MOZAIC STIRI ECONOMICE:Voinea se dezice de Electorată
Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a declarat ieri că aplicarea ordonanţei de urgenţă privind schema fiscală pentru restructurarea creditelor populaţiei, denumită de presă "Electorata", nu se regăseşte printre atribuţiile sale, fiind o problemă de politică fiscală. "Nu e la mine, e pe politică fiscală", a răspuns Voinea întrebat dacă poate da detalii privind stadiul proiectului de act normativ şi cand va intra în vigoare măsura de spijinire a persoanelor cu credite, anunţată de premierul Victor Ponta. Preşedintele Traian Băsescu declara în urmă cu o lună că prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a fost unul dintre artizanii "electoratei", şeful statului menţionand că doreşte ca Banca Naţonală să nu ajungă în situaţia de a executa dispoziţiile Guvernului. Ulterior, BNR a răspuns printr-un comunicat în care susţinea că schema fiscală pentru restructurarea creditelor populaţiei a fost concepută, iniţiată şi dezvoltată de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, invocand ca semnificativ în acest sens un articol publicat de Voinea pe site-ul Financial Times. De altfel, chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus public, în repetate randuri, că singurul merit pentru acest act normativ îl are ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. "Domnul ministru (Liviu Voinea) este modest. şi-a creat o schemă care îi aparţine, eu nu vreau să îmi asum meritele (...) Să ştiţi că a discutat şi cu Fondul şi pe la Ecofin. În toate ţările se caută aceste măsuri care să stimuleze consumul, şi care să nu facă rău", a adăugat Isărescu. Schema prevede reduceri de impozit pentru persoanele cu creditele restructurate, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare. Sistemul este opţional pentru bănci, iar Guvernul nu a anunţat că ar fi încheiat vreo înţelegere cu instituţiile de credit. Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionand aplicarea doar la creditele fără întarzieri la plată sau cu întarzieri de cel mult 90 de zile. Operaţiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani. Ponta a arătat că FMI consideră că decizia Guvernului de a sprijini pe o perioadă de doi ani persoanele care au credite va conduce la o creştere a creditării şi a consumului. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Romania consideră că ajutorul fiscal pentru populaţia cu venituri sub medie şi credite bancare ridică problema echităţii, însă este o măsură care va încuraja rambursările.
Domo şi Flanco pregătesc terenul pentru o tranzacţie
împreună cele două companii s-ar apropia de liderul Altex
Retailerii electroIT Domo şi Flanco, numărul doi şi trei din piaţa de profil, se află în negocieri pentru crearea unui jucător cu afaceri de peste 250 milioane euro, aproape cat liderul pieţei, Altex, scrie Ziarul Financiar. "O tranzacţie ar fi normală avand în vedere numărul mare de jucători şi numărul prea mare de magazine. Eu sunt deschis către o tranzacţie", a declarat pentru ZF Iulian Stanciu, proprietarul magazinelor Flanco şi acţionar al eMag, cel mai mare jucător din comerţul electronic romanesc. Miliardarul bulgar Tzvetan Vassilev, care controlează indirect Domo, dar şi un lanţ de magazine de electroIT în Bulgaria, ar fi interesat de preluarea unui competitor din piaţa din Romania şi de crearea unui jucător suficient de mare cat să reziste şi să se bată de la egal la egal cu liderul Altex, potrivit unor surse din piaţă. Iulian Stanciu, întrebat de ZF dacă tranzacţia pe care o consideră oportună se referă la vanzarea Flanco către Domo, a răspuns "mai degrabă la preluarea Domo", dar nu a oferit mai multe detalii. Potrivit informaţiilor ZF, cei doi jucători au mai purtat discuţii în urmă cu un an, imediat după intrarea Domtech în acţionariatul Domo, însă acestea nu s-au concretizat. La momentul acela Flanco a pus pe masă o ofertă pentru Domo. Un acord între Domo şi Flanco ar crea un jucător de talia Altex, care ar putea totodată să obţină condiţii mai bune de la furnizori. Altex a obţinut în 2012 - ultimul an pentru care există date publice - afaceri de 254 milioane euro. Domo a obţinut în acelaşi an 126 milioane euro, iar Flanco 137 milioane euro. Domo are în prezent circa 100 de ma gazine, iar Flanco aproximativ 80. "Avand în vedere rezultatele financiare ale celor doi jucători (Domo şi Flanco, n.red.), fiecare cu o cifră de afaceri cat jumătate din cea a Altex - Media Galaxy, o fuziune este mai degrabă sănătoasă, urmand a crea un competitor real pentru Altex", spune Dan Ostahie, proprietarul celui mai mare jucător din piaţa de electroIT. Şi furnizorii celor două companii spun că o astfel de mutare ar fi benefică pe o piaţă mică şi fragilă. În prezent piaţa locală de electroIT, evaluată la 1,7 miliarde euro, este controlată de trei jucători specializaţi - Altex, Flanco şi Domo - cu afaceri cumulate de circa jumătate de miliard de euro. Liderul pieţei, grupul Altex, controlat de antreprenorul Dan Ostahie, a avut în 2012 afaceri de 254 milioane euro, o valoare similară cu businessul cumulat al celorlalţi doi jucători. Pe piaţă mai activează lanţurile de hipermarketuri, jucătorii online şi micii comercianţi independenţi. "Sunt prea mulţi jucători pentru o piaţă atat de mică. O consolidare ar fi binevenită din punctul de vedere al producătorilor. Unii jucători întampină în prezent dificultăţi în achitarea facturilor spre furnizori", a comentat pentru ZF directorul general al unui jucător important de pe piaţa de IT.
