MOZAIC STIRI ECONOMICE: Cadou de la guvern: Gazele se vor scumpi de trei ori în 2014!
Preţul gazelor pentru consumatorii casnici va creşte cu 2% de la 1 aprilie, urmand ca, pană la finele anului, să aibă loc alte două scumpiri, de cate 3%, la 1 iulie şi, respectiv, 1 octombrie, a declarat, luni, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileţ, cu prilejul prezentării în Parlament a Raportului privind preţurile şi tarifele reglementate pe 2013, elaborat de ANRE. "La 1 aprilie, va fi o creştere de 2% la preţul gazelor pentru consumatorii casnici şi cu 5% pentru non-casnici', a spus el. Potrivit oficialului ANRE, calendarul de liberalizare pentru acest an mai prevede alte două scumpiri. "La 1 iulie va fi o creştere pentru non-casnici de 5% şi pentru casnici de 3%, iar, la 1 octombrie, creşterea va fi de 4% pentru non-casnici şi de 3% pentru casnici', a completat Havrileţ. Romania a plătit pentru gazele importate anul trecut cu un miliard de dolari mai puţin decat în 2012, a precizat Havrileţ. "În sectorul de energie electrică, dereglementarea pe sectorul non-casnic s-a făcut foarte uşor, pentru că producţia este mai mare decat consumul, dar la gaze este mai complex, pentru că noi trebuie să importăm. Totuşi, factura la importul de gaze a scăzut anul trecut un un miliard de dolari, ceea ce înseamnă un plus în balanţa externă de plăţi a Romaniei', a subliniat preşedintele ANRE. Potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică, anul trecut Romania a importat cu 50% mai puţine gaze decat în 2012. Anual, Romania importă în jur de 20% din consumul de gaze.
Pensiile a 234.000 de persoane, mărite în medie cu 63 de lei
Pensiile vor fi majorate pană la sfarşitul acestei luni
Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunţat, ieri, că 234.000 de pensionari vor primi pensii mai mari, în medie cu 63 de lei, pană la sfarşitul lunii martie, după aplicarea indicelui de corecţie şi suplimentarea punctajelor în cazul persoanelor care s-au pensionat după 1 ianuarie 2011. Recalcularea a peste 200.000 de pensii a fost deciză de Guvern în 18 decembrie 2013, prin ordonanţă de urgenţă, adoptată în urma deciziei Curţii Constituţionale (CC) referitoare la pensiile din 2011- ianuarie 2013. Rovana Plumb a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că pentru persoanele care s-au pensionat după 1 ianuarie 2011, se aplică, conform prevederilor legale, indicele de corecţie, prin care se asigură o corelare mai bună între caştigurile salariale şi pensia primită de aceştia. Ministrul a precizat că, după aplicarea prevederilor legale, 234.000 de persoane vor beneficia de suplimentări ale punctajelor şi, implicit, ale veniturilor, fiind vorba, în medie, de o creştere de 63 de lei pe pensie "Prin recalculare se şterg discrepanţele care au creat frustrare şi umilinţe", a adăugat ministrul Muncii. Rovana Plumb a precizat că, pană la sfarşitul lunii martie, toţi cei 234.000 de pensionari vor primi diferenţa de pensie aferentă pentru lunile noiembrie şi decembrie 2013, efortul bugetar pentru cele două luni fiind de 23 de milioane de lei. Ministrul a mai spus că în 2013, cand s-a aplicat indicele de corecţie, efortul bugetar a fost de 132 de milioane de lei. Rovana Plumb a adăugat că, pentru 2014, efortul bugetar pentru aplicarea indicelui de corecţie va creşte la 250 de milioane de lei, pentru că vor fi incluşi cei pensionaţi în 2013 şi în acest an. Premierul Victor Ponta, aflat la conferinţă, a asigurat că banii necesari sunt deja în bugetul pe 2014 aprobat de Parlament, de la bugetul de stat fiind transferaţi în acest sens către bugetul asigurărilor sociale de stat aproximativ 200 de milioane de lei. El a admis că pensiile sunt încă mici faţă de nevoile pensionarilor, dar a punctat că este vora de o recuperare după pierderile suferite în 2009-2011. "Esenţial este că sunt nişte bani în plus, nu în minus", a spus Ponta. În 18 decembrie 2013, Guvernul a avizat, prin ordonanţă de urgenţă, recalculareaa celor peste 200.000 de pensii, în urma deciziei Curţii Constituţionale referitoare la pensiile din 2011- ianuarie 2013. Guvernul preciza atunci că a fost adoptată ordonanţa de urgenţă care reglementează, printre altele, indicii de corecţie pentru drepturile de pensie ale unor persoane care s-au pensionat, şi anume: 1,12 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2011 şi 1,17 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis între 1 ianuarie 2012 şi 22 ianuarie 2013.
