MOZAIC STIRI ECONOMICE: Avem nevoie de cel puţin zece ani ca să trecem la euro
"La sfarşitul anului trecut PIB/locuitor în Romania era de 50% din media europeană, în timp ce ţările cele mai sărace care au fost primite în zona euro, Estonia şi Letonia aveau un PIB/locuitor de 66%, respectiv 60% din media europeană. Ipoteza pe care o fac eu este că este puţin probabil ca zona euro să-şi deschidă porţile unui stat cu un PIB/locuintor sub media europeană pentru că acest lucru ar crea probleme atat statului cat şi zonei. Pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB pe locuitor ajustat, ar trebui ca Romania să crească timp ce nouă-zece ani cu 2 puncte procentuale mai mult decat media europeană. Asta înseamnă că atunci cand UE îşi va relua ritmul mediu de creştere de 1,5% pe an, Romania va trebui să crească sustenabil cu minim 3,5% pe an", a spus Lazea. El a menţionat că declaraţiil sunt făcute în nume personal şi nu în calitate de reprezentat al BNR. În opinia sa, PIB-ul potenţial al Romaniei în condiţiile actuale, aşa cum este determinat de factorii obiectivi care îl compun (capital, forţă de muncă, productivitatea totală a factorilor) este de circa 2% pe an. "PIB-ul efectiv poate varia cu plus/- 1% faţă de PIB potenţial, în funcţie de anul agricol mai bun sau mai slab. Politicile nominale (monetare, fiscală) pot stimula doar temporar o creştere a PIB peste potenţial. Pentru o creştere sustenabilă, de durată, este nevoie de politici în sfera reală a economiei, care să potenţeze cei trei factori de producţie menţionaţi (capital, forţă de muncă, productivitatea, n.r.)”, a completat Lazea. Datele prezentate de Lazea arată că înainte de criză Romania avea un potenţial de creştere a PIB de 5% pe an, care s-a redus la 2% după criză, involuţie determinată pe de o parte din cauza reducerii semnificative a investiţiilor străine directe, a scăderii numărului populaţiei aptă de lucru, precum şi evoluţiei modeste a productivităţii.
Controversatul avocat Mihail Vlasov a fost trimis în judecată
u el este acuzat de trafic de influenţă, fiind prins în flagrant în timp ce primea 200.000 de euro u anchetatorii susţin că în schimbul banilor el urma să aranjeze un proces la Curtea de Arbitraj
Preşedintele suspendat al Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei (CCIR), Mihail Vlasov, acuzat de trafic de influenţă, a fost trimis în judecată în dosarul în care a fost prins în flagrant primind 200.000 de euro de la omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) - Secţia de Combatere a Corupţiei au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului Mihail Vlasov, avocat în cadrul Baroului Iaşi, preşedintele (suspendat - n.r.) Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei, în sarcina căruia s-a reţinut săvarşirea infracţiunii de trafic de influenţă, informează DNA. Potrivit rechizitoriului, la 13 martie, Vlasov, în calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Romaniei şi arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe langă Camera de Comerţ şi Industrie a Romaniei (CCIR), a pretins de la un martor denunţător suma de 1.000.000 euro, din care a primit 200.000 euro, la 18 martie 2014. În schimbul acestor bani, susţin anchetatorii, Vlasov i-a promis denunţătorului că-şi va folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe langă CCIR învestiţi cu soluţionarea unui dosar în care denunţătorul are calitatea de parat-reclamant şi că îi va determina pe aceştia să pronunţe o hotărare arbitrală favorabilă denunţătorului. Mihail Vlasov a fost prins în flagrant în 18 martie, cand asupra lui au fost găsiţi 200.000 euro. El se află în arest preventiv din 19 martie. Preşedintele suspendat al CCIR a fost denunţat la DNA de omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki, de la care ar fi cerut un milion de euro, iar în 18 martie a fost prins în flagrant, într-un restaurant din Bucureşti, după ce ar fi primit de la acesta 200.000 de euro. Potrivit DNA, la 2 septembrie 2013, o societate comercială a sesizat Camera de Comerţ şi Industrie a Romaniei - Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional cu o acţiune arbitrală formulată împotriva denunţătorului şi a unei alte persoane. "Obiectul acţiunii era reprezentat de obligarea celor doi paraţi sus-menţionaţi la plata, în solidar, a sumei de 5.500.000 lei, reprezentand daunele suferite de reclamantă ca urmare a nerespectării, de către aceştia, a contractelor de management comercial şi management financiar. Judecarea acestei acţiuni a fost amanată de mai multe ori, unul dintre termene fiind stabilit pe data de 19 martie 2014. Printr-un intermediar, denunţătorul a aflat că inculpatul Vlasov Mihail ar fi interesat de industria de tipar din Romania şi că acesta din urmă ar dori să-l cunoască", arată DNA. La 13 martie, în urma unei programări prealabile, denunţătorul s-a prezentat la biroul lui Vlasov, situat în sediul CCIR. La începutul discuţiilor, susţin anchetatorii, Vlasov l-ar fi întrebat pe denunţător dacă ştie că are un proces în derulare la instituţia al cărei preşedinte este. În urma răspunsului afirmativ al acestuia, Vlasov ar fi scos o hartiuţă din buzunar şi i-ar fi pus în vedere că va pierde procesul şi că va fi obligat să plătească suma de 4.000.000 euro, indiferent dacă pretenţiile reclamantei sunt fondate sau nu.
