MOZAIC STIRI ECONOMICE: Peste două milioane de miei romaneşti, sacrificaţi de Paşte
"Cred că în acest an se vor sacrifica în jur de 2 - 2,5 milioane de miei, mai puţin decât anul trecut, pentru că lumea este tot mai săracă. Anul trecut au fost sacrificaţi în jur de 3 milioane de miei. Cine a cumpărat altă dată un miel, acum cumpără doar jumătate, iar cine lua jumătate, acum ia numai un sfert. Preţul la intern nu diferă faţă de anul trecut şi este între 10 şi 12 lei kilogramul în viu şi între 20 şi 25 de lei kilogramul la carnea în carcasă", a declarat pentru Agerpres preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Ovine din România - Romovis, Ioan Câmpeanu.
Acesta a precizat că românii preferă mieii cu o greutate de 9 - 10 kg, cel mult 12 kg, în timp ce italienii cumpără miei cu o greutate mult mai mică, de numai 5-6 kg. În această perioadă, ciobanii români exportă doar în Grecia şi Italia, pentru că Turcia a rămas în continuare o piaţă blocată exporturilor de ovine româneşti, cu toate că, în ultimul an, au fost făcute eforturi la nivel guvernamental pentru deschiderea acestei pieţe. "În Turcia nu vindem marfă, deocamdată, şi nici de tranzit nu putem vorbi, deşi discuţiile sunt destul de avansate, la nivel de prim-ministru, dar şi la Ministerul Agriculturii. Facem export doar la greci şi la italieni, cu un preţ similar celui de la intern. Estimăm că vom vinde în afară, în jur de 1 - 1,5 milioane de capete, în această perioadă, dar asta depinde numai de solicitări. Noi ieşim mai mult la export din toamnă, ceva în august, în septembrie şi octombrie, când animalele cresc în greutate, până la 40-50 de kilograme. E mai bine pentru noi, chiar dacă preţul este ceva mai mic decât acum, de numai 8-9 lei pe kilogram în viu, vom avea kilograme mai multe. Pe China, nici aici nu avem nimic concret. Suntem doar în discuţii pentru export de lână, să facem o fabrică pentru spălare şi pregătirea lânii. Nu sunt pesimist, dar este posibil să ne-o ia turcii înainte, cum au luat-o an de an şi să or vândă ei la chinezi, că sunt mai buni comercianţi decât noi", a adăugat Câmpeanu.
Un roman consumă anual 1,5 kg de carne de oaie
Ciobanii afirmă că, în ultimul an, chiar dacă a fost o iarnă mai uşoară şi cheltuielile au fost puţin mai scăzute, subvenţia acordată de stat pe cap de animal s-a micşorat şi a fost introdus şi impozitul pe norma de venit. "Chiar dacă a fost o iarnă mai uşoară decât altele, animale trebuiau furajate, pentru că, dacă nu le dai porumb şi nu le faci tratamente, nu ai mare câştig. A fost o reducere nesemnificativă a cheltuielilor, de circa 10% la furaje, în schimb, subvenţia a fost de 38,20 lei, în scădere faţă de anii trecuţi când era peste 40 de lei. Autorităţile spun că nu-i mare scăderea, dar pentru noi contează, pentru că au apărut şi impozitele", a mai adăugat reprezentantul crescătorilor de oi. Efectivele de ovine se ridică în prezent la circa 10 milioane de capete, din care 9,2 milioane sunt declarate la APIA, afirmă şeful Romovis.
Potrivit datelor MADR, consumul actual de carne de ovine pe cap de locuitor se ridică la circa 1,5 kg anual, în scădere faţă de anii trecuţi când se înregistra un consum de circa 2,1 kg/locuitor, iar producţia de carne de ovine acoperă necesarul de consum intern în proporţie de 99%.
În 2013, exportul de miei a ocupat un loc important în balanţa comercială a României, totalizând peste 17.700 tone şi încasări de peste 42 de milioane de euro. Datele MADR arată că efectivele totale de ovine şi caprine la finele lunii ianuarie 2014 erau de peste 13,23 de milioane capete.
Google Glass, disponibil în SUA din 15 aprilie
Ochelarii vor avea un preţ de referinţă de 1.500 de dolari
Google va prelua începând de săptămâna viitoare, pentru o perioadă limitată de timp, comenzi de la publicul larg din SUA pentru ochelarii Glass, oferind pentru prima dată acest produs în afara cercului restrâns de parteneri, dezvoltatori de software şi reprezentanţi ai presei de specialitate.
Google Glass, cu un preţ de referinţă de 1.500 de dolari, vor fi disponibili pentru comenzi începând de marţi, 15 aprilie, a anunţat compania pe blog.
Google nu a precizat câte unităţi vor fi vândute către publicul larg, dar a subliniat că volumul va fi limitat. Compania a precizat că extinde astfel programul de testare a ochelarilor Glass. Până acum, produsul a fost disponbil unui cerc relativ restrâns de parteneri Google, dezvoltatori şi jurnalişti, la un preţ de 1.500 de dolari.