Transgaz propune acţionarilor dividende cu 17% mai mici
Transgaz Mediaş (TGN) propune acţionarilor dividende în valoare cumulată de aproape 207 milioane lei (46,2 milioane euro), cu 17% sub cele distribuite anul trecut, suma reprezentand cu puţin peste 60% din profitul net înregistrat anul trecut de companie, de 334,5 milioane lei (75,7 milioane euro). Acţionarii ar urma să încaseze un dividend brut de 17,58 lei/acţiune, cu 17% sub suma distribuită anul trecut, de 21,29 lei/acţiune. Raportat la cel mai recent preţ al acţiunilor Transgaz la bursă, de 195,9 lei, randamentul dividendului brut este de aproape 9%. Compania a acordat anul trecut dividende în valoare cumulată de 250,7 milioane lei, reprezentand 76% din profitul net înregistrat în anul 2012, de 329,3 milioane lei. Distribuirea dividendelor va fi discutată de acţionari într-o AGA programată pentru 28 aprilie, potrivit unui convocator transmis, luni, de Transgaz Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Dividendele ar urma să fie distribuite începand cu data de 29 iulie. În AGA, acţionarii vor discuta şi despre înfiinţarea unei reprezentanţe a companiei la Bruxelles. Transportatorul naţional de gaze naturale este controlat de stat, care prin Secretariatul General al Guvernului deţine 58,51% din acţiuni. Raportat la cel mai recent preţ din piaţă al acţiunilor Transgaz, capitalizarea bursieră a companiei este de 2,306 miliarde lei (514,6 milioane euro).
Vanzarea Nokia către Microsoft, pusă sub semnul întrebării
Nokia a anunţat că finalizarea tranzacţiei de 5,44 miliarde euro privind vanzarea diviziei producătoare de telefoane mobile a grupului finlandez către Microsoft va întarzia pană în luna aprilie, în aşteptarea avizelor de la autorităţile pentru concurenţă din mai multe state asiatice. Nokia şi Microsoft anticipau anterior că tranzacţia avea să fie finalizată pană la finele lunii martie, potrivit Bloomberg. Termenul a fost însă avansat, în aşteptarea avizelor de la "anumite autorităţi antitrust din Asia", potrivit unui comunicat al Nokia. Grupul finlandez a subliniat că tranzacţia rămane în picioare în condiţiile anunţate anterior. Microsoft cumpără producţia de telefoane mobile a Nokia şi licenţiază un portofoliu de brevete de la grupul finlandez, sperand că se va putea impune ca al treilea jucător semnificativ pe piaţa smartphone-urilor, dominată de Apple şi Samsung Electronics. Nokia se va concentra în continuare pe dezvoltarea şi producţia de echipamente pentru reţele telecom. Mai mulţi producători de telefoane mobile, printre care Samsung şi Huawei, au reclamat în China că tranzacţia Nokia-Microsoft ar putea conduce la creşterea comisioanelor pentru licenţierea unor brevete, au declarat pentru Bloomberg surse oficiale. Ministerul Comerţului din China derulează o evaluare anti-monopol a tranzacţiei, dar va da probabil aviz favorabil, au precizat sursele citate. Cele două companii au obţinut deja avize de la autorităţile din SUA şi Europa.
