Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Un jaf care l-ar face invidios pană şi pe Al Capone

Ziarul de Vrancea
8 apr 2014 658 vizualizări
Foşti şefi de la Hidroelectrica şi Porţile de Fier I sunt învinuiţi pentru un prejudiciu de 185 milioane euro

Foşti şefi de la Hidroelectrica şi Porţile de Fier I au fost puşi sub învinuire într-un dosar al DIICOT, care vizează activitatea celor două companii energetice din 2000 pană în prezent, prejudiciul fiind de 185 milioane de euro, potrivit unor surse judiciare. Surse judiciare au declarat că în acest dosar au fost puse sub învinuire 20 de persoane. Unii dintre suspecţi s-au prezentat marţi la sediul DIICOT, pentru a li se aduce la cunoştinţă învinuirile, restul urmand să se prezinte în faţa anchetatorilor în zilele următoare. "Este vorba de retehnologizarea de la Porţile de Fier I şi este vorba despre un abuz în serviciu făcut de toată direcţiunea şi personalul de acolo. Investigaţia acoperă perioada din 2000 pană în prezent şi vizează toată conducerea Porţile de Fier şi Hidroelectrica, şi vedem apoi dacă ancheta se extinde în zona ministerială", au arătat sursele citate. Potrivit aceloraşi surse, au fost deja puşi sub învinuire foştii şefi din Hidroelectrica Eugen Pena şi Oprea Traian. Aceştia s-au prezentat marţi la sediul DIICOT pentru a le fi prezentate învinuirile. Sursele citate au precizat că, în prezent, prejudiciul din acest dosar a fost estimat la 185 de milioane de euro, dar ar putea să crească, în continuarea anchetei. Potrivit aceloraşi surse, la acest moment nu există foşti sau actuali miniştri puşi sub învinuire, "dar investigaţia va conduce către această zonă". "Conducerea nu putea face nimic fără un aviz ministerial, doar că ancheta nu a fost îndreptată încă în această direcţie", au precizat sursele citate. Foştii directori ai Hidroelectrica Eugen Pena şi Traian Oprea au fost condamnaţi în dosarul în care este judecat şi fostul ministru Codruţ Şereş. În acest dosar, la sfarşitul lunii martie, instanţa supremă i-a condamnat pe Eugen Pena şi Traian Oprea la cinci ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciul în formă calificată. Fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul "Hidroelectrica", decizia nefiind definitivă. Potrivit probelor din dosar, Eugen Pena a iniţiat şi a constituit o asociere infracţională, împreună cu Traian Oprea, Victoria Geormăneanu, George Lavinius Asan, Nicolae Opriş şi Georgeta Iosif şi au desfăşurat activităţi infracţionale care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societăţii şi bugetului consolidat al statului. Activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare a cantităţilor de energie electrică rezultate din producţia proprie şi din achiziţiile de la alţi producători, în condiţii total nefavorabile societăţii şi a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional - ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională.

55 de companii au tras de la stat 684 milioane euro

La atat s-a ridicat cuantumul ajutoarelor de stat în perioada 2008-2014

Valoarea ajutoarelor de stat aprobate unui număr de 55 de companii a atins 684 milioane de euro în perioada 2008-2014, din care s-au plătit 259,2 milioane de euro, a declarat Livia Stan, director general în Ministerul Finanţelor Publice, prezentă la un eveniment organizat de Consiliul Concurenţei. "În urma semnării acordurilor de finanţare, cele 55 de companii au investit 2,29 miliarde de euro şi au creat peste 19.000 de locuri de muncă. Conform acordurilor de finanţare, beneficiarii au obligaţia să menţină locurile de muncă create timp de cinci ani şi Ministerul Finanţelor va monitoriza respectarea acestei cerinţe. De asemenea, aceste investiţii au adus contribuţii la dezvoltarea regională de peste 1,7 miliarde de euro", a spus Stan. Reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice a mai spus că, prin schemele de ajutor derulate, al căror buget total se ridică la 2,18 miliarde de euro, instituţia a susţinut proiecte de investiţii de mare anvergură, cu importante efecte în economie, orientate spre sectoare de activitate de varf care pot constitui surse de transfer de tehnologie semnificativ. "De asemenea, schemele de ajutor de stat au vizat dezvoltarea regională, prin realizarea de investiţii care utilizează tehnologii noi şi creează locuri de muncă, precum şi crearea unui efect multiplicator în economie, prin antrenarea şi a altor investiţii conexe şi dezvoltarea furnizorilor locali de produse şi servicii", a mai spus Stan. Potrivit datelor MFP, distribuţia ajutoarelor de stat au vizat cu precădere sectorul auto - 45,45%, urmat de tehnologia informaţiei - 16,36%, alte mijloace de transport - 7,27%, turism - 5,45% şi maşini, utilaje şi echipamente - 5,45%. Printre companiile care au primit ajutoare de stat se numără Dacia Renault, Daimler, Pirelli, Bosch, Arctic, Continental, Polisano, IBM, Microsoft, Dell, Endava şi Orange.