Mulţi analişti anticipează că gadget-urile care preiau funcţii de la smartphone-uri şi tablete şi pot fi purtate, precum ceasuri de mână sau ochelari, vor creşte în popularitate în acest an. Google Glass, care poate înregistra imagini, întreţine dezbaterea privind încălcarea dreptului la viaţă privată, existând propuneri pentru interzicerea ochelarilor "smart" în spaţiul public.
România, locul 12 în topul celor mai mari producători mondiali de vin
Cu o producţie de 4,276 milioane hectolitri, în creştere cu 29% comparativ cu 2012, România a ocupat anul trecut locul 12 în topul celor mai mari producători mondiali de vin, conform statisticilor Organizaţiei Internaţională a Viei şi Vinului (OIV). Pe primul loc se situează în continuare Italia, cu o producţie de 44,9 milioane hectolitri, însă Spania a devansat Franţa urcând pe locul secund graţie unei creşteri de 31% a producţiei de vin, până la 42,7 milioane hectolitri, faţă de o producţie de 42 milioane hectolitri în cazul Franţei. Urmează, în ordine, SUA cu o producţie de vin de 22 milioane hectolitri (^7 %), Argentina 15 milioane hectolitri (^27%), Chile 12,8 milioane hectolitri (^2 %), China 11,7 milioane hectolitri (minus 15 %), Africa de Sud 11 milioane hectolitri (^4 %), Germania 8,3 milioane hectolitri (minus 8 %), Portugalia 6,7 milioane hectolitri (^7 %), România 4,3 milioane hectolitri (^29 %) şi Grecia 3,7 milioane hectolitri (^19 %).
Suprafaţa viticolă mondială a rămas stabilă la 7,436 milioane hectare, în condiţiile în care suprafaţa cultivată cu vinuri nobile din Europa a încetat să scadă şi a rămas la nivelul din anul precedent, 3,481 milioane hectare. În schimb, la fel ca şi în anii precedenţi au crescut suprafeţele cultivate cu vinuri nobile în China (creştere de 20.000 de hectare) şi America de Sud (creştere de 3.000 de hectare în Argentina la care se adaugă o creştere de 2.000 de hectare în Chile).
În ceea ce priveşte consumul mondial de vin, OIV subliniază că "relansarea aşteptată să aibă loc odată cu sfârşitul crizei financiare şi economice care a început în 2008 întârzie în continuare să se manifeste", cererea mondială de vin scăzând cu 1% până la 238,7 milioane hectolitri în 2013.
ANT aşteapă un plus de 10.000 de turişti din Moldova în acest an
Ridicarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova care călătoresc în spaţiul Schengen, dar şi campaniile viitoare de promovare la Chişinău a destinaţiilor româneşti, vor aduce în România un plus de peste 10.000 de turişti din ţara vecină în acest an, estimează Răzvan Filipescu, preşedintele ANT. "Ne aşteptăm ca în acest an, după ridicarea vizelor, să avem un plus de peste 10.000 de turişti din Republica Moldova. În anul 2013 au venit în România aproximativ 33.000 de turişti din această ţară, iar în 2012, circa 29.000", a declarat agenţiei Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), prezent la un târg de turism care se desfăşoara între 10 şi 13 aprilie la Chişinău. El spune că România va începe în luna septembrie o campanie de promovarea outdoor la Chişinău şi în media din Republica Moldova, care va dura un an şi va costa 300.000 de euro. Vor fi promovate litoralul românesc, staţiunile balneare, printre care Vatra Dornei, Slănic Moldova şi Sovata, city break-urile în Bucureşti şi Iaşi, Valea Prahovei şi croazierele pe Dunăre. "Am constatat că Delta Dunării este o destinaţie care prezintă interes pentru turiştii din Republica Moldova", a mai spus Filipescu. La standul României din târgul de la Chişinău şi-au expus ofertele 16 firme din ţară, şi alte câteva societăţi de turism, care au venit cu standuri proprii.
Parlamentul European şi Consiliul European au luat recent decizia finală privind includerea Republicii Moldova pe lista ţărilor ai căror cetăţeni nu vor mai avea nevoie de vize, începând cu 28 aprilie, pentru a călători în Spaţiul Schengen. De eliminarea vizelor vor beneficia doar cetăţenii din Republica Moldova care deţin un paşaport biometric. Ridicarea vizelor nu înseamnă că moldovenii vor putea intra în spaţiul Schengen pentru a munci, ci doar în scopuri turistice, pentru o perioadă de 90 de zile.
Investiţiile străine directe au crescut în primele două luni cu aproape 36%
Investiţiile străine directe au totalizat în primele două luni 282 milioane euro, în creştere cu 35,6% faţă de perioada similară a anului trecut, în februarie România reuşind să atragă doar 36 milioane euro, arată datele Băncii Naţionale (BNR). Participaţiile la capital au însumat 375 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 93 milioane euro, se arată într-un comunicat al BNR. În luna februarie, România a reuşit să atragă doar 36 milioane de euro, un minim al ultimului an, faţă de 244 milioane de euro în ianuarie. Anul trecut, investiţiile străine directe (ISD) au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior la 2,71 miliarde euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei.
