MOZAIC STIRI ECONOMICE: Romanii vor cheltui, în medie, de Paşte 360 de lei
Aproape 85% dintre romanii din oraşe vor petrece Paştele acasă, cu familia sau cu prietenii, bugetul alocat va fi în medie de 359 de lei, 15,2% vor primi primă în bani, 11,2% tichete cadou şi 4,9% produse cadou, potrivit unui studiu realizat de MEDNET Marketing Research Center. Conform celui mai recent studiu MEDNET Marketing Research Center, aproape 85% dintre persoanele intervievate din mediul urban au spus că îşi vor petrece zilele libere de Paşte cu membrii familiei, în localitatea de domiciliu, la rude, prieteni sau ieşind la iarbă verde. Ca tendinţă, persoanele intervievate cu varsta între 18 şi 35 de ani, pe langă timpul petrecut acasă, în familie, obişnuiesc să-şi facă timp şi pentru prieteni. Comparativ cu anul 2013, bugetul mediu alocat sărbătoririi Paştelui nu a crescut semnificativ din punct de vedere statistic, suma medie situandu-se în jurul valorii de 359 de lei în 2014, faţă de 358 de lei anul trecut. Tradiţia vopsirii ouălor în casă este respectată de 64,8% dintre orăşenii intervievaţi, în timp ce 17,2% dintre respondenţi au spus că preferă să cumpere ouăle roşii din magazin. Aproape 50% dintre respondenţi vor cumpăra cozonacul pentru Paşte, iar 33,6% au spus că îl vor pregăti în casă. În ce priveşte pasca şi drobul, cei mai mulţi dintre consumatorii acestor produse au spus că le pregătesc în gospodărie (34,0% pasca şi 42,8% drob). La polul opus se situează vinul, care este cumpărat de aproape 50% dintre orăşenii intervievaţi. Aproape jumătate (49,0%) dintre respondenţi intenţionează să cumpere carne de miel sau ied pentru a sărbători Învierea Domnului. Numărul consumatorilor de carne de miel sau ied creşte dacă sunt luaţi în calcul şi cei 7,1% care primesc acest tip de carne de la familie sau prieteni, dar şi cei 2% care cresc iezi sau miei în propria gospodărie, conform studiului citat. Totodată, 5,3% dintre respondenţi au spus că nu îşi permit din punct de vedere financiar să cumpere carne de miel sau ied. Unii dintre cei intervievaţi au spus că nu intenţionează să consume carne de miel sau ied cu ocazia Sărbătorilor Pascale şi vor alege alternative mai "economice", cum ar fi carnea de pui sau porc. Cu ocazia Paştelui, aproape 70% dintre persoanele intervievate au declarat că intenţionează să cumpere cadouri celor dragi. Principalul "beneficiar" al acestor cadouri este soţul/soţia sau iubitul/iubita, peste 60% dintre respondenţi oferind "perechii lor" daruri de Paşte. De asemenea, mai mult de jumătate dintre aceştia au declarat că vor oferi cadouri atat părinţilor (58,4%), cat şi copiilor sau nepoţilor (57,7%). "Dar, atunci cand ne referim la familiile cu copii, principalul «beneficiar» al cadourilor de Paşte devine copilul", se mai arată în studiu. În ceea ce priveşte tipurile de cadouri pe care le vor oferi de Paşte celor dragi, cei mai mulţi dintre orăşenii intervievaţi spun că vor opta pentru produse alimentare (ciocolată, cafea, dulciuri etc.), îmbrăcăminte, accesorii vestimentare, accesorii speciale pentru masa de Paşte (faţă de masă, pahare, şerveţele etc.) sau încălţăminte.