Volksbank vrea să scape de un gunoi de 490 milioane euro
Volksbank Romania negociază vanzarea unor credite neperformate în valoare de 490 milioane euro şi ar putea finaliza tranzacţia pană la sfarşitul lunii martie, a declarat marţi preşedintele băncii, Benoit Catel. "În prezent, cifrele din bilanţ spun că Volksbank Romania a încheiat anul 2013 cu pierderi de 103,6 milioane de euro. Suntem în negocieri pentru vanzarea unui stoc de credite neperformante de 490 milioane de euro şi, dacă tranzacţia se va încheia, probabil că pană la finele acestei luni, pierderile băncii vor scădea cu 91,1 milioane de euro, de la 103,6 milioane de euro la 12,5 milioane de euro", a afirmat Catel. El nu a precizat valoarea tranzacţiei şi nici numele eventualului cumpărător. Pierderile de 103,6 milioane de euro sunt mai mici cu 38,5% faţă de cele raportate de bancă în 2012, cand au atins 168,5 milioane de euro. Potrivit datelor prezentate de Catel, veniturile Volksbank Romania au scăzut anul trecut cu 8%, de la 130,3 milioane de euro la 119,9 milioane de euro. Defalcat, veniturile din dobanzi au coborat cu 13,3%, de la 121,5 milioane de euro la 105,4 milioane de euro, în timp ce veniturile din comisioane şi taxe pe operaţiuni au avansat cu 64,9%, de la 8,8 milioane de euro la 14,5 milioane de euro. În perioada analizată, cheltuielile administrative generale ale băncii au urcat cu 2,1%, de la 67,1 milioane de euro la 68,5 milioane de ero. La finele anului 2013, Volksbank Romania avea active de 3,09 miliarde de euro, de la 4,704 miliarde de euro în 2012. "În cursul anului trecut, banca a acordat credite de 144 milioane de euro, cu 130% mai mult faţă de 2012, din care 41 milioane de euro către persoane fizice şi 102 milioane de euro către companii", a spus reprezentantul bãncii.
Dacia a ajuns să deţină 3% din piaţa auto europeană
Vanzările de autoturisme noi din UE au urcat cu 8% în luna februarie, datorită îmbunătăţirii situaţiei economice şi preţurilor mai reduse practicate de unii producători, Dacia înregistrand din nou cea mai puternică creştere în topul mărcilor. Piaţa auto europeană înregistrează astfel cea de-a şasea lună consecutivă de creşteri, potrivit Bloomberg, după cinci ani de scădere care au adus vanzările la cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani. Astfel, înmatriculările de autoturisme noi din UE au crescut în februarie la 861.000 unităţi, faţă de 797.500 în aceeaşi lună a anului trecut, potrivit datelor prezentate marţi de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). În primele două luni ale anului, înregsitrările de maşini noi au crescut cu 6,6%, de la 1,684 milioane la 1,796 milioane unităţi. Vanzările Dacia în UE au avansat cu 34% în februarie, la 26.800 maşini, respectiv cu 36,5% în primele două luni din acest an, la 54.900 unităţi, marca entry a grupului Renault înregstrand astfel cea mai puternică creştere de pe piaţă. Cota de piaţă a Dacia în UE a ajuns la 3,1%, faţă de 2,5% la începutul anului trecut. Marca Renault a înregistrat o creştere de 4%, astfel că vanzările grupului francez, al treilea producător auto european, au avansat în februarie cu 11,7%, la 86.500 unităţi. Volkswagen, cel mai mare constructor auto european, a vandut în februarie, în UE, aproape 212.000 de automobile, în urcare cu 8%, creştere datorată mărcilor Audi, Skoda şi Seat. Comisia Europeană anticipează că economia zonei euro va creşte cu 1,2% în acest an, continuand revenirea modestă începută anul trecut, după 18 luni de recesiune.
