Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Fostul ambasador american: Localnicii ar trebui să fie primească din profitul exploatării gazelor de şist

Ziarul de Vrancea
9 mar 2014 684 vizualizări
Gitenstein a explicat că în SUA drepturile asupra producţiei de gaz de şist "aparţin fermierului local"

Existenţa unei cantităţi exploatabile de gaze de şist trebuie confirmată, iar apoi este necesară o soluţie care să permită şi localnicilor să primească o parte din profitul exploatării acestor gaze, consideră fostul ambasador SUA Mark Gitenstein. "Dacă eu aş fi român, şi sunt româno-american, aş vrea să aflu dacă sunt realmente resurse exploatabile de gaz de şist. Înainte de a deschide dezbaterea despre fracturarea hidraulică, există destul gaz de şist aici ca să conteze? Asta aş vrea să ştiu", a afirmat, ieri, Gitenstein la Pro TV. El a răspuns astfel la o întrebare despre cum vede situaţia din zona Pungeşti (judeţul Vaslui), unde urmează să fie amplasată prima sondă de explorare a gazelor de şist din România şi unde au avut loc mai multe proteste faţă de demersurile companiei americane Chevron.
Dacă explorarea demonstrează că resursele de gaz de şist sunt exploatabile, trebuie rezolvate două probleme, respectiv cea a mediului şi una privind modul în care este distribuit profitul astfel încât şi localnicii să primească o parte din câştig, susţine Gitenstein. "Trebuie să înveţi să faci fracturare hidraulică într-un mod nedăunător pentru mediu. Noi vă putem ajuta în privinţa asta. Dar a doua chestiune este mult mai complicată în Europa de Est decât este în SUA, cum împarţi profiturile acestei exploatări cu localnicii, cu guvernul şi cu românii? În SUA, drepturile asupra producţiei de gaz de şist aparţin fermierului local. Dacă intri pe pământul cuiva, acesta are dreptul legal să fie plătit pentru asta. Asta nu este valabil în România. Acele drepturi aparţin guvernului. Asta trebuie rezolvat. Trebuie să găsiţi o cale ca localnicii să aibă de profitat", a afirmat el.

"Puteţi reduce costul energiei cu 80%"

Fostul ambasador consideră că "poluarea nu este neapărat o problemă", însă localnicii trebuie compensaţi. "Nu trebuie să vă puneţi problema asta până nu răspundeţi la prima întrebare: este destul gaz de şist? Dacă răspunsul este negativ, putem ignora restul chestiunilor. Şi în Polonia a existat un interes mare, acum câţiva ani, dar s-a dovedit că valoarea comercială era mai mică decât poate este în România sau poate în Ucraina. Aceste probleme geologice sunt sofisticate şi complicate. Pot fi rezolvate numai prin prospectare", a mai spus Gitenstein.
Potrivit lui Gitenstein, în SUA costurile pentru energie sunt de cinci ori mai mici decât în România datorită revoluţiei gazelor de şist. "De ce n-aţi vrea să aflaţi dacă puteţi reduce costul energiei cu 80%? Nu v-ar interesa? Eu cred că da", a mai adăugat fostul ambasador. Gitenstein a menţionat că nu reprezintă interesele Chevron în România, deşi în urmă cu mai mulţi ani firma de avocatură la care el lucrează a reprezentat compania americană într-un litigiu cu o ţară din America de Sud. "Aş reprezenta Chevron, dacă mi-ar cere-o, dar n-aş face lobby pe lângă Guvern, pentru Chevron dacă mi s-ar cere să reprezint o companie americană care consideră că a fost nedreptăţită de guvernul român, aş face-o, pentru că avem mare experienţă în acest domeniu. Este experienţa de care a profitat Chevron în litigiul cu acea ţară, şi anume în domeniul tratatelor bilaterale", a adăugat el.
Gitenstein a reamintit că România are nevoie de 10 miliarde dolari investiţii în infrastructura sistemului energetic, menţionând că această sumă poate fi atrasă doar dacă piaţa de capital este reformată, întrucât băncile şi Guvernul nu vor asigura finanţări atât de mari.

