MOZAIC STIRI ECONOMICE: CFR Marfă a început disponibilizarea a 2.500 de angajaţi
Consiliul de Administraţie al CFR Marfă a început la finele lunii martie procedurile de disponibilizare a unui număr de 2.500 de salariaţi, în conformitate cu angajamentele faţă de FMI, se arată într-un comunicat al Ministerului Transporturilor. Ministrul Transporturilor, Dan Şova, s-a întalnit joi cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Mondiale, care au cerut informaţii actualizate privind stadiul procesului de privatizare a SNTFM CFR Marfă SA şi situaţia arieratelor. "Ministrul Dan Şova a prezentat oficialilor faptul că în data de 28 martie 2014, conform angajamentului către FMI, Consiliul de Administraţie al CFR Marfă a demarat procedurile de disponibilizare a unui număr de 2.500 de salariaţi. De asemenea, ca măsuri pentru reducerea arieratelor, pană la sfarşitul lunii martie au fost compensate creanţele CET-urilor în suma de 87,4 milioane lei, a fost casat şi valorificat materialul rulant şi ieşit din exploatare, au fost încheiate contracte noi şi au încetat prestaţiile către clienţii care au arierate la CFR Marfă. Ministrul Dan Şova a supus atenţiei reprezentanţilor organismelor financiare internaţionale faptul că, la ora actuală, CFR Marfă nu înregistrează arierate la bugetul general consolidat şi nici la furnizorii de energie", se arată într-un comunicat al instituţiei. Guvernul s-a angajat faţă de FMI la o restructurare agresivă a companiei CFR Marfă, cel mai mare transportator feroviar de marfă din Romania, şi continuarea procesului de privatizare cu un investitor strategic. Potrivit proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pentru 2014, CFR Marfă va renunţa la 2.500 de angajaţi în acest an, estimand că în cadrul companiei vor mai rămane 6.376 de salariaţi. Documentul lansat în noiembrie prevede cheltuieli cu plăţi compensatorii aferente disponibilizărilor de 16,8 milioane lei. Ministrul Transporturilor a adus în atenţie, în cadrul întalnirii de joi, şi situaţia restructurării CFR Călători. "În data de 18 martie 2014, CFR Călători a plătit furnizorii de energie electrică ai CNCF CFR SA, diminuandu-se astfel datoria către companie. De asemenea, arieratele către CNCF CFR SA vor fi diminuate pană la data de 15 aprilie, CFR Călători urmand să le plătească din cea de-a doua tranşă a împrumutului acordat prin Ordonanţa 8/2013", a declarat Şova, citat în comunicat.
Vanzările Dacia în Marea Britanie au luat viteză
în primul trimestru, producătorul roman de maşini a vandut de trei ori mai multe maşini comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut
Vanzările de autoturisme Dacia în Marea Britanie au crescut de aproape 3,5 ori în primele trei luni din 2014 faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, la peste 6.800 unităţi, cel mai puternic avans în randul mărcilor de volum, într-o piaţă în urcare cu 13,7%. Astfel, în perioada ianuarie-martie au fost înmatriculate în Marea Britani, 6.821 de autoturisme noi marca Dacia, faţă de 1.978 unităţi în primele trei luni ale anului trecut, potrivit datelor anunţate vineri de asociaţia producătorilor britanici de automobile. Cota de piaţă a mărcii romaneşti a urcat astfel de la 0,33% la 0,99%. În luna martie, vanzările Dacia pe piaţa britanică au urcat de peste 3 ori, de la 1.651 la 4.973 unităţi, nivel care conferă producătorului de la Mioveni o cotă de piaţă de 1,07%. Piaţa auto britanică a crescut cu 13,7% în primele trei luni ale anului, de la 605.200 la 688.100 unităţi. La nivelul lunii martie, creşterea a fost de 17,7%, la 464.800 automobile noi comercializate. Cele mai de succes mărci au fost, în primul trimestru, Ford, cu aproape 94.900 unităţi, Vauxhall (Opel), cu 74.300 autoturisme, Volkswagen, cu peste 56.000, respectiv Audi, cu 43.800 automobile. Vanzările mărcii Renault în Marea Britanie au crescut cu 80% în primul trimestru, la 17.600 unităţi. Cele mai de succes modele au fost Ford Fiesta, Ford Focus, Vauxhall (Opel) Corsa, Volkswagen Golf, respectiv Vauxhall Astra. Dacia a crescut în primele trei luni ale anului mai repede comparativ cu piaţa şi în Germania şi Franţa, potrivit datelor anunţate în această săptămană de asociaţiile producătorilor auto din aceste ţări. Înmatriculările de autoturisme noi Dacia în Franţa au înregistrat în primul trimestru o creştere de 25,5%, cea mai puternică în randul mărcilor de volum, la 28.349 unităţi, susţinută de un avans de peste 50% în luna martie. În Germania, vanzările de autoturisme Dacia au avansat în primul trimestru cu 14,5%, de aproape trei ori mai rapid decat piaţa, la 11.423 unităţi.