Cartelele pre-pay vor putea fi cumpărate doar cu buletinul
Măsura intră în vigoare de la începutul anului viitor u persoanele care deţin deja astfel de cartele vor fi nevoite să prezinte la operatori un act de identitate
Persoanele care deţin o cartelă pre-pay vor fi obligate să se înregistreze la operatorul de telefonie cu un act de identitate, sub sancţiunea sistării serviciului, iar cele care doresc să cumpere o astfel de cartelă vor trebui, la randul lor, să prezinte un act de identitate pentru a primi cartela.Regula va fi aplicată şi în cazul firmelor, care vor trebui să prezinte documentele de constituire a societăţii. Noile reguli au fost aprobate de Guvern prin proiect de lege şi vor fi aplicate după ce Parlamentul adoptă actul normativ, deţinătorii actuali de cartele avand la dispoziţie un interval de şase luni de la data intrării în vigoare pentru a se înregistra. Proiectul de lege modifică OU 111/2011 privind comunicaţiile electronice. "În ultima şedinţă a CSAT, s-a luat decizia de a promova urgent un act normativ pentru prevenirea şi contracararea riscurilor la adresa securităţii naţionale. Este vorba de obligaţia deţinătorilor de cartele pre-pay de a le înregistra, de a depune uin act de identitate şi, de asemenea, obligaţii pentru furnizorii de telefonie mobilă", a anunţat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, la finalul şedinţei de guvern. El a precizat că, într-un interval de şase luni de la momentul intrării în vigoare a legii, toţi deţinătorii de cartele pre-pay vor fi obligaţi să depună un document de identitate pentru a se înregistra. Dacă nu vor face acest lucru, operatorul de telefonie mobilă va sista furnizarea servicului pană cand deţinătorul cartelei va înregistra cartelele pe baza unui act de identitate. Furnizorii de servicii vor avea obligaţia de a-i informa şi a-i notifica pe toţi utilizatorii de cartele pre-pay despre această obligaţie. În acelaşi timp, din momentul intrării în vigoare a legii, toate persoanele care vor dori să achiziţioneze cartele pre-pay vor avea obligaţia de a depune un document de identitate, acest lucru fiind valabil şi pentru persoanele juridice, care trebuie să prezinte documentele de constituire a societăţii. Datele necesare pentru identificarea unui abonat sau utilizator vor fi numărul de telefon ori identificatorul serviciului de comunicaţii cu plata în avans sau cu plata ulterioară, împreună cu numele, prenumele şi codul numeric personal, seria şi numărul documentului de identitate, respectiv ţara emitentă - în cazul cetăţenilor străini - denumirea şi codul de identificare fiscală în cazul persoanelor juridice, precum şi numele, prenumele şi codul numeric personal al reprezentantului legal al persoanei juridice, după caz. Prin "identificatorul serviciului" se va înţelege codul unic de identificare alocat unui serviciu de acces la internet ori la un serviciu de comunicaţii, inclusiv prin internet. Abonaţii vor avea obligaţia să notifice furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului de îndată, dar cel mult în 24 de ore din momentul în care au luat cunoştinţă, despre pierderea sau furtul echipamentului prin care sunt furnizate serviciile de comunicaţii electronice, în vederea restricţionării utilizării acestora.
