Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Persoanele care iau sume mari de bani în numerar vor fi amendate

Ziarul de Vrancea
2 apr 2014 1089 vizualizări
Guvernul a aprobat legea de plafonare a plăţilor în numerar şi limitare a comisioanelor

Proiectul de lege care prevede plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri a fost aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului spre adoptare. Într-un comunicat transmis la finalul şedinţei, Guvernul arată că proiectul prevede că limitarea plăţilor în numerar se extinde şi la alţi operatori economici decat persoanele juridice, şi anume la persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică. Plafonul zilnic maxim este de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi. Încasările şi plăţile zilnice în numerar vor fi limitate tot la 5.000 lei/persoană în cazul operaţiunilor efectuate de operatorii economici către sau de la persoane fizice, reprezentand cesiuni de creanţe sau alte drepturi, restituiri sau acordări de împrumuturi sau alte finanţări, în timp ce operaţiunile de încasare în numerar efectuate de operatorii economici de la persoane fizice vor fi limitate la plafonul zilnic de 10.000 lei/persoană. Proiectul mai prevede limitarea încasărilor şi plăţilor în numerar efectuate între persoane fizice, prin instituirea unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzacţie, şi stabilirea sancţiunilor aplicabile celor care depăşesc plafoanele, respectiv aplicarea de amenzi în cuantum de 25% din sumele plătite/încasate care depăşesc plafoanele. "De asemenea, proiectul de lege introduce, pentru instituţiile bancare emitente şi acceptante din Romania, obligaţia de a respecta plafoanele maxime prevăzute de lege pentru comisioanele interbancare. Totodată, instituţiile acceptante au obligaţia de a include în acordurile încheiate cu beneficiarii plăţilor informaţii detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate, a comisioanelor interbancare, precum şi a comisioanelor suplimentare aplicate în funcţie de marca şi categoria respectivelor carduri de plată", se mai arată în comunicat. La începutul şedinţei de guvern, ministrul Finanţelor a precizat că actul limitează comisioanele interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit. Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect prin care vor fi limitate comisioanele interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, după ce la finele lunii ianuarie măsurile au fost propuse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă. "Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit", se precizează în proiectul de lege.

Firmele îşi vor putea plătit impozitele direct de pe mobil

Propunea a fost discutată în cadrul unei întalniri la care au participat ministrul pentru Societatea Informaţională, ministrul Finanţelor Publice şi preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) vrea să permită şi firmelor să achite, prin sistemul naţional.www.ghiseul.ro, taxele şi impozitele, şi să introducă şi modalitatea de plată direct de pe telefonul mobil, serviciu disponibil în prezent doar pentru persoane fizice. Propunea a fost discutată în cadrul unei întalnirii desfăşurată vineri, 28 martie, la care au participat ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, ministrul Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu şi preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Gelu Ştefan Diaconu. "Scopul întalnirii l-a constituit finalizarea informatizării complete a sistemului de depunere online a declaraţiilor fiscale şi extinderea Sistemul naţional electronic de plată online a taxelor şi impozitelor utilizand cardul bancar (SNEP), disponibil la www.ghiseul.ro, în vederea asigurării plăţilor online a taxelor şi impozitelor şi de către persoane juridice", se arată într-un comunicat al Ministerului pentru Societatea Informaţională (MSI). În cadrul întalnirii a fost analizat stadiul actual al infrastructurii informatice a ANAF şi Ministerului Finanţelor Publice (MFP) în vederea identificării zonelor unde este necesar a se interveni, precum şi posibile surse de finanţare pentru achiziţionarea şi implementarea sistemelor informatice. "De asemenea, au fost discutate modalităţile prin care persoanele fizice şi juridice pot depune online declaraţiile fiscale şi impunerile de plată", se mai spune în comunicat. La finele lunii martie, ministrul Cotovelea a calificat serviciile furnizate populaţiei de ANAF că fiind mizerabile şi primitive, după ce în calitate de contribuabil a aşteptat 45 de minute să plătească taxele datorate de familie statului. "Ştiu în detaliu situaţia de la ANAF pentru că şi eu, la fel ca şi alţi cetăţeni ai Romaniei, am fost în situaţia să achit anumite contribuţii ale familiei şi, după 45 de minute, nu am înţeles deloc, sincer vorbind, cum este organizată această instituţie a statului. Este o mizerie ce se întamplă acolo. Sunt nevoi mari, investiţii financiare care trebuiau realizate pană acum, erau angajamente pe care Romania le-a luat în 2010, lucruri care încă nu funcţionează (...) Ceea ce se întamplă acum la toate sediile ANAF este un privitimism dacă ne comparăm situaţia cu alte state europene, cum ar fi Germania sau Austria, unde peste 99% din plăţi se fac online", a afirmat Cotovelea, în data de 26 martie.