Luptă stransă pe un contract de 37 milioane euro de la Mediu
Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a primit două oferte pentru furnizarea unui sistem informatic destinat managementului realizării proiectelor finanţate din fonduri europene, contractul fiind estimat la 167,3 milioane de lei (37,3 milioane de euro), TVA inclusă. Ofertele au fost depuse de consorţiile formate din Romtelecom, Bull Romania, Expert One Research, Deloitte Audit şi Insoft Development & Consulting, respectiv Siveco Romania, Arbeitsmarktservice Betriebs Romania, Stefadina Comserv SRL Bucureşti, Syneqva SRL Iaşi, Soft Business Union SRL Bucureşti şi Easy Media SRL Bucureşti. "Obiectivul general al proiectului îl constituie consolidarea sistemului de management, monitorizare, control şi evaluare a implementării Programului Operaţional Sectorial de Mediu pentru orizontul 2014 - 2020. (...) Pentru a îndeplini aceste obiective se face achiziţionarea unei solutii care să conţină instrumente de management formată din servicii şi consultantă pentru managementul implementării proiectelor precum şi proiectarea, testarea, punerea întiune, suportul şi instruirea utilizatorilor aferente unui sistem informatic dedicat managementului implementării proiectelor finanţate din Programul Operaţional Sectorial Mediu", se arată în caietul de sarcini al licitaţiei. Potrivit documentului, soluţiile şi sistemul achiziţionat vor acoperi într-un mod eficient din punct de vedere tehnico-economic toate fazele proceselor de implementare a proiectelor finanţate din cadrul POS-Mediu (inclusiv automatizarea proceselor şi fluxurilor interne), complementar sistemului SMIS-CSNR. "În plus, sistemul achiziţionat va trebui să funcţioneze şi ca integrator al sistemelor interne şi externe", se mai spune în caietul de sarcini. SMIS‐CSNR este un sistem informatic centralizat ce permite monitorizarea proiectelor finanțate din fondurile structurale şi de coeziune, din momentul depunerii acestora pană la rambursarea cheltuielilor către beneficiari.
SIF Muntenia va lansa oferta de preluare pentru 45,72% din Biofarm
SIF Muntenia (SIF4), care controlează împreună cu SIF Banat-Crişana (SIF1) un pachet de 54,28% din acţiunile Biofarm (BIO), va derula în perioada 9-30 aprilie o ofertă de preluare pentru 45,72% din titlurile producătorul farmaceutic, în valoare de 34,18 milioane euro. Potrivit unei decizii ASF, SIF Muntenia va plăti 0,305 lei pe acţiune, cu 4% mai mult decat ultimul preţ de joi al acţiunilor Biofarm, astfel că valoarea ofertei s-ar putea ridica la 152,67 milioane lei (34,18 milioane euro). Operaţiunea va fi intermediată de casa de brokeraj Swiss Capital. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a obligat la începutul lunii martie SIF Muntenia şi SIF Banat-Crişana să lanseze o ofertă de preluare la producătorul farmaceutic, considerand că cele două societăţi de investiţii financiare acţionează concertat. Decizia autorităţii vine în contextul în care SIF Banat-Crişana controlează SAI Muntenia şi 4,99% din capitalul SIF Muntenia. SIF Muntenia este administrată de SAI Muntenia. Potrivit celor mai recente raportări, SIF Muntenia controlează 32,98% din acţiunile Biofarm, iar SIF Banat Crişana deţine un pachet reprezentand 21,3% din titluri, astfel că societăţile de investiţii financiare deţin peste 33% din acţiuni, pragul la care legislaţia pieţei de capital impune lansarea unei oferte de preluare pentru titlurile aflate în portofoliul altor investitori. În acţionariatului Biofarm se regăseşte şi SIF Moldova, cu 13,81% din acţiuni. Acţiunile Biofarm sunt tranzacţionate un preţ de 0,3 lei pe acţiune, cu 2,39% peste închiderea de joi.
Şeful Intel a caştigat anul trecut 9,6 milioane de dolari
Directorul general al Intel, Brian Krzanich, a obţinut o compensaţie financiară totală de 9,6 milioane de dolari pentru 2013, în scădere cu 40% faţă de anul anterior, cand a primit un bonus semnificativ în acţiuni, transmite Bloomberg. Krzanich a caştigat anul trecut un salariu de bază de 887.500 dolari, bonusuri în acţiuni de 6,58 milioane de dolari şi stimulente de 1,87 milioane de dolari în alte forme decat acţiunile, a anunţat joi Intel. El a devenit CEO al Intel în luna mai a anului trecut, după ce a ocupat anterior funcţia de director executiv de operaţiuni. Krzanich, care lucrează de 32 de ani la Intel, a primit în 2012 o compensaţie financiară totală de 15,9 milioane de dolari, din care 13,2 milioane de dolari bonusuri în acţiuni. Krzanich (53 de ani) încearcă să accelereze progresele Intel în zona gadget-urilor mobile, precum smartphone-uri şi tablete, dincolo de piaţa PC-urilor, pe care compania o domină cu o cotă de aproximativ 80%. Intel va începe din acest an tranziţia către o nouă structură de salarizare, care va impune directorilor să acumuleze participaţii mai mari la companie şi va lega bonusurile de începlinirea unor obiective operaţionale. Noul sistem de compensaţii financiare a fost elaborat în urma consultărilor cu acţionarii şi are scopul de a stimula conducerea Intel, printr-o relaţie direct proporţională între salarizare şi performanţele financiare. Acţiunile Intel au crescut cu 8,1% de la începutul mandatului lui Krzanich şi au închis joi la New York în urcare cu 1,4%.
