MOZAIC STIRI ECONOMICE: Efectul Crimeea asupra Romaniei
Peste 40 de nave de croazieră cu turişti americani şi germani, programate să ajungă în acest an la Odesa, vor evita portul din Ucraina din cauza situaţiei tensionate din zonă şi îl vor înlocui cu Constanţa, primul astfel de vapor, cu peste 1.000 de pasageri americani, urmand să sosească duminică. "Nava Artania, cu 1.051 de turişti americani, va ajunge duminică la 8 dimineaţa în Portul Constanţa şi va staţiona pană seara. Vine de la Varna şi va pleca la Istanbul. Era programată să ajungă la Odesa, dar din cauza situaţiei tensionate din zonă, armatorii şi echipajul au decis să reruteze nava şi să înlocuiască Odesa cu Constanţa", a declarat Gheorghe Mărginean, proprietarul agenţiei Karpaten Turism, care va asigura serviciile pe teritoriul Romaniei pentru pasagerii americani. El a afirmat că în această situaţie mai sunt încă alte peste 40 de nave cu pasageri americani sau germani. Acestea aveau programate croaziere în Europa şi unul dintre porturile în care ar fi trebuit să staţioneze era Odesa, dar din cauza conflictelor din zonă destinaţia a fost înlocuită cu Constanţa. "Odesa a fost scoasă deja din programul de croaziere a peste 40 de nave cu turişti americani sau germani, care au anunţat că vor acosta în cel mai apropiat port maritim, adică la Constanţa. Dintre acestea, Karpaten se va ocupa de serviciile la sol a 37 de nave, în timpul în care acestea vor staţiona la Constanţa. ţinand cont că navele au în medie 1.000 de pasageri, Romania caştigă 40.000 de turişti în acest context politic nefericit", a spus Mărginean. Turiştii străini au de ales, pe parcursul zilei în care nava acostează la Constanţa, între o excursie la Bucureşti, una în Deltă, o excursie la Histria sau un tur al oraşului Constanţa, cu degustare de vin la Murfatlar. Mărginean estimează serviciile la sol pe teritoriul Romaniei la aproximativ 100 de euro de pasager, ceea ce înseamnă că cei peste 40.000 de turişti care vor ajunge la Constanţa, în loc de Odesa, vor cheltui în Romania mai mult de patru milioane de euro. Situaţia din Odesa, oraş ucrainian de pe ţărmul Mării Negre, a devenit tensionată după ce grupuri separatiste proruse au proclamat miercuri instituirea "Republicii Odesa". "Regiunea Odesa proclamă astăzi Republica populară Odesa; puterea aparţine exclusiv locuitorilor acestui teritoriu. În Ucraina este război civil, iar locuitorii trebuie să blocheze toate intrările în oraşul Odesa începand de la ora locală 16", au explicat separatiştii. În afara navelor de croazieră care vor acosta pe teritoriu romanesc din cauza situaţiei politice din Ucraina, Constanţa face parte din traseul obişnuit al altor peste 70 de vapoare. Conducerea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Maritime" Constanţa a anunţat la finele lunii martie că la terminalul de pasageri al Portului Constanţa erau anunţate, pană la acea dată 74 de escale, iar lista era în continuă actualizare. În 2013, la terminalul de croaziere al Portului Constanţa au sosit 69 de nave de pasageri, cu 54.616 turişti la bord.