Administratorul Hidroelectrica schimbă 80% din conducere
Administratorul judiciar al Hidroelectrica vrea să schimbe 80% din managementul companiei de stat în următoarele două luni, prima mutare fiind aducerea lui Adrian Gheorghe, fost director financiar în cadrul producătorul de conserve Mandy Food, în poziţia de manager al departamentului financiar. "Managementul deficitar a fost una din cele nouă cauze care au generat insolvenţa Hidroelectrica. Acesta a fost motivul pentru care am lansat o campanie fără precedent în Romania privind recrutarea unor profesionişti care să ocupe poziţii în top managementul companiei. Au fost 2.447 de aplicaţii pentru 67 de posturi. Din păcate, anul trecut nu am mai avut timpul fizic să finalizez acest proces. Am reluat interviurile cu cei selectaţi imediat după 25 februarie 2014, data reintrării Hidroelectrica în insolvenţă. În următoarele 2 luni 80% din managementul companiei, atat la nivelul executivului, cat şi la sucursale, va fi schimbat", a declarat într-un comunicat Remus Borza, administrator judiciar al Hidroelectrica. Gheorghe o înlocuieşte pe Georgeta Iosif care a ocupat poziţia de director al departamentului financiar al Hidroelectrica din septembrie 2012, după ce în perioada 2003-2012 a fost director economic al companiei. Noul director al producătorului de energie a lucrat în perioada 1993-1995 în cadrul PwC, apoi pană în 2001 a fost director financiar în cadrul ABN Amro Bank Romania. Din 2002 pană în 2009, Gheorghe a ocupat aceeaşi poziţie la Raiffeisen Bank Romania şi Bancpost. Ultima poziţie ocupată a fost în cadrul producătorului de conserve Mandy Foods International, în calitate de director financiar. "Insolvenţa Hidroelectrica a răsturnat eterna paradigmă că statul este un prost administrator. şi companiile statului pot genera stabilitate, încredere şi profit cu condiţia ca aceste societăţi să fie conduse de nişte oameni recomandaţi de competenţe profesionale, moralitate, capabilităţi manageriale şi nu de carnetul de partid. Altminteri, vom condamna în continuare companiile statului la arierate, şomaj, privatizări păguboase sau falimente", a adăugat Borza.
Romanii fac cumpărături online de maxim 100 de euro
Peste jumătate dintre romanii care au făcut cumpărături online în ultima jumătate de an au plătit mai puţin de 100 euro pentru cel mai scump produs sau serviciu achiziţionat, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de marketing Daedalus Millward Brown. Dintre aceştia, 25,6% alocă între 91 şi 255 lei (21-50 euro) pentru cumpărăturile online, 18% între 226 şi 450 lei (51-100 euro) şi 16% între 1 şi 90 lei (1-20 euro). Un procentaj important, de 23,3%, este înregistrat şi în cazul persoanelor care alocă între 451 şi 1.300 lei (101-300 euro) pentru achiziţii de pe internet. La extrema cealaltă, la fiecare 100 de cumpărători online din Romania există unul care în ultimele 6 luni a achiziţionat un produs sau serviciu cu valoare mai mare de 1.000 euro. De asemenea, numărul femeilor care au cumpărat doar lucruri cu valoare redusă (pană în 20 de euro) de pe internet în ultima jumătate de an este aproape dublu faţă de cel al bărbaţilor aflaţi în aceeaşi situatie (21,7% femei versus 12,6% bărbaţi). Pe de altă parte, pe măsură ce varsta creşte, cumpărătorii tind să cumpere produse din ce în ce mai scumpe online. De exemplu, procentajul celor care au achiziţionat în ultimele şase luni cel puţin un produs mai scump de 100 euro este de 17% în randul tinerilor (18-24 ani) şi creşte la 41% pentru categoria 25-44 ani şi la 58% pentru cei cu varsta între 45 şi 55 ani. Educaţia joacă un rol important în achiziţia produselor cu valoare mare de pe internet. Astfel, produsul cel mai scump cumpărat de persoanele cu educaţie superioară este în medie de două ori mai scump decat cel achiziţionat de persoane cu educaţie medie şi aproape de trei ori mai scump decat cel achiziţionat de persoanele cu educaţie scăzută. "Dacă la început motivaţia principală de a face o achiziţie online era dată de obţinerea unui preţ mai bun, aceasta migrează încet, încet către confort sau economia de timp. În felul acesta, produsele cu valoare mai mică încep să devină interesante pentru cei care cumpără online nu atat prin prisma economiei de bani realizate cat mai ales prin prisma experienţei de cumpărare", afirmă Daniel Enescu, managing partner al Daedalus Millward Brown.
