIB după primul trimestru
Execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 milioane de lei, reprezentand 0,14% din PIB, în scădere de la 0,46% din PIB la finele lunii februarie şi 0,67% din PIB în perioada similară din 2013. Deficitul bugetului general consolidat pe primele trei luni ale anului asigură încadrarea Romaniei în ţintele agreate cu organismele financiare internaţionale, potrivit Ministerului Finanţelor. Romania s-a angajat prin acordurile cu instituţiile financiare internaţionale ca deficitul bugetar din acest an să nu treacă de 2,2% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 48,8 miliarde de lei în primul trimestru şi reprezintă 7,4% din PIB. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, veniturile au fost mai mari cu 3,8%, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanţelor. Surse guvernamentale au declarat recent că veniturile bugetare din pe primul trimestru sunt sub program cu mai mult de 1 miliard de lei. Creşteri faţă de primul trimestru din 2013 au fost înregistrate la încasările din impozitul pe profit (plus 235 milioane de lei), accize (A639 milioane de lei), contribuţiile de asigurări sociale (plus 587 milioane de lei). Veniturile din TVA au scăzut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 0,5%, în condiţiile în care încasările din această taxă au crescut cu 3,2%, în timp ce rambursările au fost cu 11% mai mari. La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la impozite si taxe pe proprietate, cu 11,7%, taxe pe utilizarea bunurilor - 6,9% şi venituri nefiscale - 6,7%. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 49,7 miliarde lei, au scăzut în termeni nominali cu 2,9% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, respectiv cu 0,6 puncte procentuale ca pondere în PIB, la 7,4% din PIB. Creşteri au fost consemnate la cheltuielie de personal (plus 2,6%), în principal ca urmare a plăţii obligaţiilor stabilite prin hotărari judecătoreşti şi a plăţii drepturilor aferente uniformelor şi echipamentelor obligatorii pentru personalul din sectorul ordine publică.
CFR va plăti pană la 15 mai datoria către Electrica
Electrica a semnat o convenţie cu CFR pentru stingerea datoriei companiei naţionale de căi ferate către furnizorul de electricitate, acesta urmand să primescă pană la 15 mai o sumă de 228 milioane lei, a declarat ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu. ”Aseară s-a reuşit semnarea convenţiei Electrica - CFR pentru stingerea datoriei. Pană la 15 mai Electrica urmează să primească 228 milioane lei. Este o intrare în normalitate şi un pas înainte pentru listarea cu succes a Electrica”, a arătat Nicolescu. La finele anului trecut, fostul ministru al Transporturilor Ramona Mănescu afirma că arieratele acumulate de CFR Călători şi, pe cale de consecinţă, de CFR Infrastructură însumează 560 milioane lei doar pentru energie. Departamentul pentru Energie a anunţat înfiinţarea Societăţii de Admnistrare a Participaţiunilor în Energie (SAPE) prin divizarea parţială a Electrica SA, urmand ca, după finalizarea acestei operaţiuni, compania să vandă, prin ofertă publică de majorare a capitalului, un pachet de acţiuni nou-emise. Pentru listare la Bursa de Valori Bucureşti, Electrica SA a decis să vandă un pachet de acţiuni noi reprezentand 105% din capitalul social, titluri emise în cadrul unei majorări de capital, prin această ofertă statul vizand cedarea pachetului majoritar de acţiuni către investitori privaţi.
ING vrea să preia acţiuni la operatorul burselor din Paris şi Amsterdam
ING, cel mai mare grup financiar olandez, ar putea prelua de la IntercontinentalExchange Group o participaţie la Euronext, operatorul burselor de la Paris, Bruxelles, Amsterdam şi Lisabona, transmite Bloomberg. Anunţul a fost făcut la Paris de directorul general al ING, Ralph Hamers, iar un purtător de cuvant al grupului a precizat că încă nu a fost luată o decizie finală. IntercontinentalExchange (ICE) vrea să vandă pană la 30% din acţiunile Euronext înainte de a se lista la bursă, în a doua parte a acestui an, au declarat la începutul anului surse apropiate situaţiei. Pentru a obţine avizul Comisiei Europene, ICE va trebui să menţină o participaţie de 25% la operatorul bursier pentru trei ani după efectuarea ofertei publice iniţiale, sau să atragă investitori pe termen lung, au afirmat sursele citate. ICE a devenit proprietarul Euronext după preluarea NYSE Euronext în luna noiembrie. Guvernul belgian ar putea prelua o participaţie de 50-100 milioane euro la Euronext, iar Caisse des Depots et Consignations din Franţa ar putea cumpăra de asemenea un pachet de acţiuni, potrivit ziarului belgian De Tijd. Grupurile financiare KBC, ABN Amro, BNP Paribas, Societe Generale şi Banco Espirito Santo sunt de asemenea interesate, potrivit De Tijd. Ministrul olandez al Finanţelor, Jeroen Dijsselbloem, a afirmat că guvenul de la Amsterdam nu este interesat să preia o participaţie, potrivit ANP.