Grupul farmaceutic GSK, anchetat pentru dare de mită
Compania este acuzată că ar fi oferit bani medicilor ca să le promoveze medicamentele în randul suferinzilor
Grupul farmaceutic britanic GlaxoSmithKline (GSK) este anchetat penal în Polonia pentru că ar fi dat mită unor medici pentru a promova un medicament produs de companie, potrivit BBC. Ancheta vizează 11 medici şi un manager regional al GSK, acuzaţiile vizand fapte din perioada 2010-2012. Medicii ar fi primit mită pentru a promova către pacienţi medicamentul Seretide, utilizat pentru tratarea astmului. Compania a precizat că a sancţionat un angajat şi cooperează cu anchetatorii. Dacă managerul GSK va fi găsit vinovat, compania va fi responsabilă de încălcarea legilor împotriva corupţiei din Marea Britanie şi Statele Unite, care interzic corporaţiilor cu sedii pe teritoriul acestor ţări să ofere mită oficialilor guvernamentali şi funcţionarilor publici din alte state. Un fost agent de vanzări al GSK din regiunea Lodz a confirmat pentru BBC practicile puse în discuţie. "Este o ecuaţie simplă. Plătim medicii, ei în schimb prescriu medicamente. Nu îi plătim, medicamentele noastre nu sunt prescrise pacienţilor. Nu putem să mergem la medici şi să le spunem «am nevoie de încă 20 de reţete». Aşa că pregătim o înţelegere: ei vorbesc cu pacienţii, noi plătim 100 de lire, dar ne aşteptăm în schimb la mai mult de 100 de prescrieri pentru acest medicament. Este o mită", a afirmat el pentru BBC. Astfel, potrivit fostului agent de vanzări, plăţile efectuate de GSK către medicii din Polonia apar pe hartie ca remuneraţie în schimbul unor servicii de educare a pacienţilor, însă medicii "înţeleg foarte clar" că trebuie să "producă" în schimb un anumit număr de prescrieri. Procurorii din regiunea Lodz au găsit documente transmise de GSK medicilor care susţin acuzaţiile de dare de mită în mai mult de 10 centre de tratament, unde nu există dovezi că ar fi avut loc şedinţe de educaţie pentru pacienţi. "Avem dovezi că, în mai mult de 10 cazuri, a fost vorba despre o formă camuflată de mită. În schimbul caştigurilor financiare, medicii favorizau produsul propus de compania farmaceutică şi îl prescriau pacienţilor", a declarat un purtător de cuvant al procuraturii din Lodz. Unul dintre medici şi-a recunoscut deja vina, a fost amendat şi a primit pedeapsă cu suspendare. El a reclamat presiunile exercitate de reprezentanţii GSK şi a afirmat că nu a putut rezista tentaţiei, potrivit BBC. GSK a precizat că a derulat, în perioada 2010-2012, în Polonia, un program de training pentru a îmbunătăţi standardele de diagnosticare şi competenţele medicilor în zona bolilor sistemului respirator.
Numai 5% dintre romani îşi fac asigurare de călătorie
Doar 5% dintre romanii care cumpără online bilete de avion pentru plecări în străinătate îşi fac şi asigurare de călătorie, evitand astfel riscul ca pentru o singură zi de spitalizare, în cazul unei boli sau accident să plătească cel puţin cateva sute de euro, potrivit portalului de turism Vola.ro. Procentul celor care cumpără bilete de avion online şi achiziţionează şi o asigurare de călătorie (asigurare de sănătate sau pentru pierderea bagajului) s-a menţinut constant în ultimii ani potrivit sursei citate. În schimb, numărul persoanelor care cumpără biletul de avion offline (apeland la un agent de turism) şi se decid şi pentru o asigurare de călătorie este în creştere, aproximativ 35% dintre aceştia alegand asigurarea. "Dacă în anul 2012, procentul mediu al celor care alegeau o asigurare de călătorie era de aproximativ 16%, în 2013 a evoluat la aproximativ 20%, iar spre sfarşitul anului 2013 şi începutul lui 2014, asigurările au fost cumpărate de aproximativ 35% dintre cei care au achiziţionat biletul din agenţie. În luna februarie a acestui an am atins chiar un record, rata de conversie pentru asigurările offline fiind de peste 40%", a declarat luni într-un comunicat Alina Dumitrescu, Directorul Agentiei Vola.ro. Potrivit Vola.ro, clienţii percep asigurarea ca pe un cost în plus, nu neapărat ca pe un beneficiu. "În spaţiul Schengen a apărut Cardul European de Sănătate şi mulţi dintre clienţii care refuză asigurarea propusă de noi invocă acest motiv. Ce le scapă acestora din vedere este că asigurarea de călătorie are mult mai multe beneficii, cel mai important dintre ele este că te asigură şi în sistemul privat de sănătate, spre deosebire de cardul european. La acestea se adaugă, în funcţie de tipul de asigurare ales, despăgubirea în caz de pierdere a bagajului, întarzierea sau pierderea conexiunii unui zbor sau chiar falimentul companiei aeriene", a mai spus Alina Dumitrescu.
Numărul conexiunilor fixe la internet a urcat cu 7%
Numărul de conexiuni de acces la internet în bandă largă la puncte fixe a crescut cu 7% în 2013, la 3,8 milioane, 60% dintre acestea asigurand o viteză de transfer a datelor de peste 30 Mbps, potrivit datelor autorităţii de reglementare în comunicaţii (ANCOM). "Numărul total de conexiuni de acces la internet în bandă largă la puncte fixe a atins, la sfarşitul anului 2013, valoarea de 3,8 milioane, în creştere anuală cu 7%. Dintre acestea, aproximativ 3,5 milioane erau instalate utilizatorilor persoane fizice (plus 8% anual), în timp ce numărul de conexiuni instalate persoanelor juridice s-a menţinut constant, la 0,34 milioane", se arată într-un comunicat al ANCOM. În comparaţie cu sfarşitul anului 2012, rata de penetrare a conexiunilor de acces la internet fix în bandă largă la 100 locuitori a fost de 18,8%, în creştere cu 1,2 puncte procentuale, în timp ce rata de penetrare la 100 gospodării a crescut cu 3,4 puncte procentuale, pană la 46,2%. Tendinţa de creştere mai accentuată a numărului de conexiuni fixe instalate în mediul rural faţă de mediul urban s-a menţinut şi pe parcursul anului 2013. Astfel, din totalul de 3,8 milioane de conexiuni, aproximativ un milion erau instalate în mediul rural, înregistrand un avans de 13% faţă de anul 2012, restul de 2,8 milioane fiind instalate în mediul urban, în creştere anuală cu 5%. "97% din totalul conexiunilor de acces la internet în bandă largă la puncte fixe (3,7 milioane de conexiuni) erau furnizate prin intermediul tehnologiilor ce implică utilizarea fibrei optice pană la un punct din apropierea utilizatorului final (94% din totalul conexiunilor) sau chiar pană la domiciliul acestuia (3%), ceea ce face posibilă oferirea unor viteze ridicate de transfer al datelor, de peste 30 Mbps", se mai spune în comunicat.