Veniturile pe gospodărie au ajuns la 2.624 lei

Populaţia a avut în ultimul trimestru al anului trecut venituri totale medii pe lună de 2.624 lei pe gospodărie, din care veniturile băneşti au reprezentat 83,3%, iar cheltuielile totale s-au plasat la 2.394 lei, cele de consum avand o pondere de 72,3%, potrivit datelor INS. "Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul IV 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.624 lei pe gospodărie şi 920 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.186 lei lunar pe gospodărie (766 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 439 lei lunar pe gospodărie (154 lei pe persoană)", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, respectiv 49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în primul trimestru al anului trecut, 51,2% în trimestrul al doilea, 53,1% în trimestrul al treilea şi 51,3% în ultimele trei luni ale anului. La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (22,2%), din agricultură (3,1%), din activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vanzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,8%). Veniturile în natură deţin o pondere de 16,7% reprezentand în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii - 15%. Cheltuielile totale s-au plasat, în medie, la 2.394 lei lunar pe gospodărie (839 lei/persoană) şi au reprezentat 91,2% din nivelul veniturilor totale. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămanţat sau servicii veterinare).


Chiriţoiu: Ştirea despre Holcim şi Lafarge m-a îngrijorat

Ştirea privind fuziunea dintre Lafarge şi Holcim l-a îngrijorat pe preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, care arată că piaţa de ciment este una cu o concurenţă redusă, iar dispariţia unui jucător dintre cei trei activi în Romania nu este o situaţie confortabilă. "Recunosc că m-a îngrijorat cand am văzut ştirea (privind fuziunea dintre companiile Holcim şi Lafarge - n.r.), pentru că noi oricum eram preocupaţi de piaţa cimentului, pentru că avem doar trei jucători, cotele de piaţă sunt mari, este o piaţă pe care o monitorizăm regulat. Ideea să ne dispară un jucător, după ce că erau doar 3 jucători, să ne trezim cu doi, evident că nu ne oferă niciun confort", a declarat Chiriţoiu. El a menţionat că acest caz va fi gestionat de Comisia Europeană şi că cel mai probabil firmele vor vinde active din Romania aşa cum au precizat companiile după anunţarea fuziunii. "Companiile, înţeleg din presă, se aşteaptă să dureze un an de zile procesul de aprobare a fuziunii şi este posibil să vandă un număr de fabrici din Europa, deci este foarte posibil ca intenţiile de disponibilizare de active, de vanzare de fabrici să se refere şi la Romania", a adăugat Chiriţoiu. Holcim şi Lafarge au anunţat luni că au convenit o fuziune prin schimb de acţiuni, care va crea cel mai mare producător de ciment din lume. Tranzacţia va conduce la economii de costuri de peste 1,4 miliarde de euro şi va fi finalizată probabil în prima jumătate din 2015, au informat cele două companii. Lafarge şi Holcim vor vinde active, mai ales în Europa, pentru a obţine avizele autorităţilor de reglementare. Holcim va lansa o ofertă publică destinată investitorilor Lafarge, în cadrul căreia va oferi o acţiune proprie pentru una a companiei franceze. Oferta este condiţionată de obţinerea acordului a cel puţin două treimi din acţionarii Lafarge. Ambele companii au făcut achiziţii costisitoare înaintea crizei financiare, în urma cărora au acumulat datorii semnificative. Holcim are în prezent 71.000 de angajaţi în 70 de ţări, iar Lafarge 65.000 de angajaţi în 64 de ţări.

Premieră: Importul net de petrol în SUA ar putea ajunge la zero

Statele Unite ar putea scăpa, peste 23 de ani, de statutul de importator net de petrol, datorită creşterii producţiei interne, potrivit estimărilor publicate de Administraţia pentru Informaţie în domeniul Energiei (EIA) din cadrul guvernului american, citate de Bloomberg. Astfel, importul net de ţiţei în SUA ar putea ajunge la zero în anul 2037, datorită unor exploatări cu potenţial ridicat, precum zăcămantul Bakken din Dakota de Nord sau proiectul Eagle Ford din Texas, potrivit datelor agenţiei guvernamentale. Raportul arată că Statele Unite ar putea atinge independenţa energetică peste 23 de ani, o ţintă odată considerată nerealizabilă. Datele apar într-un scenariu caracterizat de o producţie internă ridicată. "Este pentru prima dată cand un scenariu cuprins în Prognoza Anuală în domeniul Energiei previzionează că importul net de combustibili lichizi ar putea ajunge la zero", a declarat un purtător de cuvant al agenţiei. Totuşi, analiştii subliniază că prognozele privind producţia de petrol, în special pe perioade atat de îndelungate, au un grad redus de acurateţe. "Prognozele pe 20 de ani fac ca astrologia să pară o ştiinţă respectabilă. Cu 10 ani în urmă importam gaze naturale, iar acum analizăm posibilitatea exporturilor. Schimbările din ultimii ani au fost dramatice şi nu există vreo modalitate riguroasă de a anticipa ceva cu mai mult de doi ani înainte", a comentat pentru Bloomberg un consultant american. Cu toate acestea, schimbările prin care trece sectorul energiei în SUA sunt de necontestat. Importul net de petrol în Statele Unite a scăzut la aproximativ 5 milioane de barili pe zi, faţă de aproape 13 milioane de barili pe zi în anul 2006, în principal datorită progresului tehnologic care a permis exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze de şist.