Aroganţa unuia din şefii de la ASF nu are limite

Ursache: Salariile de la ASF nu sunt din bani publici, n-au legătură cu bugetul de stat u însă indirect veniturile instituţiei provin tot de la publicul larg

Salariile conducătorilor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) nu provin din bani publici, întrucat bugetul celor trei entităţi care au fost incluse sub umbrela ASF nu face parte din bugetul consolidat al statului, a declarat ieri Mircea Ursache, vicepreşedinte al instituţiei. El nu spune însă că indirect banii din care este plătit provin tot de la publicul larg prin intermediul produselor sau serviciilor pe care le achiziţionează de la firmele aflate sub umbrela ASF. Apoi conducerea instituţiei nu este aleasă de companii din piaţă, ci de Parlament, componenta politică fiind foarte important. "A fost o dezbatere publică legată de salariile din ASF. Nu cred că mai trebuie să vin eu să explic, dar într-un mediu economic, de specialişti, trebuie să spunem încă o dată că bugetul celor trei entităţi (care alcatuiesc Autoritatea de Supraveghere Financiară – n.r.) nu a fost, nu este şi nu va fi niciodată în bugetul consolidat al statului. Ca atare, nu sunt bani publici", a afirmat Ursache la o conferinţă pe teme financiare. Totodată, el a arătat că sumele colectate din piaţă, comparativ cu cele pe care le practică operatorii din piaţă, sunt "infinit mai mici". Astfel, Ursache apreciază că salariile de la ASF nu ar fi reprezentat o problemă atat de mediatizată dacă nu ar fi existat cazurile de corupţie identificate la nivelul autorităţii. "În consecinţă, nu cred că astăzi problema salarizării ar fi fost o problemă atat de puternică dacă deasupra ASF nu ar fi apărut şi cazuri de corupţie. Ea a fost amplificată pe măsură ce în cadrul unor conducători din ASF au apărut elemente de corupţie, cu consecinţele pe care le cunoaşteţi", a mai spus Ursache. El a amintit că, potrivit unei prevederi cuprinse într-o decizie a Consiliului European de anul trecut, care vizează şi Romania, statele membre au printre obligaţii ca sistemul de salarizare din cadrul organismelor de supraveghere naţionale să tindă spre egalizare cu cel al organismelor de supraveghere europene.

S-a stabilit: Guvernul va returna 4 cenţi din acciza la carburanţi

Suma va fi primită doar de firmele din domeniul transporturilor

Guvernul adoptă, în şedinţa ieri, ordonanţa de urgenţă privind returnarea transportatorilor a 4 cenţi din acciza de 7 eurocenţi la carburanţi, a anunţat premierul Victor Ponta, care a solicitat ca Ministerul Finanţelor împreună cu ANAF să elaboreze o procedură transparentă în acest sens. "Astăzi, adoptăm ordonanţa prin care patru cenţi se rambursează transportatorilor care achiziţionează motorină cu factură, legal. O să vă rog să aveţi grijă împreună cu ANAF-ul să faceţi o procedură transparentă şi clară prin care să fim siguri că ceea ce adoptăm astăzi se şi aplică şi putem să sprijinim în acest fel transportatorii romani să rămană competitivi", a declarat Ponta în faţa presei, la începutul şedinţei de guvern. Ponta a adăugat că Ministerul Agriculturii a luat măsuri astfel încat pentru motorina care se consumă în agricultură efectul accizei suplimentare să fie "zero". La finalul şedinţei, Guvernul a atransmis un comunicat în care arată că, prin actul normativ adoptat, este acordată o reducere de accize de 40 euro/1.000 litri faţă de nivelul standard prevăzut de lege, pentru motorina utilizată drept carburant pentru transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, cu autovehicule sau ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de mărfuri şi cu o greutate brută maximă autorizată de cel puţin 7,5 tone, precum şi pentru transportul de persoane, regulat sau ocazional, exclusiv transportul public local de persoane, cu un autovehicul din categoria M2 (vehicule concepute şi construite pentru transportul de pasageri, care au, în afara scaunului conducătorului, mai mult de opt locuri pe scaune şi o masă maximă ce nu depăşeşte 5 tone - n.r.) sau M3 (vehicule concepute şi construite pentru transportul de pasageri, care au, în afara scaunului conducătorului, mai mult de opt locuri pe scaune şi o masă maximă ce depăşeşte 5 tone - n.r.). Reducerea de accize se realizează prin restituirea diferenţei de 40 euro/1000 litri operatorilor economici licenţiaţi în Uniunea Europeană. De asemenea, reducerea este aplicată şi pentru transporturi poştale efectuate în cadrul unui serviciu universal cu autovehicule sau ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv

Mănăstirile au primit subvenţii de 5 milioane euro de la UE

Un număr de 2.315 instituţii de cult, care deţin sau administrează o suprafaţă de peste 23.000 de hectare de teren agricol, pentru care au primit anul trecut subvenţii de aproape 5 milioane de euro, vor trebui să demonstreze, pentru a mai primi bani, că sunt "fermieri activi" şi că lucrează terenul. Anul trecut, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au depus cereri unice de plată pe suprafaţă 2.315 instituţii de cult, din care 217 mănăstiri, 2.071 parohii şi 27 alte instituţii de cult sau religioase, pentru suprafaţa agricolă totală de 23.853 hectare. Pentru această suprafaţă, APIA a autorizat plăţi totale în valoare de aproape 4,9 milioane de euro, din care numai plata unică pe suprafaţă SAPS însumează 2,9 milioane de euro. "Pe această cale dorim să atragem atenţia acestei categorii de fermieri că, începand cu anul 2015, este necesar să poată dovedi calitatea de fermier activ pentru a obţine plăţi pe suprafaţă în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) din 2013. Pentru a putea dovedi calitatea de fermier activ, instituţiile de cult trebuie să aibă în obiectul de activitate activităţi agricole conform clasificării CAEN sau să poată dovedi cu documente că desfaşoară propria activitate agricolă", a declarat Dorel Benu, directorul general al APIA. Ministerul Agriculturii va pregăti în acest an o "listă neagră", care va include fermierii inactivi şi instituţiile care deţin terenuri şi care primeau subvenții, astfel încat aceştia să nu mai beneficieze de plăţile pe suprafaţă, a declarat recent ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Germania are în premieră salariu minim

Guvernul german a adoptat ieri un proiect de lege care prevede introducerea salariului minim, de 8,5 euro pe oră, o schimbare majoră de politică economică, care vizează aproximativ 5 milioane de angajaţi remuneraţi în prezent sub acest prag, potrivit Wall Street Journal. Proiectul vizează introducerea salariului minim începand de anul viitor, cu o perioadă de tranziţie de doi ani acordată pentru ca măsura să nu intre în conflict cu contractele existente de muncă la nivel regional sau sectorial. În prezent statul german nu intervine în negocierile privind salariile şi programul de lucru, stabilite în general de patronate şi sindicate în acorduri colective. Salariul minim nu se va aplica în cazul persoanelor sub 18 ani şi nici în primele şase luni de lucru ale unei persoane aflate în situaţie de şomaj pe termen lung care şi-a găsit un loc de muncă, potrivit proiectului. Guvernul anticipează că parlamentul va vota în această vară asupra măsurii. Introducerea salariului minim s-a dovedit populară în randul germanilor după ce a fost propusă anul trecut, în campania pentru alegerile generale, de către coaliţia care a susţinut candidatura cancelarului Angela Merkel pentru un cel de-al treilea mandat la conducerea guvernului. În UE, numai şapte state din cele 28 nu au stabilit un salariu minim.

Cum explică băncile lipsa creditării firmelor

Gradul mic de recuperare a datoriilor de către bănci de la companiile intrate în insolvenţă are impact asupra politicii ulterioare a instituţiilor de credit faţă de firme în ceea ce priveşte finanţarea acestora, apreciază Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank Romania. "Din datele pe care le avem, aproape 90% din societăţile în insolvenţă au ajuns în faliment, iar sumele recuperate nu reprezintă mai mult de 2-2,5% din totalul masei credale. Acest lucru ne pune pe ganduri pentru că băncile intră în jocul insolvenţei ca un creditor garantat, iar dacă în această poziţie nu poţi să recuperezi, pierderile se regăsesc mai devreme sau mai tarziu în politica pe care o bancă o are faţă de societăţile comerciale", a declarat Oprescu miercuri la o conferinţă pe teme fianciare. El apreciază că este nevoie de o revenire la principii de disciplină financiară mult mai puternică, astfel încat băncile să nu priveze de credite clienţii fezabili, din cauza practicilor "nesănătoase" ale unor firme care s-au folosit de legea insolvenţei pentru a-şi proteja probabil bunuri personale. Blocajul produs în economie de firmele intrate în insolvenţă este estimat la 25 miliarde euro, cu o pondere de aproximativ 20% din Produsul Intern Brut, de circa 140 miliarde euro.

Firmele de comerţ cu creşteri au probleme cu lichiditatea

Dezvoltarea distribuitorilor de produse alimentare şi agricole în perioada 2011-2012 nu a fost una calitativă din punctul de vedere al veniturilor, iar 80% dintre firmele care au raportat afaceri în creştere întampină probleme de lichiditate, potrivit Coface Romania. Compania a analizat evoluţia distribuitorilor autohtoni de produse alimentare, agricole şi diverse, pe un eşantion de peste 27.000 de companii active în comerţul cu ridicata de produse alimentare, băuturi şi tutun, comerţul cu ridicata al produselor agricole, plantelor şi animalelor şi comerţul cu ridicata nespecializat (produse diverse). Situaţiile financiare publicate de Ministerul Finantelor arată că firmele din cadrul acestor segmente au generat în 2012 o cifră de afaceri totală de 100 miliarde de lei şi 120.784 de locuri de muncă, deţinand astfel o pondere de 9,4% din cifra de afaceri şi 3% din efectivul de salariaţi al tuturor firmelor active la nivelul întregii economii. "Corelarea evoluţiei cifrei de afaceri şi a profiturilor nete cu gradul de lichiditate şi fluxul de numerar al companiilor de distribuţie şi intermedieri în vanzarea produselor alimentare, agricole şi diverse, arată că dezvoltarea comercială a acestora din perioada 2011-2012 nu a fost una calitativă din punctul de vedere al veniturilor, acestea prezentand volatilitate şi un grad redus de persistenţă monetară", se arată într-un comunicat al Coface.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.