Romgaz a început procesul celor 240 milioane lei
Producătorul de gaze naturale se judecă cu Electrocentrale Bucureşti
Producătorul de gaze naturale Romgaz Mediaş (SNG) a chemat în instanţă Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) pentru recuperarea sumei de 240,3 milioane lei, valoare reprezentand în principal penalităţi de întarziere pentru neachitarea gazelor livrate, calculată în baza unui contract semnat în 2003. "Creanţa este compusă din: 1) Suma de 230,4 milioane lei, reprezentand penalităţi de întarziere care au fost calculate conform Contractului de vanzare cumpărare gaze naturale nr.38/2003, în raport cu preţul gazelor naturale neachitate. Perioada pentru care s-au calculat aceste penalităţi este 12.07.2011 (data rezilierii convenţiei de eşalonare nr.4045/14.05.2009) - 31.01.2013 (data încheierii actului de dare în plată prin care s-a stins debitul principal). 2) Suma de 5,3 milioane lei, reprezentand dobanda legală aferentă neachitării sumei de 61,2 milioane lei. Perioada pentru care s-a perceput acest debit accesoriu, adiţional convenţiei de eşalonare nr.4045/14.05.2009, este 12.07.2011 - 31.01.2013", se arată într-un comunicat transmis vineri de Romgaz Bursei de Valori Bucureşti. Creanţa include şi suma de 4,4 milioane lei, reprezentand dobanda aferentă ratelor eşalonării stabilite, iar perioada pentru care se pretinde această sumă este 28 februarie 2011 (scadenţa primei rate de eşalonare neachitată la termen) şi 31 ianuarie 2013 (data încheierii actului de dare în plată prin care s-a stins debitul principal). Cererea de chemare în judecată a fost înaintată Tribunalului Sibiu. Romgaz a preluat centrala Iernut, din judeţul Mureş, în luna februarie a anului trecut de la Electrocentrale Bucureşti, în contul unor datorii neonorate de 653 milioane lei aferente gazului cumpărat dar neplătit de la compania din Mediaş. Termocentrala Iernut a produs anul trecut aproape 1 TWh de electricitate, generand Romgaz venituri de 237,4 milioane lei (53,7 milioane euro). În luna noiembrie a anului trecut, conducerea Romgaz aprecia că vor fi necesare investiţii "substanţiale" pentru a menţine în funcţiune termocentrala de la Iernut, iar pană în 2016 va trebui redusă puterea unităţii, de la 800 MW la 600 MW, întrucat două grupuri energetice vor trebui scoase din funcţiune din cauz că nu mai îndeplinesc cerinţele de mediu. Cifra de afaceri a Romgaz a crescut cu 1,5% anul trecut, la 3,89 miliarde lei (881,2 milioane euro), deşi cantităţile de gaze interne şi din import livrate s-au redus, iar profitul a scăzut cu 16,8%, la 930,7 milioane lei (210,6 milioane euro). Romgaz este controlat de stat, prin Departamentul pentru Energie, care deţine 70% din acţiuni. Un acţionar important al companiei este Fondul Proprietatea, cu aproape 15% din titluri. Acţiunile Romgaz au încheiat şedinţa bursieră de joi în scădere cu 0,12%, la 34,26 lei. La acastă cotaţie, capitalizarea bursieră a companiei este de 13,204 miliarde lei (2,955 miliarde euro).
Marii consumatori de energie scapă de o parte din certificatele verzi
Marii consumatori de energie electrică vor plăti doar15-60% din certificatele verzi aferente cotei obligatorii stabilite prin legislaţie, ajutorul de stat avand ca scop evitarea riscului ca aceste companii să îşi piardă competitivitatea din cauza sprijinului acordat energiei din surse regenerabile. "În funcţie de energo intensivitatea întreprinderilor prevăzute la alin. (2), beneficiarii vor plăti următoarele procente din numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii: 15% în cazul unei electro intensităţi mai mari de 20%, 40% în cazul unei electro intensităţi de 10-20% şi 60% în cazul unei electro intensităţi de 5-10%", se arată într-un proiect de hotărare de guvern. Schema de sprijin are valabilitate de 10 ani şi se va aplica după primirea avizului Comisiei Europene. "Menţinerea competitivităţii industriei locale este un angajament asumat de Guvernul Romaniei deoarece activitatea companiilor energointensive are un important impact la nivel socio-economic prin veniturile generate la bugetul de stat şi locurile de muncă create. Exceptarea de la plata certificatelor verzi se va face pe baza unor criterii clar stabilite. Printre acestea se numără: punerea în aplicare a unor măsuri de creştere a eficienţei energetice; menţinerea locurilor de muncă pe durata schemei; încheierea de parteneriate cu instituţiile de învăţămant pentru creşterea pregătirii profesionale şi atragerea de personal calificat. Este important să creăm condiţiile păstrării activităţii industriei locale şi, mai mult, să avem perspectiva pregătirii forţei de muncă calificate", a declarat într-un comunicat ministrul Economiei, Constantin Niţă. Prin sistemul certificatelor verzi Guvernul asprijină producţia de energie din surse regenerabile. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea. Mai departe, producătorii vand certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.