Ford a rechemat pentru reparaţii 435.000 de autovehicule

Ford Motor Co a rechemat pentru reparaţii aproximativ 435.000 de autovehicule, majoritatea SUV-uri produse în perioada 2001-2004 şi vandute pe piaţa SUA, pentru probleme legate de coroziunea maşinilor, care poate afecta controlul asupra direcţiei, potrivit CNN Money. Rechemarea vizează în proporţie covarşitoare SUV-uri Escape, dar şi modele Ford Fusion, C-Max şi Lincoln MKZ, care ar putea avea probleme legate de locurile pentru şofer şi pasageri. Compania a precizat că are informaţii despre producerea unui singur accident legat de această problemă, fără să fi fost înregistraţi răniţi. Majoritatea vehiculelor vizate de rechemare sunt înmatriculate în 20 de state din SUA şi în Districtul Columbia, unde deszăpezirea drumurilor se face prin împrăştierea de sare. Aproape 40.000 din maşinile rechemate în service sunt înmatriculate în Canada. General Motors, cel mai mare producător auto din SUA, are probleme grave de imagine şi este anchetat de autorităţi după ce a rechemat peste 2,6 milioane de autoturisme Chevrolet Cobalt şi alte modele construite pe platformă similară, pentru o problemă cu sistemul de aprindere, care a provocat numeroase accidente, rezultand în cel puţin 13 decese.

Afacerile E.ON Romania au scăzut 10,5%

Cifra de afaceri consolidată a E.ON Romania, subsidiară a grupului german de utilităţi E.ON, a scăzut cu 10,5% anul trecut faţă de nivelul din 2012, ajungand la 4,65 miliarde lei (1,05 miliarde euro), în principal din cauza diminuării volumelor de gaze şi electricitate comercializate. În 2012, E.ON Romania a raportat o cifră de afaceri consolidată de 5,2 miliarde lei (1,2 miliarde euro). Volumele de gaze şi energie vandute anul trecut de E.ON Romania au fost de 29,4 TWh, cu 13% sub nivelul din 2012, a declarat marţi într-o conferinţă de presă directorul general al companiei, Frank Hajdinjak. El a adăugat că furturile de electricitate din reţele au fost de 22 milioane lei. De asemenea, profitul E.ON Romania s-a situat anul trecut sub nivelul din 2012, dar Hajdinjak nu a oferit detalii. E.ON Romania previzionează în acest an o cifră de afaceri în creştere, în condiţiile în care liberalizarea pieţei de energie şi gaze continuă. De asemenea, volumele de gaze şi energie care vor fi comercializate în acest an se vor situa la nivelul din 2013. "Liberalizarea este prea rapidă. Liberalizarea este bună pe termen lung, dar pentru Romania este prea rapidă. Consumatorii mor. Liberalizarea ar trebui stopată", a afirmat Hajdinjak.

Samsung pierde teren

Profitul Samsung a scăzut în primele trei luni ale acestui an cu 4,5%, la aproximativ 8 miliarde de dolari, compania sud-coreeană înregistrand cel de-al doilea declin trimestrial consecutiv, din cauza reducerii preţurilor la smartphone-uri şi tablete în contextul stagnării cererii. Profitul operaţional al Samsung Electronics, cel mai mare producător de smartphone-uri la nivel global, a coborat la 8.400 miliarde woni (8 miliarde de dolari) în perioada ianuarie-martie, de la 8.800 miliarde woni în intervalul corespunzător din 2013, a anunţat marţi producătorul sud-coreean de electronice într-un raport preliminar. Media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg indica un profit de 8.300 miliarde woni. În ultimul trimestru al anului trecut, profitul Samsung a coborat cu 7,9%. Vanzările de produse din gama high-end au încetinit după ce pieţele dezvoltate au ajuns la saturaţie. Totodată, vanzările de smartphone-uri de top de la Samsung au fost afectate de lansarea noilor modele iPhone în toamna anului trecut.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.