Infrastructura, principala problemă

Gitenstein consideră că decizia Exxon de a investi 1 miliard de dolari într-o instalaţie din perimetrul Neptun din Marea Neagră şi oferta prin care Romgaz s-a listat sunt semne că există interes pentru investiţii străine în sectorul energetic din România, însă infrastructura este o problemă în acest sector.
OMV Petrom şi ExxonMobil au descoperit în 2012 un zăcământ de gaze în Marea Neagră, dar exploatarea nu este estimată să înceapă mai devreme de sfârşitul acestui deceniu. "Ştiu că Petrom şi Exxon sunt interesate de alte perimetre din acea regiune. Cred că acea descoperire a fost enormă. Numai asta ar putea schimba poziţionarea strategică a României. Cred că sunt şi alte oportunităţi formidabile în domeniul energiei aici. România are cea mai mică amprentă de carbon din zonă. Este mai dependentă de energia eoliană, nucleară şi de hidroenergie. Acesta este un lucru foarte bun. Oportunităţile sunt foarte mari aici. Problema cu energia în România este infrastructura. Cred că adevărata problemă cu extracţia în acea zonă (perimetrul Neptun - n.r.) va fi transportul gazului la mal, apoi transferul în conducta de gaz, construirea infrastructurii necesare pentru a face asta de asemenea, problema preţului va fi foarte importantă", a mai afirmat Gitenstein. Totodată, el consideră că descoperirea de gaz din Marea Neagră ar putea transforma România într-un hub regional pentru energie ieftină.
Gitenstein este avocat de profesie şi a fost ambasador al SUA la Bucureşti timp de peste trei ani.

Datoriile statelor şi companiilor au ajuns la 100.000 miliarde de dolari

n nivelul datoriilor a urcat cu 30.000 de miliarde de dolari de la începutul crizei

Datoriile cumulate ale statelor şi companiilor la nivel mondial au crescut cu peste 40%, la 100.000 de miliarde de dolari, de la apariţia primelor semne de criză financiară, în 2007, potrivit datelor Băncii pentru Reglemente Internaţionale (BRI). Guvernele s-au îndatorat pentru a scoate ţările din recesiune, în timp ce companiile au profitat de nivelul scăzut record al dobânzilor pentru a atrage finanţare ieftină, se arată într-un raport trimestrial al instituţiei financiare internaţionale.
Nivelul datoriilor a urcat cu 30.000 de miliarde de dolari, de la 70.000 de miliarde de dolari, în intervalul cuprins între jumătatea anului 2007 şi jumătatea lui 2013. În schimb, valoarea cumulată a acţiunilor a scăzut la nivel mondial cu 3.860 miliarde de dolari, la 53.800 de miliarde de dolari, în aceeaşi perioadă.
Creşterea de 30.000 de miliarde de dolari a datoriilor la nivel mondial este de circa două ori mai mare decât PIB-ul Statelor Unite.

Firmele romaneşti, controlate în baza acordului cu FMI

Guvernul va declanşa, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi Inspecţia Muncii, în semestrul II al acestui an, o serie de controale la firme, în cadrul unui "proiect-pilot" care va fi definitivat în perioada imediată, pentru identificarea muncii la negru şi a cazurilor de evaziune. Angajamentul de a iniţia astfel de controale a fost avansat de Guvern în ultimele negocieri cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), din luna februarie, şi inclus în scrisoarea de intenţie transmisă la Washington.
Documentul, semnat în luna martie şi obţinut de Mediafax, relevă, la capitolul privind administrarea fiscală, că acest "proiect-pilot" de controale va fi prezentat public până la finele lunii mai. "Controalele, care vor fi organizate împreună cu lnspecţia Muncii, se vor desfăşura în a doua jumătate a anului 2014. Se preconizează ca proiectul să conducă la sporirea conformării voluntare şi să reducă evaziunea pe segmentul muncii şi să aibă loc o conştientizare la nivelul întregii ţări cu privire la aspectele aferente", anunţă Guvernul.
Documentul mai relevă că, în luna octombrie 2013, a fost creat un grup de lucru la nivel înalt pentru ca autorităţile să "înţeleagă mai bine" slaba colectare a veniturilor în trimestrele 3 şi 4 de anul trecut şi că s-a constatat că acestea reflectă doar într-o măsură limitată procesul în derulare de reorganizare a ANAF. Din acest motiv, Guvernul se angajează la FMI să aloce resurse suplimentare "monitorizării mai stricte" a numărului de companii nou-înregistrate, a activităţii de declarare - mai ales la marii contribuabili­ - şi plată, a stocului şi fluxului de arierate, a numărului de inspecţii efectuate şi a numărului şi cuantumului acordurilor de înlesnire la plată semnate.