Salariul şefului de la Tesla Motors a fost redus de 1.000 de ori
Miliardarul american Elon Musk, fondator şi CEO al producătorului de automobile electrice Tesla Motors, a primit anul trecut de la companie o compensaţie financiară de sub 70.000 de dolari, faţă de 78,2 milioane de dolari în 2012, cand a obţinut o alocare substanţială în acţiuni, potrivit Bloomberg. Musk (42 de ani) a obţinut anul trecut o compensaţie de 69.989 dolari, faţă de 78,2 milioane dolari în 2012, a anunţat Tesla într-un anunţ către autoritatea de reglementare a pieţei de capital din SUA. Circa 36.700 dolari din această sumă reprezintă bonusuri în acţiuni, faţă de totalul de 78,1 milioane de dolari acordat în 2012. Bonusul în acţiuni obţinut de Musk în 2012 este condiţionat de îndeplinirea unor criterii de performanţă şi va fi distribuit eşalonat într-o perioadă de 10 ani. Astfel, Musk a primit anul trecut un salariu de 33.280 dolari, nivel echivalent cu salariul minm din statul California. CEO-ul a renunţat însă la salariu, acceptand o compensaţie simbolică de 1 dolar. Unul dintre criteriile care condiţionează materializarea bonusului uriaş din 2012 se referă la capitalizarea bursieră a Tesla, care ar trebui să ajungă la 43,2 miliarde de dolari în următorii 10 ani, faţă de 25,8 miliarde de dolari în prezent, respectiv 3,9 miliarde de dolari la sfarşitul anului 2012. Acţiunile companiei au crescut cu 33% de la începutul acestui an.
Dezbatere în Germania privind reducerea taxelor
În timp ce multe state europene caută încă modalităţi de reducere a deficitului bugetar, în Germania începe dezbaterea privind reducerea taxelor, pe fondul creşterii puternice a veniturilor la buget după ani de disciplină fiscală. Veniturile din taxe au crescut în Germania, în luna martie, cu 7,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Wall Street Journal. În primul trimestru, veniturile la buget au urcat cu 3,7%, în timp ce economiştii anticipau o creştere de 3,3%. Creşterea puternică a încasărilor din taxe a declanşat o dezbatere privind măsuri de reducere a poverii fiscale asupra populaţiei. Peter Ramsauer, membru al alianţei politice care susţine guvernul cancelarului Angela Merkel şi preşedinte al comisiei pentru economie din parlament, a declarat pentru ziarul Bild că a venit vremea ca germanii să fie recompensaţi. Economiştii s-au implicat în discuţie, apreciind că nivelul ridicat al taxelor şi contribuţiilor sociale este principalul motiv al ratelor anemice de creştere a consumului populaţiei, care se menţin în pofida creşterii economice şi şomajului scăzut.
Se fac ultimele aranjamente pentru preluarea Alstom
Directorul general al General Electric (GE), Jeffrey Immelt, s-a întalnit cu ministrul francez al Industriei, Arnaud Montebourg, pentru a discuta preluarea producătorului de trenuri şi echipamente electrice Alstom de către grupul american, potrivit Bloomberg. Guvernul francez se va implica astfel în negocierile dintre GE şi Alstom, în timp ce grupul german Siemens a informat duminică Alstom că este dispus să discute oportunităţi strategice. Premierul francez, Manuel Valls, l-a însărcinat pe Montebourg să coordoneze discuţiile cu GE, a declarat pentru Bloomberg o sursă oficială apropiată Cabinetului primului ministru. Consiliul director al Alstom se va reuni în şedinţă ulterior discuţiilor dintre Montebourg şi Immelt, au afirmat surse apropiate situaţiei. Statul francez nu deţine în mod direct acţiuni la Alstom. Guvernul de la Paris va cere probabil GE să ofere garanţii privind menţinerea locurilor de muncă, în contextul şomajului record din Franţa, şi să nu reducă producţia pe plan intern. Cu o capitalizare de piaţă de 8,3 miliarde euro, Alstom este una dintre cele mai importante companii industriale din Franţa, un exemplu de succes după ce a fost salvată de stat de la faliment în urmă cu 10 ani.