Amendă record de 5 miliarde de dolari pentru poluare
Compania petrolieră americană Anadarko Petroleum va plăti 5,15 miliarde de dolari în cadrul unei înţelegeri cu Departamentul Justiţiei din SUA pentru stingerea mai multor procese privind poluarea, cea mai mare sumă caştigată de guvernul american într-o astfel de speţă, potrivit Financial Times. Suma reprezintă cel mai mare succes al Departamentului Justiţiei în zona problemelor de mediu, depăşind cele patru miliarde de dolari plătite în 2012 de grupul BP în urma deversării catastrofale de petrol din Golful Mexic, cauzată de explozia platformei Deepwater Horizon. Cu toate acestea, amenda este cu mult mai redusă faţă de sancţiunea maximă de 14,2 miliarde de dolari propusă în luna decembrie de o instanţă din SUA, în timp ce guvernul american şi colectivul de reclamanţi asociaţi în procese împotriva Anadarko au cerut iniţial daune de 25 miliarde de dolari. Acţiunile companiei au urcat cu 14,5% după anunţarea înţelegerii. Dosarul se referă la activităţile companiei energetice Kerr-McGee, preluată în 2006 de Anadarko. Kerr-McGee a fost acuzată că a deversat deşeuri toxice, inclusiv toriu, creozot şi uraniu, la mai mult de 4.000 de locaţii din SUA pe o perioadă de cateva zeci de ani.
McDonald's închide restaurantele din Crimeea
Grupul american McDonald's a anunţat ieri suspendarea activităţii la restaurantele din Crimeea invocand probleme cu lanţul de producţie, la scurt timp după ce o altă companie occidentală a oprit operaţiunile din peninsula anexată în martie de Federaţia Rusă, transmite Reuters. Anexarea Crimeei de către Rusia, nerecunoscută oficial de noul guvern din Ucraina şi nici de către SUA şi ţările aliate, reprezintă un motiv de îngrijorare pentru corporaţiile care au afaceri în regiunea Mării Negre. McDonald's, care opera trei restaurante în Peninsula Crimeea, a anunţat că speră ca activităţile să fie reluate cat mai curand posibil. Compania a oferit însă angajaţilor din Crimeea posibilitatea de a se transfera la restaurante din Ucraina, măsură care sugerează că grupul nu anticipează redeschiderea unităţilor din peninsulă în viitorul apropiat. "Compania furnizează tuturor angajaţilor oportunitatea de a se transfera la oricare alt restaurant din Ucraina, pe aceleaşi funcţii, aceleaşi salarii şi comisioane, costul relocării lor şi a familiilor urmand să fie acoperit de McDonald's", se arată într-un comunicat al lanţului de restaurante.
Costurile de finanţare ale Spaniei au ajuns la minime record
Randamentul de referinţă al obligaţiunilor de stat spaniole cu maturitatea la 5 ani a coborat ieri sub costul titlurilor echivalente emise de SUA, după ce Spania a atras joi din pieţe 5,6 miliarde euro la cele mai reduse costuri înregistrate vreodată, depăşind suma vizată iniţial. Randamentul titlurilor spaniole la 5 ani a coborat vineri dimineaţă la 1,78%, plasandu-se pentru prima dată în ultimii 7 ani sub costul obligaţiunilor guvernamnetale americane cu maturitate similară, potrivit The Guardian. Spania a atras joi din pieţe finanţare de 5,6 miliarde euro prin plasamente de obligaţiuni cu maturitatea la 5, 10 şi 15 ani, depăşind suma vizată iniţial, de 4,5-5,5 miliarde euro, trasnmite Reuters. Emisiunile pe 5 şi 15 ani au fost efectuate la cele mai reduse costuri înregistrate vreodată, de 1,87%, respectiv 3,55%, în timp ce randamentul titlurilor pe 10 ani vandute joi de Trezoreria spaniolă reprezintă cel mai redus nivel din ultimii 9 ani, de 3,3%. Cele trei operaţiuni au fost suprasubscrise de 1,7-2,2 ori. Guvernul spaniol a anunţat că vrea să profite de costurile de finanţare scăzute pentru a devansa planurile de finanţare şi a prelungi maturitatea medie a datoriei de stat prin noi emisiuni de titluri pe termen lung.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