Twitter a cumpărat 900 de patente ale IBM

Reţeaua de socializate Twitter a plătit 36 de milioane dolari pentru 900 de patente deţinute de IBM, rezolvând astfel o dispută în care compania fusese ameninţată cu un proces, transmite Bloomberg.
Twitter deţine în prezent circa 956 de patente şi a mai depus cereri de înregistrare în SUA pentru alte 100, potrivit documentelor depuse de companie la comisia americană pentru bursă şi valori mobiliare (SEC). Înainte de oferta publică iniţială efectuată de Twitter în noiembrie anul trecut, compania deţinea doar 9 patente şi era vulnerabilă din acest motiv la dispute privind drepturile de proprietate intelectuală. "În prezent suntem implicaţi în mai multe procese legate de proprietatea intelectuală şi, în condiţiile în care concurenţa este în creştere, iar Twitter este tot mai cunoscută, ne aşteptăm ca numărul litigiilor să crească", potrivit Twitter.
Acţiunile Twitter au încheiat tranzacţiile de vineri în urcare cu aproape 1%, la 54,83 dolari pe unitate, cotaţia fiind de peste două ori mai mare faţă de oferta publică iniţială efectuată în 6 noiembrie.

Casa Albă nu crede în ameninţările Gazprom

Casa Albă a minimizat ameninţările grupului rus Gazprom privind întreruperea livrărilor de gaze către Ucraina. "Stocurile de gaz natural lichefiat din Europa şi Ucraina sunt peste nivelul normal", a oferit asigurări adjunctul purtătorului de cuvânt al lui Barack Obama, Josh Earnest.
"Spre deosebire de America de Nord, Europa şi Ucraina au avut o iarnă relativ blândă. Prin urmare, nu există niciun indiciu că, la ora actuală, ar exista un risc de penurie de gaze naturale în regiune", a adăugat Earnest.
Grupul rus Gazprom a avertizat vineri Ucraina că va opri livrările de gaze din cauza unei datorii neplătite de 1,89 miliarde de dolari, aşa cum s-a întâmplat şi în 2009, când a fost perturbată aprovizionarea ţărilor europene.
"Dacă Ucraina nu va regla arieratele, există riscul să revenim la situaţia din 2009", a avertizat directorul general al Gazprom, Alexei Miller.
Avertismentul a intervenit în plină criză politică ruso-ucraineană.
Oprirea livrărilor către Ucraina ar afecta şi Uniunea Europeană, care primeşte jumătate din gazele ruseşti (65 de miliarde de metri cubi) prin Ucraina. "Rusia se laudă că este un furnizor de încredere de gaze naturale şi de alte surse de energie pentru lumea întreagă. Dacă va întrerupe livrările de gaze, şi-ar ameninţa această reputaţie, nu doar în Ucraina şi în Europa, ci şi în lumea întreagă", a spus Earnest. El a remarcat că "Rusia depinde de exporturile sale de gaze naturale şi de alte surse de energie, care îi aduc în prezent aproximativ 50 de miliarde de dolari pe an".
Comisarul european pentru Energie Gunther Oettinger a declarat marţi că UE va ajuta Ucraina, aflată în pragul falimentului, să plătească datoriile pentru gazele ruseşti.

Guvernul încă speră să listeze acţiunile Hidroelectrica

Guvernul speră că Hidroelectrica va ieşi rapid din insolvenţă şi va putea astfel să vândă pe Bursă 15% din acţiunile companiei, informând în acest sens Fondul Monetar Internaţional că menţine luna iunie ca termen maxim pentru finalizarea procedurii, relevă scrisoarea de intenţie. Documentul a fost semnat în luna martie şi transmis la Washington.
Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă după ce, pe 25 februarie, Curtea de Apel Bucureşti a admis recursurile formulate de traderii de energie Alpiq, Energy Holding şi EFT, dar şi de Andritz Hydro, Alro, Elsid Titu şi Direcţia Venituri Buget Local Sector 2 şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti.
Fondul Proprietatea deţine 19,94% din acţiunile Hidroelectrica, statul controlând restul de 80,05% din capitalul Hidroelectrica.
Conform înţelegerii cu FMI, Hidroelectrica ar trebui listată la bursă în luna iunie, cu 15% din acţiuni.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.