În noiembrie 2013, România a atras cel mai ridicat nivel al investiţiilor de anul trecut, respectiv 578 de milioane de euro, cu 85% mai mult decât în luna anterioară, minimele înregistrându-se în martie (48 milioane euro) şi mai (92 milioane euro).
În anul 2008 a fost consemnată cea mai mare valoare a ISD, de 9,496 miliarde euro. Între 2003 şi 2006 România a înregistrat în fiecare an creşteri ale investiţiilor străine, acestea ajungând la 5,183 miliarde de euro în 2004, 5,213 miliarde de euro în 2005 şi 9,056 miliarde de euro în 2006. În 2007 a avut loc o diminuare a capitalului străin investit în România, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o creştere la nivelul record din 2008.
Începând cu anul următor, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investiţiile scăzând abrupt până la 3,48 miliarde de euro în 2009 şi la 2,2 miliarde de euro în 2010. În 2012, investiţiile străine directe nete au crescut pentru prima dată de la începerea crizei, avansul fiind de 18,7%, la 2,138 miliarde euro, potrivit datelor definitive publicate de BNR şi INS, în condiţiile în care estimările iniţiale indicau o scădere cu 11% comparativ cu 2011.
Renault vrea să reducă producţia unei fabrici din Franţa
Renault analizează micşorarea programului de lucru la fabrica din Flins, Franţa, pentru a reduce producţia anuală a unităţii la maximum 110.000 de automobile, faţă de 145.000 în prezent, potrivit ziarului Les Echos. Grupul francez, care deţine Dacia, vrea să renunţe la unul dintre cele două schimburi de lucru de la Flins, susţine publicaţia franceză. Renault a renunţat la aproximativ 2.500 de angajaţi din Franţa în primul an de la semnarea unui "acord de productivitate" cu sindicatele locale, în vederea reducerii cheltuielilor.
Compania s-a angajat anul trecut că va menţine producţia în Franţa, obţinând în schimb mai multe concesii de la sindicate, inclusiv creşterea programului de lucru al angajaţilor, încetinirea creşterilor salariale şi renunţarea la cel puţin 7.500 de angajaţi până în 2016.
Potrivit Les Echos, conducerea fabricii de la Flins a anunţat sindicatele că ar putea renunţa la peste 400 de angajaţi cu contracte temporare de muncă, implicaţi în producţia modelelor Clio 3, Clio 4 şi Zoe.
Renault a vândut anul trecut 2,628 milioane de autovehicule la nivel global, în creştere cu 3,1%, în timp ce veniturile companiei au avansat uşor, la 40,9 miliarde de dolari.
Dusterul cu numărul 1 milion s-a născut în Brazilia
Renault a produs Dusterul cu numărul 1 milion, la patru ani de la lansare, la fabrica din Curitiba, Brazilia, automobilul urmând să fie livrat unui client din această ţară, a anunţat vineri grupul francez. Modelul Duster este produs în cinci fabrici, sub brandurile Renault şi Dacia, fiind comercializat în peste 100 de ţări. "Duster este o poveste de succes. Sub brandul Renault, răspunde perfect cerinţelor clienţilor internaţionali şi contribuie la extinderea grupului pe pieţele emergente. În acelaşi timp, versiunea Dacia, comercializată în Europa şi pe pieţele din bazinul mediteranean a atras cu succes o nouă clientelă datorită designului şi a calităţilor reale de maşină de teren la un preţ accesibil", a declarat Arnaud Deboeuf, director al Programului Entry al grupului Renault. Potrivit Renault, faptul că au fost vândute 1 milion de vehicule Duster în numai patru ani scoate în evidenţă succesul modelului.
Sub marca Renault sunt comercializate vehicule Duster adaptate la climatul rece din Rusia, o versiune care funcţionează cu mai multe tipuri de carburanţi, în Brazilia, iar pentru India o versiune cu volanul pe dreapta.
Versiunea sub marca Dacia este la fel de populară, datorită interiorului spaţios, precum şi a calităţilor de vehicul de teren, se arată în comunicatul Renault. Cele mai mari pieţe ale Duster sunt, în ordine, Rusia, unde au fost vândute de la lansare, sub brandul Renault, 151.633 de vehicule, Franţa, cu 145.612 vehicule sub brandul Dacia, şi Brazilia, cu 117.303 vehicule sub brandul Renault. În India, au fost comercializate 85.974 de vehicule Duster cu sigla Renault, iar în Germania 70.159, sub marca Dacia.
În prezent, Renault fabrică Duster la Piteşti, Curitiba (Brazilia), Envigado (Columbia), Moscova (Rusia) şi Chennai (India).
În 2013, vânzările Duster au urcat la peste 376.000 de unităţi.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