Investitorii străini cer reducerea numărului de bugetari
Anvelopa salarială totală nu mai poate creşte, iar autorităţile trebuie să reanalizeze structura salariilor din sectorul public, majorand veniturile unde este necesar şi reducand personalul, apreciază Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (CIS). "Noi credem că anvelopa salarială totală nu mai poate creşte mai mult de atat. De aceea, trebuie reanalizată structura salariilor, mărite acolo unde este necesar, iar numărul de salariaţi trebuie să scadă în sectorul public", a afirmat Bogza. În sectorul public sunt angajate în prezent aproximativ 1,2 milioane de persoane, faţă de aproape 1,4 milioane în 2008. El a pornit de la ideea că există un dezechilibru în structura salariilor din sectorul public, spunand ca există persoane cu funcţii şi responsabilitaţi foarte mari care nu sunt remunerate pe masură. "Un ministru are 1.000 euro, noi suntem o bancă (Bancpost - n.r.) cu un nivel al salariilor puţin sub media sistemului bancar, dar şi la noi sunt persoane care caştigă peste salariul unui ministru", a precizat Bogza. Preşedintele CIS a arătat că statul a încercat din cand în cand să facă cate o creştere salarială spectaculoasă, de 20%-30%, însă majorand salariile în sectorul public "a trebuit să ia de la mediul privat". "Să nu ne mirăm că, în general, capitalul străin nu vine să completeze resursele din economia romanească, pentru că relaţia dintre stat şi sectorul privat este mult prea departe de ceea ce ar trebui să fie", a continuat Bogza. El a reiterat ideea că statul ar trebui să optimizeze raportul între ceea ce oferă un investitor străin în Romania şi condiţiile de care beneficiază, respectiv nivelul de fiscalitate, infrastructura, funcţionarea instituţiilor statului, în special a justiţiei, dar şi senzaţia de transparenţă şi stabilitate în interacţiunea cu autorităţile.
Suntem prea îndatoraţi la bănci
Gradul de îndatorare este mare în Romania, atat la nivelul populaţiei, unde serviciul datoriei în venitul disponibil este printre cele mai înalte din UE, cat şi pentru firme, unde mai mult de o treime din firmele profitabile au credite bancare, afirmă Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank. "La populaţie, serviciul datoriei ca procent din venituri este mare, şi suntem în top, a doua ţară la nivel european după Cipru. Explicaţia rezultă din structura creditului, credit de consum cu scadenţe medii de cinci ani, şi dobanzi semnificativ mai mari decat la ipotecar, deci un serviciu al datoriei destul de înalt a făcut ca gradul de îndatorare să fie înalt. În Romania avem un grad de îndatorare destul de mare în zona de venituri mici. Serviciul datoriei în acea zonă este de peste 60%. Dacă ne referim doar la cei îndatoraţi, pentru că 18% e pe total populaţie activă, gradul de îndatorare este peste 35%", a explicat Dumitru la "Conferinţa de Risc de ţară Coface 2014", organizată miercuri de Coface şi Mediafax. Dumitru a explicat că şi la companii, dacă se face raportul între datorii şi capitaluri, se observă că gradul de îndatorare este destul de ridicat faţă de celelalte state europene. "În zona de îndatorare bancară avem potenţial cu o singură condiţie, dacă va creşte capitalizarea. Ceea ce lipseşte, de fapt, companiilor romaneşti este capitalizarea, nu îndatorarea. Degeaba ne chinuim la soluţii de garantare sau colateralizare, pentru că nu avem soluţii pentru capitalizare. Piaţa de capital probabil că va juca un rol crucial. O alternativă de studiat cu mare atenţie sunt venture capital. Sunt state care au redirecţionat fonduri UE şi au creat venture capital funds pentru a participa la capitalul unor companii", a continuat Dumitru. El a arătat că din cele 450.000 companii active, doar 250.000 raportează profit, iar dacă se raportează la această cifră, ponderea firmelor cu credite bancare depăşeşte o treime.