“Europa dă primele semne de revenire economică”
Europa manifestă primele semne de revenire a economei, în timp ce creşterea va fi mai solidă în Asia, dar nicio regiune a Globului nu va înregistra o rată solidă de expansiune în acest an, consideră directorul general al grupului Deutsche Post DHL, Frank Appel, citat de CNBC. "Credem că 2014 va fi un an mai bun decat 2013, dar nu vom avea nicăieri o revenire masivă a economiei. Creşterea economică uriaşă din trecut, din ultimii 10-15 ani, a luat sfarşit. În viitor, creşterea va accelera mai puţin, va fi mai modestă", a afirmat omul de afaceri într-un interviu acordat CNBC. În Europa, Appel consideră că revenirea economiei este abia la început. "Dacă guvernele vor continua să implementeze reformele bune pe care le-au început, cred că Europa va deveni mai competitivă ca niciodată. După 30 de ani de deficite bugetare, este nevoie de 10 ani pentru a reveni cu adevărat. ţara mea, Germania, este un bun exemplu. Nu s-a întamplat peste noapte, dar reformele au făcut Germania mai competitivă", a afirmat executivul. Performanţele companiilor de curierat şi logistică, precum Deutsche Post DHL, sunt considerate indicatori timpurii ai evoluţiei activităţii economice globale, fiind printre primele firme care pot remarca trendul cererii atat din partea clienţilor corporate, cat şi a consumatorilor retail. Appel anticipează că Asia va continua să înregistreze cele mai rapide rate de creştere economică din lume, în special datorită extinderii comerţului între statele asiatice. "Creşterea veniturilor care va avea loc în următorii 10 ani în Asia va fi fenomenală. Au nevoie de produse, de schimburi comerciale. În puncte procentuale, ratele de creştere vor încetini cu siguranţă, însă cifrele absolute vor fi masive şi vor crea oportunităţi pentru companii ca a noastră", a continuat şeful Deutsche Post DHL. Deutsche Post DHL generează aproximativ 20% din afaceri în Asia şi are ca ţintă creşterea acestei ponderi la 30% pană în 2020.
Fondurile de investiţii din SUA, informate de sancţiunile din Rusia
Administraţia Obama i-a anunţat săptămana trecută pe mai mulţi şefi de fonduri mutuale şi fonduri de hedging că Statele Unite pregătesc noi sancţiuni împotriva Rusiei în contextul conflictului din Ucraina, potrivit Bloomberg. Oficiali de la Deparamentul Trezoreriei şi din cadrul Consiliului Naţional de Securitate al SUA s-au întalnit la Washington cu directorii fondurilor de investiţii, a declarat pentru Bloomberg o sursă care a participat la discuţii. Reprezentanţii guvernului american i-au avertizat pe oamenii de afaceri că urmează noi sancţiuni împotriva Rusiei şi că, dacă sunt îngrijoraţi, ar trebui să ia măsuri pentru a gestiona aceste riscuri, a afirmat sursa citată. Întalnirea a avut loc cu aproximativ o săptămană înaintea reuniunii care s-a încheiat joi la Geneva, unde liderii Rusiei, Statelor Unite, Uniunii Europene şi Ucrainei au încercat să negocieze o soluţie pentru încheierea conflictului. Potrivit sursei citate, managerii de fonduri prezenţi la întalnire au rămas în dubiu, neştiind dacă avertismentul Casei Albe se va materializa sau dacă guvernul a încercat doar să declanşeze retrageri de capital pentru a aplica noi presiuni. Foşti oficiali din administaţia americană, contactaţi de Bloomberg, consideră că îngheţarea accesului Rusiei la pieţele financiare globale reprezintă cel mai important instrument de presiune aflat la disopziţia preşedintelui Barack Obama în negocierile privind criza din Ucraina. Discuţiile de la Geneva s-au încheiat cu un acord pentru de-escaladarea conflictului, care ar presupune dezarmarea miliţiilor care au ocupat diverse obiective ale administraţiei în estul Ucraineni, părăsirea spaţiilor ocupate, acordarea de amnistie protestatarilor pro-ruşi care au fost arestaţi, trimiterea unei misiuni OSCE pentru a supraveghea implementarea măsurilor şi stabilirea unui dialog naţional larg.