Hidroelectrica are director din randul “băieţilor deştepţi”
Avocatul Remus Borza, şeful firmei care administrează producătorul de energie Hidroelectrica pe perioada insolvenţei, a adus în companie un director de IT de la grupul rus Vimetco, acţionarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina. Noul director de IT şi Comunicaţii din Hidroelectrica, Yugo Neumorni, a lucrat din 2004 pană în acest an ca director IT la grupul Vimetco. El a fost responsabil cu operaţiunile din Europa, Sierra Leone, Ghana şi China. Vimetco este un grup rus înregistrat în Olanda. Din 1998 pană în 2004 Neumorni a fost şef pe domeniul IT la Deloitte & Touche Central Europe, potrivit unui comunicat al Hidroelectrica. Neumorni este licenţiat în ştiinţa Calculatoarelor la Facultatea de Automatică a Universităţii Politehnice București. Alro, cel mai mare consumator de electricitate din Romania, este una dintre companiile care au avut contracte directe de achiziţie a energiei de la Hidroelectrica, la preţuri sub cele de pe piaţă. Euro Insol, firma lui Borza, a arătat că Hidroelectrica a intrat în insolvenţă inclusiv din cauză că avea contracte directe la preţuri mici cu "băieţii deștepţi".
Facebook pregăteşte servicii de transfer de bani în Europa
Facebook a cerut avizul autorităţilor din Irlanda pentru a deveni furnizor de servicii financiare, vizand transferuri de bani şi o platformă de tip portofel electronic, au declarat pentru Financial Times (FT) surse apropiate situaţiei. Utilizatorii ar putea astfel să acceseze un portofel electronic găzduit de Facebook şi să efectueze plăţi sau transferuri de bani. Reţeaua de socializare vizează în principal sumele transferate acasă de persoanele care lucrează în străinătate, parte a strategiei de extindere pe pieţele emergente. Compania are în Irlanda sediul operaţiunilor din Europa. Facebook a cerut băncii centrale de la Dublin autorizaţie de instituţie de "e-money" (bani electronici), care ar permite companiei să emită unităţi cu valoare monetară echivalentă valabile pe teritoriul Europei, potrivit surselor citate. Reţeaua de socializare a discutat de asemenea posibile parteneriate cu trei firme londoneze care oferă servicii internaţionale de transfer de bani pe internet şi pe smartphone-uri.
Finanţele au împrumutat încă 500 milioane lei
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat luni 500 milioane lei prin obligaţiuni pe cinci ani, la un randament de 4,59% pe an, în scădere faţă de cel acceptat la operaţiunea derulată în luna martie. Băncile au realizat subscrieri de 598 milioane lei, aproape de suma indicativă a operaţiunii, de 500 milioane lei. Administratorii datoriei publice au mai vandut obligaţiuni din aceeeaşi emisiune la jumătatea lunii martie, cand au atras 400 milioane lei, la un randament de 4,94% pe an. Ministerul Finanţelor Publice a planificat pentru luna aprilie emisiuni în valoare de 4,33 miliarde lei, cu 23,8% mai reduse decat suma titlurilor care ajung la scadenţă, respectiv 5,68 miliarde lei. Prin licitaţiile derulate pană luni, Trezoreria a împrumutat deja 2,864 miliarde lei. Surse bancare au declarat recent că Ministerul Finanţelor a mandatat băncile Citigroup, Societe Generale, UniCredit şi ING să pregătească o emisiune de obligaţiuni denominate în euro, cu maturitate de peste zece ani.
Scădere abruptă a producţiei
Producţia industrială din UE a crescut în februarie cu 0,4% faţă de ianuarie, respectiv cu 2,1% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut, iar Romania figurează cu a treia cea mai abruptă scădere lunară din Europa, după Croaţia şi Estonia şi a doua creştere anualizată, potrivit Eurostat În zona euro, producţia industrială a urcat cu 0,2% faţă de ianuarie şi cu 1,7% în raport cu februarie 2013. Dinamica producţiei industriale din zona euro s-a îmbunătăţit faţă de ianuarie, cand indicatorul a stagnat. În februarie faţă de ianuarie, cele mai abrupte scăderi ale producţiei industriale, în serie ajustată, au fost înregistrate în Croaţia (-2,8%), Estonia (-2,2%) şi Romania (-1,3%), se arată într-un comunicat transmis luni de Eurostat, institutul de statistică al Comisiei Europene. Malta (5,4%), Irlanda (5%) şi Lituania (2,5%) au raportat cel mai bune evoluţii.