Toyota recheamă pentru reparaţii 6,7 milioane maşini
Toyota, cel mai mare producător de automobile la nivel mondial, a rechemat pentru verificări şi reparaţii 6,76 milioane de autovehicule aflate în circulaţie în întreaga lume, printre care se numără şi modele Yaris şi RAV4. Campania cuprinde cinci rechemări pentru probleme diferite şi vizează 27 de modele Toyota, un model Pontiac şi un Subaru, potrivit unui email transmis de Toyota şi citat de Bloomberg. Unele modele sunt implicate în mai multe din cele 5 rechemări, astfel că numărul total de vehicule care trebuie verificate şi reparate se ridică la 6,39 milioane, a precizat Toyota. Grupul japonez a subliniat că nu are cunoştinţă despre răniţi sau victime omeneşti ca urmare a problemelor care au determinat rechemările. Defecţiunile sunt diverse, vizand cablurile electrice, scaunele sau sistemul de pornire a motorului. Toyota şi-a îmbunătăţit în ultimii ani procesele de control intern şi procedurile de rechemare, după scandalul din 2009-2010, cand producătorul japonez a fost nevoit să cheme pentru reparaţii peste 10 milioane de maşini şi a fost amendat de autorităţi pentru că ar fi încercat să ascundă anumite informaţii privind automobilele defecte.
Un reputat economist cere măsuri dure împotriva Rusiei
Occidentul trebuie să adopte măsuri dure împotriva Rusiei, nemilitare, nu doar declaraţii dure, pentru a nu valida de facto politica intervenţionistă a lui Putin, care va duce la reluarea cursei înarmării la nivel mondial şi la pierderea valorii garanţiilor de securitate, spune Leszek Balcerowicz. "Valoarea garanţiilor devine zero, ceea ce va însemna o cursă a înarmării. Sunt ţări care nu s-au înarmat pentru că s-au bazat pe garanţii. Taiwan faţă de China, sau chiar Japonia faţă de China, Coreea de sud faţă de Coreea de Nord. S-au bazat pe garanţiile SUA (...) Concluziile Rusiei lui Putin sunt că ei au caştigat. Occidentul are potenţialul să facă mai mult. Nu vorbesc de acţiuni militare ci măsuri concrete economice şi personale. Economia Rusiei este slabă din punct de vedere structural. Rusia depinde peste 70% de exporturi de materii prime", a spus fostul vicepremier al Poloniei-ministru al Finanţelor şi fost preşedinte al Băncii Naţionale, Leszek Balcerowicz, la "Conferinţa de Risc de ţară Coface 2014", organizată de Coface. Balcerowicz a arătat că declaraţiile dure nu pot fi un substitut pentru acţiuni dure. În opinia reformatorului polonez, doctrina rusă spune că Rusia lui Putin are dreptul de a interveni ori de cate ori crede că sunt ameninţate interesele Rusiei.
În 2013, romanii au vorbit la mobil 121.000 de ani
Numărul utilizatorilor activi ai serviciilor de telefonie mobilă a crescut cu 0,3% anul trecut, la 22,9 milioane, iar traficul de voce a urcat cu 3,3%, la 63,6 miliarde de minute, potrivit datelor autorităţii de reglementare în telecomunicaţii, ANCOM. Defalcat, numărul de abonaţilor persoane fizice s-a majorat cu 0,05%, la 6,4 milioane. Pe segmentul abonaţilor persoane juridice, avansul a fost de 1,5%, la 3 milioane, iar cartelele preplătite au atins 13,5 milioane, cu 0,2% faţă de decembrie 2012. Datele ANCOM arată că rata de penetrare a telefoniei mobile a urcat cu 0,4 puncte procentuale, la 113,9%. "În 2013, durata medie a unui apel (fără roaming) a fost de 2 minute şi 23 de secunde, în timp ce traficul mediu lunar realizat de un utilizator activ a crescut cu 10 minute, la 3 ore şi 53 minute", a declarat Eduard Lovin, director executiv în cadrul ANCOM, prezent la ZF Mobilio '14. Clienţii operatorilor telecom au transmis 16,9 miliarde de mesaje scrise (SMS), în creştere cu 22% faţă de finele anului 2012, din care 93,6% către utilizatori din aceeaşi reţea. Traficul total de mesaje MMS a urcat cu 2%, la 15,2 milioane, iar numărul apelurilor video 3G a scăzut cu 23%, la 1,2 milioane de minute.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
Elizabeth Patrick, acum 3315 zile, 12 ore, 26 minute, 31 secunde 