52.000 de romani, angajaţi temporar în 2013
Peste 52.000 de romani au fost angajaţi în regim de muncă temporară anul trecut, cele mai multe contracte fiind pe durată mai mare de trei luni, sindicatele avertizand că este vorba despre "contracte fragile" şi multe abuzuri din partea angajatorilor. Asociaţia Romană a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT) a prezentat, marţi, rezultatele unui studiu privind munca temporară în Romania, arătand că peste 52.700 de persoane au fost angajate în acest regim anul trecut. Reprezentanţii ARAMT susţin că peste 62 la sută din angajările temporare au avut o durată de peste trei luni, 29 la sută - între o lună şi trei luni, iar 9 la sută au fost pe o durată mai mică de o lună. Potrivit sursei citate, domeniile în care munca temporară este mai răspandită sunt producţia (34 la sută) şi serviciile (35 la sută). Domenii precum agricultura ocupă cinci procente din piaţa de muncă temporară, construcţiile - doi la sută, iar alte domenii - 24 la sută, rezultă dintr-un studiu ARAMT. Preşedintele ARAMT, Sorina Donisa, a declarat că angajaţii temporari pot să caştige competenţe noi, pot fi activi în mai multe organizaţii şi, cel mai important, sunt activi pe piaţa muncii. Ea susţine că atunci cand una dintre companii va avea o poziţie permanentă se va îndrepta către cineva care a lucrat deja acolo. Preşedintele ARAMT a mai spus că peste 60 la sută dintre angajaţii temporari sunt tineri care au pană în 31 de ani.
Ajutoarele pentru locurile de muncă intră în vigoare de la 1 iulie
Proiectul de act normativ privind schema de ajutor de stat pentru companiile care înfiinţează cel puţin 20 de locuri de muncă va fi supus dezbaterii publice probabil în următoarele două săptămani, urmand să intre în vigoare la 1 iulie, a declarat ieri ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. "Schema privind investiţiile companiilor romaneşti în Republica Moldova se află într-un stadiu al dezbaterilor mai puţin avansat decat cel pentru schema privind ajutorul de stat pentru companiile care înfiinţează cel puţin 20 de locuri de muncă, însă ambele urmează să intre în vigoare de la 1 iulie şi probabil cea cu crearea de locuri de muncă va fi supusă dezbaterii publice în următoarele două săptămani", a afirmat Voinea la la conferinţa internaţională organizată de Aspen Institute la Banca Naţională a Romaniei, pe tema finanţării economiilor din zona non-euro. El a arătat că vor beneficia de această schemă circa 1.000 de companii pe an, Guvernul avand un buget de 500 milioane de lei pentru acest an, nivel care s-ar putea păstra şi anii viitori.
Volkswagen investeşte într-o fabrică în Polonia
Volkswagen, cel mai mare concern auto european, va investi aproximativ 800 milioane euro pentru contrucţia unei fabrici cu 2.300 de angajaţi în Wrzesnia, Polonia, unde va produce autoutilitara Crafter, transmite Bloomberg. Fabrica va fi amplasată la circa 270 kilometri vest de Varşovia şi va începe producţia în cea de-a doua jumătate a anului 2016, a anunţat marţi grupul Volkswagen. Investiţiile vor totaliza 3,37 miliarde zloţi (aproape 800 milioane euro la cursul de marţi), a afirmat, pe Twitter, şeful Agenţiei pentru Informaţii privind Investiţiile Străine din Polonia, Slawomir Majman. Volkswagen a refuzat să comenteze cu privire la aspectele financiare ale investiţiei. "Prin decizia de a produce Crafter în Polonia, am aşezat fundaţiile pentru o reorientare strategică a afacerii de vehicule comerciale uşoare. Crafter este foarte bine dotată pentru toate pieţele de creştere din lume", a declarat într-un comunicat Leif Oestling, membru în consiliul de administraţie al Volkswagen.
Ford a produs motorul 250.000 la fabrica din Craiova
Constructorul auto american Ford a anunţat marţi producţia motorului cu numărul 250.000 la fabrica din Craiova, un EcoBoost de 1,5 litri şi 180 CP care va fi exportat în SUA pentru a echipa un model Fusion. Ford a început producţia de motoare la uzina din Craiova în mai 2012, cu motorul EcoBoost de 1 litru, urmat în aprilie 2013 de motorul EcoBoost de 1,5 litri. În prezent, Ford produce la Craiova aproximativ 1.000 de motoare pe zi, din ambele categorii. "Uzina de Motoare de la Craiova are un rol foarte important în ansamblul flexibilităţii sistemului global Ford de producţie a motoarelor, contribuind semnificativ la cerererea mare pentru vehicule Ford cu consum redus de combustibil şi emisii scăzute de CO2", a declarat într-un comunicat noul şef al al secţiei de Producţie Motoare de la Craiova, John Oldham. Motorul EcoBoost de 1,5 litri a fost lansat în premieră anul trecut în China pe noul Ford Mondeo, urmat de modelul Fusion sedan în America de Nord, şi va fi de asemenea disponibil pe varianta europeană a modelului Mondeo în cursul anului 2014.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