ONRC: Peste 22.000 de firme au fost radiate în doar trei luni
Numărul firmelor radiate a crescut în primul trimestru din 2014 cu 1,41%, la 22.007 firme, faţă de 21.700 în perioada similară a anului trecut, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti — 2.617 de firme, şi în judeţele Bihor — 1.113, Constanţa — 914 şi Timiş — 786. La polul opus, cele mai puţine radieri au fost înregistrate în judeţele Giurgiu — 139, Călăraşi — 163, Vaslui — 189, Caraş-Severin — 210 şi Tulcea 211. Raportat la primele trei luni din 2013, cele mai mari creşteri ale numărului de firme radiate s-au înregistrat în judeţele Mehedinţi (plus 161,85%), Bihor (plus 64,4%), Olt (plus 60,29%) şi Harghita (plus 52,25%).
Bosch dseschide fabrica de la Cluj în mai
Fabrica Bosch de la Cluj va fi inaugurată în data de 9 mai, noul punct de lucru al companiei germane primind distincţia 'Automotive Electronics Speed Award' pentru construirea în timp record a fabricii din Romania, potrivit unui comunicat de presă. Echipa Bosch care a participat la ridicarea fabricii de la Cluj a fost formată din angajaţi din Romania (Bucureşti şi Cluj), Germania (fabrica din Ansbach), Franţa (unitatea de producţie din Mondville) şi Ungaria (centrul Bosch din Hatvan). Inaugurarea unităţii de producţie din Romania va coincide cu marcarea Zilei Europei. Bosch a investit la Cluj, în primă fază, suma de 77 milioane de euro în noul centru de cercetare şi producţie care ocupă o suprafaţă totală de circa 38.000 mp. Potrivit companiei, pană la începutul anului 2014, un număr de 325 de angajaţi şi-au desfăşurat activitatea în domeniul producţiei şi cercetării în cadrul acestui centru. De-a lungul următorilor ani, locaţia urmează să fie extinsă, iar Bosch plănuieşte să continue procesul de recrutare. Din punct de vedere organizaţional, acest nou centru va face parte din divizia Automotive Electronics, care dezvoltă şi produce unităţi electronice de comandă, semiconductori şi senzori pentru industria auto şi alte domenii.
ASF face ordine în curtea SIF Oltenia
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) dispune SIF Oltenia să convoace acţionarii pentru alegerea a trei membri în Consiliul de Administraţie, pe locurile rămase vacante în urma demisiilor a trei administratori care au fost susţinuţi la alegerile din 2013 de omul de afaceri Florin Pogonaru. "Se instituie în sarcina Consiliului de Administraţie al SIF Oltenia obligaţia convocării, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului individual, a unei noi Adunări Generale Ordinare a Acţionarilor avand pe ordinea de zi alegerea unui număr de administratori corespunzător locurilor rămase vacante în Consiliul de Administraţie, cu respectarea prevederilor legale în materie", se arată într-o decizie emisă joi de ASF. Decizia ASF vine în condiţiile în care din cei şapte membri ai Consiliului de Administraţie al SIF Oltenia patru sunt provizorii. Un loc era vacant încă din aprilie 2013, cand au fost aleşi doar şase membri în CA, iar pe poziţia respectivă a fost numit Lucian Buşe. Într-o AGA programată pentru finalul lunii aprilie, acţionarii urmează să aleagă un membru CA pe locul ocupat provizoriu de Buşe, iar singura candidatură a fost prezentată de Victor Căpitanu (partener la casa de investiţii Capital Partners).