Finanţele au împrumutat din nou 535,4 milioane lei
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras 535,4 milioane lei prin redeschiderea unei emisiuni de obligaţiuni cu scadenţă în iunie 2021, suma împrumutată fiind cu 78% peste valoarea programată a operaţiunii, iar costul de finanţare acceptat a fost aproape de cotaţia din piaţa secundară. Trezoreria a primit oferte de subscriere în sumă de 930,4 milioane lei, de peste trei ori mai mult decat valoarea programată a licitaţiei, de 300 milioane lei. În nume propriu, băncile au plasat ordine de subscriere de 898,9 milioane lei, în timp ce diferenţa de 31,5 milioane lei a provenit din ofertele necompetitive în care investitorii indică doar suma pe care o subscriu, nu şi randamentul ţintit. Finanţele au acceptat toate ofertele necompetitive, iar băncile au cumpărat obligaţiuni de 503,9 milioane lei. Randamentul mediu acceptat a fost de 5,29% pe an, iar costul maxim a fost de 5,3% pe an, aproape de cotaţia din piaţa secundară. La precedenta licitaţie pentru obligaţiuni din această emisiune, pe 6 februarie, Finanţele au respins ofertele, considerand prea mare randamentul cerut. La o redeschidere a acestei emisiuni în luna ianuarie, Trezoreria a acceptat un randament mediu de 4,99% pe an.
Compania Robert Bosch Romania are un nou director
Mihai Boldijar a fost numit, la începutul acestui an, director general al companiei Robert Bosch SRL şi reprezentantul concernului german Bosch în Romania şi Bulgaria, înlocuind-o în această poziţie pe Brigitte Eble, care a ieşit la pensie. "Următorii ani vor continua să fie foarte importanţi pentru compania noastră, deoarece ne vom consolida poziţia în regiune, Romania devenind o locaţie din ce în ce mai importantă şi puternică pentru grupul Bosch. Anul trecut, fabrica de la Blaj a fost extinsă cu încă o unitate de producţie, iar la Cluj a fost deschis primul centru de cercetare şi dezvoltare. Inaugurarea oficială a noii fabrici de la Cluj va avea loc la începutul lunii mai", a declarat noul director general al Robert Bosch, într-un comunicat. Boldijar (53 de ani) s-a alăturat companiei Bosch în anul 1995, unde a deţinut mai multe poziţii, ultima fiind cea de director regional al diviziei Automotive Aftermarket pentru regiunea ASEAN. În perioada 2009-2013, el a condus operaţiunile generale şi dezvoltarea strategică a diviziei Automotive Aftermarket în Asia de Sud-Est. De asemenea, Boldijar a coordonat în calitate de director şi operaţiunile diviziei din Vietnam.
Visa şi MasterCard au deblocat cardurile ruşilor
Operatorii americani de carduri bancare Visa şi MasterCard au reluat furnizarea de servicii de plăţi către clienţii băncii ruseşti SMP, sistate după ce preşedintele american Barack Obama a anunţat că Washingtonul are în vedere sancţiuni împotriva unor sectoare importante din economia rusă, transmite Reuters. Vineri, SMP Bank, controlată de fraţii Arkadi şi Boris Rotenberg, al căror nume a fost adăugat pe lista persoanelor vizate de sancţiuni, anunţase că retragerile clienţilor săi care deţin carduri Visa şi Mastercard au fost blocate. Concret, aceşti clienţi nu mai pot scoate bani de pe cardurile lor şi nu mai pot face cumpărături cu acestea. SMP are aproximativ 100 de sucursale în peste 20 de oraşe din Rusia. Visa a anunţat că a fost informată de Guvernul SUA că a ridicat sancţiunile impuse împotriva SMP şi a altor două bănci ruseşti (Investitsionny Soyuz şi InvestKapitalBank), deoarece nu îndeplineau criteriile pentru sancţiuni. 'Toate cardurile emise de aceste bănci vor reveni la operaţiunile normale de îndată ce va fi posibil', se arată într-o declaraţie a Visa. Un purtător de cuvant al Mastercard a confirmat că operatorul de carduri bancare deserveşte din nou clienţii ruşi.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
